Stabilire program vizitare minor. Decizia nr. 30/2015. Tribunalul OLT

Tribunalul OLT - Sentințe și decizii civile / 2015

Decizia nr. 30/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 30/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 30/2015

COMPLET SPECIALIZAT ÎN MINORI ȘI FAMILIE

Ședința publică de la 15 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE S. O.

Judecător V. V.

Grefier A. D.

Pe rol judecarea apelului civil privind pe apelanta reclamantă BĂDEȚOIU M., domiciliată în Uricani, ., ., jud. Hunedoara, cu domiciliul procesual ales la C.. Av. K. C. L., cu sediul în Petroșani, ., ., împotriva sentinței civile nr. 4843 din 16 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimat pârât BĂDEȚOIU M., domiciliat în Scornicești, ., având ca obiect stabilire program vizitare minor.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:intimatul pârât BĂDEȚOIU M. personal și asistat de avocat G. M. B., lipsă apelanta reclamantă BĂDEȚOIU M. .

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Instanța în conformitate cu prevederile 131 alin. 1 raportate la dispozițiile art. 95 alin. 2 privitoare la competența Tribunalului și art. 466 alin. 1 Cp. Civ. privitoare la calea de atac a apelului, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.

Avocat G. M. B. pentru intimatul pârât Bădețoiu M. depune la dosar împuternicire avocațială nr._/2015, precizează instanței că nu mai are alte acte de depus la dosar sau probe de solicitat și nici nu solicită termen pentru a lua la cunoștință de răspunsul la întâmpinare.

Intimatul pârât BĂDEȚOIU M. se legitimează cu C.I., ., nr._, eliberat de SPCLEP Scornicești la data de 27.07.2011,CNP_.

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul părților.

Avocat G. M. B. pentru intimatul pârât Bădețoiu M. având cuvântul solicită respingerea apelului ca nefundat și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală. Fără cheltuieli de judecată.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr._ reclamanta Badetoiu M., în contradictoriu cu paratul Badetoiu M., a solicitat să se dispună stabilirea legăturilor personale cu minorul Badețoiu N. - A. născut la data de 15.11.2009, prin următoarea modalitate: prin efectuarea de vizite ale minorului la mamă, de două ori pe lună în week-end-uri, de vineri de la ora 16:00, pana duminica la ora 19:00, petrecerea de către minor a unei săptămâni în luna decembrie în perioada 23.12-30.12 alături de mamă, la locuința acesteia din Uricani, .. .. ., petrecerea de către minor a 4 săptămâni în vacanta de vară în luna iulie sau august, în funcție de concediul de odihna al reclamantei alături de aceasta sau în alte locații reprezentând destinatie de vacanță din țară sau din Uniunea Europeană, petrecerea de către minor a zilei sale de naștere la locuința mamei din țară în anii cu nr. par, corespondența cu minorul sub forma convorbirilor telefonice.

In fapt, a aratat ca din căsătoria cu pârâtul a rezultat minorul Bădețoiu N. - A., născut la data de 15.11.2009, în Slatina, județul O., nașterea sa fiind înregistrată în Registrul Stării Civile la nr. 1892/16.11.2009.

Prin sentința civilă nr. 2910/19.03.2013 pronunțată în dosarul_ al Judecătoriei Slatina, s-a dispus desfacerea căsătoriei vina exclusivă a reclamantei, revenirea la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, exercitarea autorității părintești asupra minorului Bădețoiu A. să se facă în comun de către ambii părinți. Totodată, s-a stabilit locuința minorului Bădețoiu N.-A. la domiciliul pârâtului, respectiv la tată, în ., nr.33, jud.O., iar reclamanta a fost obligată la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului. Impotriva acestei sentințe a declarat apel, instanța a admis apelul, a schimbat în parte sentința atacată, menținându-se în rest dispozițiile sentinței.

Cum pe parcursul celor două procese intentate de pârât (acțiunea de divorț și ordonanța președințială) ea nu a avut posibilitatea să se apere (pârâtul folosindu-se de toate mijloacele pentru a o denigra și a-și atinge scopurile) datorită faptului că plecase la muncă în străinătate și îi era imposibil să fie prezentă, chiar și de două ori pe lună, a hotărât să introducă prezenta acțiune.

Chiar dacă din afirmațiile pârâtului rezultă că ea este vinovată în exclusivitate de toate problemele pe care le-au avut în căsnicie și că a manifestat dezinteres față de viața de familie, lucruri total neadevărate, apreciaza că, așa cum are obligații ca mamă, are și drepturi, pe care legea i le conferă.

Precizeaza că minorul, de când s-a născut, a fost îngrijit de ea: a fost cea care s-a deplasat ori de câte ori a fost nevoie cu el la spital, i-a oferit sprijin și afecțiune deoarece soțul venea foarte rar acasă. Singura perioadă în care a stat despărțită de copilul ei, a fost cea în care a plecat în Italia pentru a munci. In toată această perioadă a trimis acasă la mama ei bani.

Precizeaza că minorul s-a aflat în grija ei și a mamei sale până în decembrie 2012, când soțul ei a insistat să ia copilul la el până după Revelion. Inițial nu a fost de acord pentru că nu avea încredere în el, însă după mai multe insistențe a cedat și i-a spus mamei sale sa-l lase să-l ia. Mai târziu si-a dat seama că a făcut foarte rău, pentru că de atunci ea nu si-a mai văzut copilul, nu ii e permis nici să-l auda la telefon.

