Anulare act. Decizia nr. 281/2012. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 281/2012 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 29-02-2012 în dosarul nr. 281/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 281/2012
Ședința publică de la 29 Februarie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. C. Tițoiu
Judecător I. D.
Judecător M. I. S.
Grefier M. R.
Pe rol, judecarea recursului civil declarat de recurentul reclamant F. P., domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr. 4837 din data de 5 decembrie 2011, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți P. F. C. și P. D. D., domiciliați în B., Șoseaua Alexandriei nr. 488, ., ., județul I., având ca obiect – anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul reclamant F. P., avocat R. I. pentru intimații pârâți P. F. C. și P. D. D..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Recurentul reclamant F. P. depune la dosar chitanța în original privind plata taxei judiciare de timbru în sumă de 340 lei.
Avocat R. I. depune concluzii scrise, delegație de substituire nr._/2012, împuternicire avocațială nr._/2012 și chitanța nr. 7/2012 ce reprezintă onorariul avocat.
Instanța pune în discuția părților excepția de inadmisibilitate motivat de faptul că nu sunt introduse în cauză toate părțile din contractul de vânzare cumpărare.
Recurentul reclamant lasă la aprecierea instanței.
Avocat R. I., având cuvântul pentru intimații pârâți P. F. C. și P. D. D., cu privire la excepției solicită admiterea acesteia și pe cale de consecință să fie respinsă acțiunea reclamantului ca inadmisibilă.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ reclamantul F. P. a chemat în judecată pe pârâții P. F. C. și P. D. D., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1560/30.04.2010 încheiat între acesta și pârâți.
În motivarea cererii reclamantul arată că potrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1560/30.04.2010 de BNP Asociați I. L. & E. T. din Caracal, a vândut pârâților imobilul său casă de locuit cu anexe, situat în . și terenul intravilan în suprafață de 1000 m.p.
În fapt, susține reclamantul că la data de 30.04.2010 a înstrăinat pârâților, care sunt fiica și ginerele său, imobilul menționat, care reprezintă unica sa locuință.
Precizează reclamantul că în perioada 01.01.2010 – 31.12.2010 a suferit un accident vascular (tumoare cerebrală) ce i-au afectat complet discernământul și profitând de momentele sale de lipsă de luciditate, dar și ruperea relațiilor cu alte rude apropiate pe fondul comportamentului său de boală, pârâta P. F. C. a decis că ar trebui clarificată situația potențialei moșteniri a tatălui său în timpul vieții acestuia.
Menționează reclamantul că fără să cunoască exact detaliile, a fost transportat la un notar unde a semnat un act, despre care nu a fost informat ce conține, ulterior fiica sa i-a spus că a încheiat un act de întreținere. Mai arată reclamantul că o perioadă de timp a fost ajutat de către cei doi pârâți în gospodărie, însă începând