Chiar dacă ea la ora actuală lucreaza în Italia, doreste ca atunci când vine în țară, să poata să-si văda copilul, să poata să petreaca timp cu el. Nu vrea să creadă că l-a uitat sau că nu doreste sa-l vadă, așa cum probabil încearcă fostul soț să-l convingă.

In drept, invoca dispozițiile art. 192 Cod procedura civila, art 483, 487, 496 Cod civil.

In dovedire, a depus înscrisuri (f. 3-7).

Legal citat, paratul a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea in parte a cererii formulate de reclamantă.

In fapt, este de acord ca reclamanta: să aibă convorbiri telefonice cu minorul la

numărul_, în fiecare zi de miercuri sau joi din săptămână, între 19-19³⁰; să aibă acces personal și singură, să ia legătura cu minorul Badețoiu M., la grădinița din Negreni, o dată pe săptămână, în ziua de marți, cu acordul autorităților școlare competente, până la orele 12.45; să viziteze minorul la domiciliul lui situat în ., jud. O., în ziua de duminică, în săptămâna a II-a și a IV-a, între orele 16-18; să aibă legătură cu minorul, în prima săptămână din vacanța de iarnă la domiciliul său în fiecare zi, între orele 16- 19; ca reclamanta să aibă legătură cu minorul, în vacanța de P., la domiciliul lui, în primele 3 zile, între orele 16-18; să aibă legătură cu minorul, în vacanța de vară, la domiciliul lui, în perioada 15-30 august, între orele 16-20.

Nu este de acord, ca reclamanta să ia copilul în străinătate, întrucât aceasta in prezent nu deține un loc de munca stabil și nici un domiciliu stabil, iar copilul ar putea fi expus la instabilitate și nesiguranță, atât pe plan familial cât și pe plan social.

Mai mult decât atât, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești, minorul a fost, pentru o perioada de 4 luni, sub îngrjirea mamei, care l-a părăsit, plecând în Italia și lăsându-l in grija bunicilor materni și a celor doi frați, unul dintre ei suferind de o boală imuno-deficitară, ceea ce ar reprezenta un real pericol pentru minor.

El nu i-a interzis niciodată sa ia legătura cu minorul, de fiecare data cand l-a contactat telefonic, lucru care se intampla foarte rar, i-a zis sa vina sa-si vadă copilul, pentru ca este mama lui si e pacat să nu-si mai amintească de el.

Este de acord ca minorul să aibă legături personale cu reclamanta, dar nu în modalitatea arătată în acțiune, deoarece nu ar conveni în interesul minorului.

Motivat de faptul ca minorul a crescut alături de bunicii paterni si este puternic atașat de aceștia, nu este de acord ca minorul sa-și petreacă sărbătorile in domiciliul reclamantei, mai ales sărbătorile de C., această modalitate fiind impotriva interesului copilului.

Minorul nu are cum să meargă 2 week.end-uri/luna la Uricani, deoarece frecventează grădinița si ar fi foarte obositor pentru acesta, fiind la o vârsta destul de frageda.

In prezent este un copil vesel, conștiincios, foarte bine îngrijit si iubit atât

de pârât, cat si de părinții lui.

Inainte de toate, reclamanta trebuie sa stabilească o legătura personala cu minorul, in sensul că trebuie sa se apropie de el, sa vina mai des sa-l vadă in domiciliul lui din Negreni, întrucât el nu i-a interzis niciodată acest lucru.

Precizeaza că, minorul nu este atașat nici de bunicii materni, deoarece aceștia nu au contribuit în niciun fel la creșterea și educarea lui, cei care s-au ocupat efectiv de creșterea și educarea acestuia au fost părinții lui împreună cu el.

Reclamanta a formulat raspuns la întâmpinare, prin care arata ca programul de vizită propus de pârât este imposibil de respectat. Practic, acesta îi refuză orice drept pe care legea i-l conferă, în ceea ce privește exercitarea autorității părintești.

Programul de vizită pe care pârâtul îl sugerează, se poate realiza doar dacă ea se muta în localitate cu pârâtul sau dacă ar dispune de timp și mijloace materiale pentru a face naveta zilnic, ceea ce este imposibil.

Or, instanța trebuie să țină cont de faptul că ea locuiește la Uricani, județul Hunedoara, iar momentan lucreaza în Italia, de unde nu poate să plece când și cum vreau ea.

Nu este de acord cu vizitarea copilului la domiciliul pârâtului, deoarece el locuiește cu părinții săi, iar ea nu are o relație bună cu foștii socri. A plecat de la domiciliu cu minorul, fiindcă părinții pârâtului au dat-o afară din locuință, când fostul soț era plecat muncă. Nu a avut o relație bună cu aceștia niciodată, întrucât, pe fondul consumului de alcool, aceștia deveneau violenți atât cu ea, cât si cu copilul. Ar fi imposibil să aiba o întâlnire liniștită cu copilul la domiciliul pârâtului.

Nimeni nu i-a reproșat vreodată că nu ar fi o mamă bună, dimpotrivă a făcut tot posibilul ca minorului să nu-i lipsească nimic. Atâta timp cât copilul a stat efectiv cu reclamanta, nu i s-a întâmplat nimic rău, pârâtul neavând ce sa-i reproșeze.

In ceea ce privește afirmațiile pârâtului că unul dintre frații ei suferă de o boală imuno- deficitară, precizeaza faptul că această boală nu se transmite printr-un simplu contact fizic sau prin folosirea obiectelor din locuință. Dacă ar fi fost așa, ar însemna ca întreaga ei familie să aibă această boală, inclusiv pârâtul, care a fost de mai multe ori în locuința părinților ei, unde au și stat împreună diferite perioade de timp.

De asemenea, precizeaza că afirmațiile pârâtului în ceea ce privește dezinteresul față de copil, nu sunt adevărate. Când a încercat să ia legătura cu copilul, acesta refuzat, ba mai mult, a amenințat-o că nu o să-l mai vada niciodată.

Așa ceva este inadmisibil, nu i se poate lua dreptul de a petrece timp cu copilul ei. Nu a făcut nimic care să ducă la ideea că băiatul nu ar fi în siguranță lângă ea. Solicita sa se tina cont de faptul că ea a născut acest copil și l-a crescut până când tatăl său l-a luat de lângă ea.

Chiar și în eventualitatea în care copilul ar refuza să vină la domiciliul ei, datoria tatălui este nu de a-i susține aceste idei, ci de a-l ajuta să înțeleagă că, de fapt, are doi părinți, nu doar unul.

Nu înțelege cum ar putea să fie în interesul copilului faptul că pârâtul refuză să lase copilul singur cu ea, fără să fie supravegheată de el sau părinții lui. Prin susținerile sale, pârâtul induce ideea că dacă minorul ar sta cu ea singur, ar putea să i se întâmple ceva și că nu ar fi capabilă să-l îngrijeasca.

In primul rând, ar trebui să i se dea posibilitatea să arate că este capabilă să aiba grijă de copil, așa cum a avut până în urmă cu un an.

Mai mult, afirmă că minorul ar fi mai atașat de bunicii paterni și nu ar fi în interesul copilului să petreacă Sărbătorile de C. alături de mama lui.

Având în vedere faptul că minorul are stabilită locuința la tată, alături de care stă întregul an, apreciaza că cererile sunt pe deplin întemeiate, întrucât conceptul de familie presupune nu doar tata și bunicii paterni, ci și mama și bunicii materni.

A observat că tot ceea ce este în interesul pârâtului, este de fapt invocat ca și cum ar fi interesul minorului. Este inuman să afirmi că este benefic pentru copil să petreacă doar două ore cu mama lui, interzicându-i să-l ia la domiciliul ei sau câteva zile în vacanță.

Așadar, în ceea ce privește interesul minorului privind stabilirea legături personale cu mama sa, trebuie avută în vedere împrejurarea că programul de vizitare trebuie să fie stabilit de așa natură încât să asigure o continuitate a legăturii dintre minor și mama sa, fără ca acest lucru să dăuneze în vreun fel minorului, al cărui interes trebuie cu prioritate protejat.

La data de 06.03.2014 reclamanta a formulat precizare la actiune în ceea ce privește solicitarea instanței de judecată de a arăta în mod concret perioada în care doreste să ia minorul la domiciliul ei, ținând cont de faptul că lucreaza în Italia. Învedereaza că doreste să aiba legături personale cu fiul ei Bădețoiu N.-A., în următoarea modalitate: petrecerea de către minor în vacanta de primăvară a unei săptămâni alături de ea la domiciliul din Uricani. .. .; petrecerea de către minor a unei săptămâni în luna decembrie în perioada vacantei, alături de ea, la domiciliul ei, în anii cu nr. par această săptămână să includă Crăciunul si în anii cu nr. impar să fie inclus Revelionul, petrecerea de către minor a patru săptămâni în vacanta de vară în luna iulie sau august în funcție de concediul ei de odihnă, alături de ea la domiciliul ei sau în alte locații reprezentând destinații de vacanță din țară, petrecerea de către minor a zilei sale de naștere, la domiciliul ei din tară în anii cu nr. par, corespondența cu minorul sub forma convorbirilor telefonice.

Instanta de fond a administrat proba cu inscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul, precum si proba testimoniala fiind audiat martorul I. C., declaratia fiind consemnata si atasata la dosar.

Prin sentința civilă nr. 4843/16.05.2014 Judecătoria Slatina a admis în parte cererea, astfel cum a fost precizată, și a dispus ca reclamanta să aibă legături personale cu minorul Bădețoiu N. - A., născut la data de 15.11.2009, astfel:

- prin vizitarea minorului la domiciliul acestuia, situat în ., jud. O., după următorul program, cu înștiințarea prealabilă a pârâtului: în doua și a patra săptămână a fiecărei luni, în zilele de sâmbătă și duminică, între orele 10.00 – 19.00, cu respectarea programului de masă și de odihnă al minorului, precum și a altor activități programate ale minorului; o săptămână în perioada sărbătorilor de iarnă, în perioada sărbătorilor de P., în perioada 15-30 august din vacanța de vară, precum și de ziua minorului - între orele 10.00 – 19.00, zilnic, în aceste perioade menționate, cu respectarea programului de masă și de odihnă al minorului, precum și a altor activități programate ale minorului;

- corespondența cu minorul sub forma convorbirilor telefonice, în orice zi, între orele 10.00 – 19.00, cu respectarea programului de masă și de odihnă al minorului, precum și a altor activități programate ale minorului.

Totodată, s-a luat act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin Sentința civilă nr. 2910/19.03.2013, pronunțată în dosarul nr._, de Judecătoria Slatina, a fost desfăcută căsătoria părților, din vina exclusiva a reclamantei, s-a dispus revenirea acesteia la numele purtat anterior, exercitarea autorității părintești asupra minorului Badetoiu A. sa se facă în comun de către ambii părinți, iar domiciliul minorului a fost stabilit la tată.

Potrivit raportului de anchetă psihosocială efectuată de Autoritatea Tutelară de la domiciliul reclamantei, apartamentul este proprietatea bunicilor materni, fiind compus din 3 camere, din care doar două sunt mobilate cu bunurile necesare, cea de-a treia cameră fiind utilizată ca și bucătărie. În apartament locuiesc părinții reclamantei și doi frați ai acesteia.

Martorul I. C., propus de pârât, a arătat că nu a mers efectiv în locuința reclamantei din localitatea Uricani, localitate în care și martorul își are domiciliul. Cunoaște, însă, faptul că locuiesc mai multe persoane în acel imobil (f. 54).

Sunt incidente în cauză mai multe dispoziții legale.

Potrivit legii, ambii parinti sunt datori sa ingrijeasca de persoana copilului minor, astfel ca parintele caruia nu i-a fost incredintat copilul trebuie sa pastreze dreptul de a avea legaturi personale cu acesta precum si de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea lui profesionala.

Astfel, în art. 496 alin. 5 NCC, se prevede: „Părintele la care copilul nu locuiește în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuința acestuia. Instanța de tutelă poate limita exercițiul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior al copilului”.

Față de probele administrate, s-a apreciat că nu este în interesul minorului Bădețoiu N. - A. stabilirea unui program de vizită în sensul celui precizat de către reclamantă.

Din susținerile reclamantei, dar și datorită faptului că pârâtul, prin întâmpinare, a propus un anumit program de vizitare a minorului, nefiind de acord cu programul arătat de reclamantă în cererea formulată, rezultă că aceasta din urmă nu are posibilitatea de a avea legături personale cu minorul în modalitatea în care dorește.

Raportat la prevederile art. 263 Cod Civil, pentru a se stabili modalitatea efectivă a legăturilor personale ale reclamantei cu minorul Bădețoiu N. - A., născut la data de 15.11.2009, se are în vedere, în primul rând, interesul superior al copilului.

Astfel, având în vedere vârsta acestuia, 4 ani, s-a apreciat că modalitatea propusă de reclamantă pentru a avea legături personale cu minorul nu este în interesul acestuia, întrucât deplasarea minorului pe distanța mare dintre locuința minorului din prezent - în ., jud. O. - și locuința în care reclamanta dorește să ia minorul – situată în Uricani, ., jud. Hunedoara - poate avea consecințe negative asupra acestuia.

Totodată, s-a avut în vedere că minorul nu s-a întâlnit cu mama sa de o perioada destul de îndelungată – anume de la încredințarea sa tatălui, prin Sentința civilă nr. 2910/19.03.2013, pronunțată în dosarul nr._, de Judecătoria Slatina - iar deplasarea sa de către mamă într-un mediu care nu-i este cunoscut constituie o schimbare bruscă în viața acestuia, cu consecințe neașteptate și care pot afecta minorul.

Din susținerile pârâtului, dar și din cele arătate de către reclamantă în cererile formulate, rezultă că aceasta din urmă nu a luat legătura cu minorul nici după admiterea cererii având ca obiect ordonanță președințială în ds. cu nr._/311/2013.

De asemenea, cu privire la condițiile materiale și morale asigurate la domiciliul reclamantei, în care aceasta dorește sa ia minorul, s-a reținut și faptul că în imobilul respectiv există doar două camere mobilate cu bunurile necesare, cea de-a treia cameră fiind utilizată ca și bucătărie, în care locuiesc în prezent patru persoane. Astfel, reclamanta nu a arătat și nu a probat modalitatea concretă în care va locui în acest imobil, în aceste condiții, împreună cu minorul.

Prin urmare, este în interesul minorului ca, mai întâi să restabilească legătura cu mama sa, prin vizitarea de către aceasta la locuința minorului din prezent, în care minorul este obișnuit și se simte în siguranță.

Ulterior, reclamanta poate solicita să ia minorul - pe perioada programului de vizită - din locuința în care se află în prezent, în altă locație, dacă va dovedi ca această modalitate este în interesul superior al minorului, fiind asigurate condiții materiale și morale corespunzătoare.

De asemenea, reclamanta are dreptul de a avea corespondența cu minorul sub forma convorbirilor telefonice, drept care nu-i poate fi restricționat, în cauza de față, în sensul celor arătate de pârât. Însă, prin exercitarea acestui drept, reclamanta trebuie să aibă în vedere interesul superior al minorului și programul acestuia, sens în care trebuie să comunice și să respecte și cele arătate sub acest aspect de cei care se ocupă în prezent de minor. D. în situația în care pârâtul va face dovada că minorul este afectat prin exercitarea abuzivă a acestui drept de către mama - reclamantă are posibilitatea ca, pe alte căi legale, să solicite restricționarea dreptului reclamantei de a coresponda sub forma convorbirilor telefonice cu minorul.

Astfel, s-a apreciat că în interesul minorului Bădețoiu N. - A., născut la data de 15.11.2009, este ca reclamanta să aibă legături personale cu acesta astfel:

S-au avut în vedere cele de mai sus, faptul că reclamanta nu s-a opus expres la programul arătat de pârât, precum și solicitarea reclamantei de a avea posibilitatea să ia legătura cu minorul de ziua acestuia – modalitatea concretă fiind stabilită potrivit criteriilor avute în vedere pentru întregul program de vizită și în sensul celor susținute și de pârât.

De asemenea, din înscrisurile aflate la dosar nu rezultă că între părți – părinții minorului – există conflicte majore și atitudini de natură să impieteze asupra dezvoltării minorului, în condițiile în care vizitarea acestuia de către mamă are loc la domiciliul pârâtului și în prezența celui din urmă. Susținerile reclamantei în acest sens, precum și cu privire la neînțelegerile cu părinții pârâtului, nu au fost probate de aceasta, iar din probele administrate și din susținerile pârâtului nu rezultă aspectele arătate de reclamantă.

Referitor la cererea pârâtului ca mama să poată lua legătura singură cu minorul cu acordul autorităților școlare, s-a apreciat că modalitatea respectivă nu este în interesul minorului, întrucât poate afecta programul acestuia la grădinița unde este înscris. Totodată, condiționează exercitarea dreptului reclamantei de poziția unor terți – autoritățile școlare respective, condiționare pentru care nu există un temei legal, în situația în care cei doi părinți exercită împreună autoritatea părintească asupra minorului și împreună trebuie decizii care să aibă în vedere în primul rând interesul acestuia.

Împotriva sentinței, în termen legal, a declarat apel apelanta reclamantă Bădețoiu M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea apelului și modificarea sentinței apelate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.

A arătat că instanța de fond, i-a admis acțiunea doar în ceea ce privește corespondența cu minorul, respectiv convorbirile telefonice. Este discutabil dacă o să reușească să se bucure măcar de aceste convorbiri, deoarece pentru a se putea realiza acest lucru este nevoie de ajutorul tatălui, care este evident că încearcă cu orice preț să-i interzică să aibă legături afective cu copilul său.

Solicită a se observa că modalitatea în care s-a hotărât că poate să-și vadă copilul și să-și petreacă puțin timp cu el este imposibil de realizat. Practic, ar trebui să se mute la Slatina pentru a putea să petreacă puțin timp cu minorul. Nu i s-a permis să-l iau la domiciliul său nici măcar o zi pe an. Este inadmisibil să nu-i permiți unei mame să se bucure de copilul ei și să-i încâlci unui copil dreptul de a avea legături afective cu ambii părinți.

Apreciază apelanta reclamantă că minorul trebuie sa aibă posibilitatea unei reacomodări treptate, acest lucru putându-se realiza doar prin luarea minorului la domiciliul său, fără a fi stânjeniți de prezența celuilalt părinte, pentru a-i da posibilitatea să arate dacă poate manifesta responsabilitatea necesară stabilirii unei relații normale, din punct de vedere afectiv și educativ.

Sentința este criticabilă, mai ales, pentru faptul că instanța nu a ținut cont nici de faptul că au custodie comună în ceea ce-1 privește pe băiat. De asemenea, arată că are obligația să-i achite lunar o pensie de întreținere. Or, consideră că așa cum are obligații, în ceea ce-îl privește minor, are și drepturi, pe care instanța de judecată ar trebui să i le recunoască și să dispună în consecință.

Modalitatea inițială prin care a solicitat să i se permită să aibă legături personale cu minorul este următoarea:

- prin efectuarea de vizite ale minorului la mamă, de două ori pe lună, în week-end-uri, de vineri de la ora 16:00, pana duminica la ora 19:00;

- petrecerea de către minor a unei săptămâni în luna decembrie, în perioada 23.12-30.12, alături de mamă la locuința acesteia din Uricani, ., ., .;

- petrecerea de către minor a 4 săptămâni în vacanta de vară, în luna iulie sau august, în funcție de concediul de odihna al reclamantei, alături de aceasta sau în alte locații reprezentând destinații de vacanță din țară sau din Uniunea Europeană;

- petrecerea de către minor a zilei sale de naștere, la locuința mamei din țară, în anii cu nr. par;

- corespondența cu minorul sub forma convorbirilor telefonice.

Cum instanța i-a pus în vedere să precizeze în mod concret perioada în care doreste să ia minorul la domiciliul său, a formulat o precizare de acțiune, prin care și-a restrâns cererea, însă a ținut totuși cont și de faptul că lucrează în Italia și nu poate să vină în țara de câte ori își doreste. A solicitat:

1.Petrecerea de către minor în vacanța de primăvară a unei săptămâni alături de ea, la domiciliul său;

2.Petrecerea de către minor a unei săptămâni în luna decembrie, în perioada vacanței, alături de mine la domiciliul meu. în anii cu nr. par această săptămână să includă Crăciunul și în anii cu nr. impar sa fie inclus Revelionul;

3. Petrecerea de către minor a unei săptămâni în vacanța de vară, în luna iulie sau august, în funcție de concediul de odihnă, alături de mine la domiciliul său, sau în alte locații reprezentând destinații de vacanță din țară;

4.Petrecerea de către minor a zilei sale de naștere, la domiciliul meu din țară în anii cu nr. par;

5. Corespondența cu minorul sub forma convorbirilor telefonice.

Apreciază că modalitatea indicată le permite să aibă o continuitate a legăturilor firești dintre mamă și copil.

Instanța de fond apreciază că mai întâi ar trebui să restabileasă o legătură afectivă cu minorul la domiciliul pârâtului, și abia apoi să solicite un program de vizită care să presupună deplasarea minorului la locuința mea sau în alte locații. Or, acest lucru este imposibil deoarece nu are o relație apropiată cu părinții pârâtului și nici cu pârâtul care dorește cu orice preț să o țină departe de copilul său.

Reclamanta mai susține că, nu înțelege cum instanța reține doar aspectele negative în ceea ce o privește, iar referitor la pârât nu se face nici măcar o aluzie. Așa cum reiese din cuprinsul referatului de anchetă socială, apartamentul părinților săi are trei camere. însă, pe lângă cele trei camere, are și un grup sanitar, ceea ce despre pârât nu se poate să afirmăm. Condițiile din casa de la țară unde locuiește minorul împreună cu tatăl său și bunicii paterni nu sunt mai bune. Mai mult decât atât, familia sa nu consumă băuturi alcoolice așa cum se întâmplă în familia pârâtului.

Totodată, nu știe cum ar putea să fie afectat minorul din punct de vedere psihic dacă ar petrece și cu ea puțin timp fară supraveghere. Consideră că prezența mamei în viața copilului este o condiție esențială ca acesta să se dezvolte armonios.

Programul stabilit de prima instanță este imposibil de respectat și pentru faptul că apelanta locuiește la aproximativ 250 km distanță iar respectarea orarului stabilit este imposibil de realizat. Mai mult, poate să ia copilul în oraș, însă trebuie să-1 aducă acasă la orele de masă și atunci când pârâtul îi programează alte activități.

De asemenea, sentința instanței de fond este criticabilă și pentru faptul că a reținut faptul că nu și-a mai văzut minorul de când i-a fost încredințat pârâtului. Este un fapt neadevărat, deoarece a fost la domiciliul copilului de ziua lui, însă nu a fost lăsată să petreacă puțin timp cu el întrucât socrii săi au început să-i facă reproșuri și au ajuns să se certe.

Prima instanță cunoștea acest aspect deoarece a introdus și ordonanța președințială despre care se face vorbire în sentință atacată, solicitând stabilirea legăturilor personale cu minorul. A solicitat acest lucru tocmai pentru că ar fi dorit să poată petrece cu el ziua de naștere, ca în fiecare an, însă cererea i-a fost respinsă. De fapt, instanța susține că a fost admisă în parte, exact ca și în dosarul de față, însă toate solicitările i-au fost respinse, cu excepția convorbirilor telefonice.

Precizează că cererea de ordonanță președințială amintită, a avut exact aceleași părți, același obiect și a judecat-o același complet de judecată care a judecat și fondul. Mai mult, soluția instanței a fost aceeași.

Solicită a se ține cont și de faptul că toate procesele în care a fost implicată ea și pârâtul s-au judecat la Slatina, la 250 km distanță de domiciliul său, fiind nevoită să lucreze în Italia, la aproape 2.000 km distanță. Este evident că nu are posibilitatea, fizic și financiar, să vină în fiecare lună acasă pentru a se putea apăra sau prezenta la procese.

Mai mult, nu a putut să depună acte din care să rezulte reședința sau domiciliul din Italia deoarece nu avea acele acte. Până în urmă cu aproximativ o săptămână, nu avea nici contract de muncă deoarece muncea la negru, astfel încât îi era imposibil să depună dovezi în acest sens, dar la ora actuală lucrează cu contract de muncă, însă nu a intrat încă în posesia lui pentru a-1 putea anexa prezentei.

A solicitat un program de vizită în modalitatea indicată, tocmai pentru că nu știe cu exactitate cât poate să plece de la muncă pentru a veni în țară, iar programul solicitat i-ar permite ca atunci când reușește să-și ia liber, să poată petrece cât mai mult timp cu fiul său. Nu vrea să se deplaseze până la Slatina și să nu-i fie permis să-și vadă fiul.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 466 și următoarele din C.pr.civ ., precum și dispozițiile art. 223 C.pr. Civilă și a solicitat judecarea cauzei și în lipsă .

În dovedire, a depus la dosar, în copie: sentința civilă nr. 4843/16.05.2014 și sentința civilă nr._/2013.

Cererea de apel a fost legal timbrată cu suma de 10 lei.

Intimat pârât Bădețoiu M., la data de 31.10.2014 a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate ca fiind legală și temeinică.

În fapt, a arătat ca nu i-a interzis reclamantei sa ia legătura cu minorul, mai mult decât atat, dupa cum se observa la dosarul de fond, a solicitat admiterea acțiunii in parte, permitandu-i reclamantei sa ia legătura cu minorul ori de cate ori dorește conform programului de vizitare.

Nu este de acord ca apelanta-reclamanta să ia copilul în străinătate, întrucât aceasta in prezent nu deține un loc de munca stabil, și nici un domiciliu stabil, iar copilul ar putea fi expus la instabilitate și nesiguranță, atât pe plan familial cât și pe plan social.

Mai mult decât atât, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești, minorul a fost pentru o perioada de 4 luni, sub ingrijirea mamei, care 1-a părăsit, plecând în Italia și lăsându-1 in grija bunicilor materni și a celor doi frați, unul dintre ei suferind de o boală imuno deficitară, ceea ce ar reprezenta un real pericol pentru minor.

Susține că nu i-a interzis niciodată sa rupa legătura cu minorul, iar de fiecare data cand i-a contactat telefonic, lucru care se intampla foarte rar, i-a solicitat sa vina sa-si vada copilul pentru ca este mama lui si e păcat să nu-si mai amintească de el.

Menționează faptul ca susținerile reclamantei sunt nejustificate si neprobate.

Susține că este de acord ca minorul să aibă legături personale cu reclamanta, dar nu în modalitatea arătată în acțiune de către reclamanta, deoarece nu ar conveni în interesul minorului.

Întrucât minorul a crescut alături de bunicii paterni, si este puternic atașat, nu estede acord ca minorul sa-și petreacă sărbătorile in domiciliul reclamantei, mai ales sărbătorile de C., această modalitate fiind împotriva interesului copilului.

Mai arată pârâtul că minorul nu are cum să meargă 2 week-end-uri/luna la Uricani, respectiv in a doua si a patra săptămâna a fiecărei luni, in zilele de sâmbăta si duminica, intre orele 10:00 -19:00, motivat de faptul ca frecventează grădinița, iar acest lucru l-ar suprasolicita si ar fi foarte obositor pentru acesta, fiind la o vârsta destul de frageda, în prezent este un copil vesel, conștiincios, foarte bine îngrijit si iubit atat de el cat si de părinții săi.

Susține că, mai întâi reclamanta trebuie sa stabilească o legătura personala cu minorul, in sensul că, trebuie sa se apropie de el, sa vina sa-1 vada in domiciliul său din Negreni, intrucat nu i-a interzis niciodată acest lucru.

Desi i-a permis sa vina in domiciliul său sa stabilească o legătura cu minorul specifica relației mama-copil, aceasta nu a binevoit nici in prezent sa vina.

Precizează că, minorul nu este atașat nici de bunicii materni, deoarece aceștia nu au contribuit în niciun fel la creșterea și educarea lui, cei care s-au ocupat efectiv de creșterea și educarea acesteia au fost părinții săi împreună cu mine.

Motivul pentru care a solicitat ca modalitatea de vizitare a minorului să fie cea propusa de el, constă în faptul că minorul nu acceptă să meargă in domiciliul părinților numitei Badetoiu M., întrucât a avut parte de momente neplăcute și de nesiguranță familială.

Își doreste tot cei mai bun pentru copilul său si nu ar vrea sa fie supus unor eventuale traume.

În ceea ce privește mențiunea reclamantei ca ar fi încercat sa ia legătura cu minorul, menționează faptul ca aceasta nu a mai luat legătura cu minorul de o perioada îndelungata, desi eu nu i-a interzis acest lucru.

De asemenea, susține că reclamata nu are nici cea mai mica intenție să stabilească o legătura cu minorul, specifica relației mama-fiu, scopul acesteia fiind acela de a-i face rau, de a-l amenința si de a nu-l lasa sa trăiască liniștit.

Astfel că, modalitatea pe care a propus-o de vizitare a minorului este în interesul superior al minorului.

Apelanta reclamantă Bădețoiu M. a formulat răspuns la întâmpinarea intimatului pârât prin care arată că susținerile și apărările pârâtului sunt nefondate și neadevărate.

Consideră că sentința pronunțată de instanța de fond este netemeinică și nelegală deoarece este imposibil de realizat programul de vizită pe care i l-a stabilit. Din tot ce a cerut, chiar și după ce și-a restrâns cererile, i s-a permis doar să aibă legături telefonice cu minorul, lucru imposibil de realizat deoarece în prezent pârâtul trăiește în concubinaj cu o femeie care îi răspunde la telefon și care refuză să-i permită să aibă orice contact cu fiul său.

Analizând sentința prin prisma motivelor de apel, în considerarea dispozițiilor legale incidente în cauză și prin raportare la probele de la dosar, tribunalul constată că apelul este fondat, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit dispoz. 17 din Legea nr.272/2004 privind protectia și promovarea drepturilor copilului “(1) Copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament.

(2) Copilul are dreptul de a-și cunoaște rudele și de a întreține relații personale cu acestea, precum și cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.

(3) Părinții sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.

(4) În caz de neînțelegere între părinți cu privire la modalitățile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanța va stabili un program în funcție de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire și educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil și părintele la care nu locuiește, de comportamentul acestuia din urmă, precum și de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte.

(5) Criteriile prevăzute la alin. (4) vor fi avute în vedere și la stabilirea programului de relații personale și cu celelalte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie.”

În continuare, art. 18 din acelasi act normativ stabileste modalitatile in care se pot realiza relatiile personale: a) intalniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relatii personale cu copilul;b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia; c) gazduirea copilului pe perioada determinata de catre parintele sau decatre alta persoana la care copilul nu locuieste in mod obisnuit s.a

În concordanță cu jurisprudența CEDO, dar și cu prevederile art. 2 din legea nr. 272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, inclusiv în cauzele solutionate de instanțele judecătorești.

În concret, din actele dosarului, se reține că, în primii 4 ani de viață, minorul Bădețoiu N.-A. a locuit în domiciliul pârâtului din ., ., jud. O..

Din referatul asupra anchetei sociale întocmit la data de 27.01.2014, rezultă că apelanta are domiciliul în Uricani, ., ., ., într-un apartament proprietatea părinților săi.

Apartamentul este compus din 3 camere, hol, bucătărie, baie, racordat la utilități; doar două camere sunt mobilate cu bunurile necesare, cea de-a treia cameră fiind utilizată ca și bucătărie.

Prin prisma principiului interesului superior al minorului, tribunalul consideră că, în raport de situația de fapt probată în cauză, dată fiind și starea conflictuală existentă între apelantă și intimat, menținerea unei legături între minoră și mama apelantă în locuința tatălui poate crea grave tensiuni între părinți și nu ar da posibilitatea celor doi să dezvolte o relație armonioasă, lipsită de inhibiții.

Dimpotrivă, acest programul de vizitare propus de către pârât și acceptat de prima instanță, ar constitui un motiv de disconfort pentru ambele părți și, cel mai probabil, ar sfârși prin întreruperea lui, ceea ce nu este în interesul copilului și nu respectă dreptul la viața de familie.

În spiritul bunei credințe și al înțelegerii, în interesul superior al copilului, principial ambii părinți trebuie să manifeste o disponibilitate maximă și o cooperare deplină, fiind excluse șicanele de așa manieră încât copilul să se bucure de prezența, de afecțiunea, de grija și de creștere din partea ambilor părinți.

Legăturile personale cu minorul au ca scop consolidarea raporturilor afective dintre părintele căruia nu i-a fost încredințat spre creștere și educare copilul și acesta din urmă.

Astfel, în realizarea efectivă a acestei legături, trebuie să se țină cont și de durata de timp în care părintele are legături personale cu minorul și de interesul manifestat de părinte în acest sens, de vârsta copilului, de capacitatea acestuia de a înțelege nevoia legăturilor mai strânse cu mama, specifică vârstei și sexului.

Rezultă cu evidență că relațiile tensionate dintre tatăl intimat și apelantă au afectat posibilitatea minorului de a menține, în mod firesc, legătura cu aceasta din urmă.

Cum, în cauza de față, nu s-a făcut dovada că mama nu ar prezenta garanții morale pentru a avea legături personale cu fiul său, iar minorul, la vârsta ei, are nevoie de afecțiune din partea ambilor părinți, tribunalul concluzionează că exercițiul dreptului mamei la legături personale cu minorul trebuie să fie efectiv și nu formal.

Posibilitatea mamei și a copilului de a se bucura reciproc de compania celorlalți reprezintă un element fundamental al vieții de familie, iar relația cu mama nu se sfârșește odată cu divorțul părinților.

Pentru aceasta, se impune stabilirea unui program de vizitare cu luarea minorului la domiciliul apelantei în perioada 15-30 august, precum și în prima săptămână din vacanța de iarnă, această modalitate permițând menținerea relației firești dintre mamă și copil, afecțiunea și atașamentul față de aceasta conferind copilului sentimentul de securitate și contribuind decisiv la dezvoltarea psihologică și emoțională armonioasă în circumstanțele survenirii divorțului părinților

Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 480 alin. 1 C.proc.civ., tribunalul va admite apelul reclamantei, va schimba în parte sentința în sensul că va dispune ca reclamanta să aibă legături personale cu minorul Bădețoiu N.-A., născut la data de 15.11.2009, în perioada 15-30 august, precum și în prima săptămână din vacanța de iarnă prin luarea acestuia la domiciliul reclamantei din Uricani, păstrând celelalte dispoziții ale instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul formulat de apelanta reclamantă BĂDEȚOIU M., domiciliată în Uricani, ., ., jud. Hunedoara, cu domiciliul procesual ales la C.. Av. K. C. L., cu sediul în Petroșani, ., ., împotriva sentinței civile nr. 4843 din 16 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimat pârât BĂDEȚOIU M., domiciliat în Scornicești, . parte sentința în sensul că dispune ca reclamanta să aibă legături personale cu minorul Bădețoiu N.-A., născut la data de 15.11.2009, în perioada 15-30 august, precum și în prima săptămână din vacanța de iarnă, prin luarea acestuia la domiciliul reclamantei din Uricani, ., ., ..

Păstrează restul mențiunilor din sentință.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 15.01.2015.

Președinte,

S. O.

Judecător,

V. V.

Grefier,

A. D.

Red./tehnored.S.O.

Ex.4/16.02.2015

Judecător fond M.V. D.

← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 71/2015. Tribunalul OLT		Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... →

Stabilire program vizitare minor. Decizia nr. 30/2015. Tribunalul OLT

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Stabilire program vizitare minor. Decizia nr. 30/2015. Tribunalul OLT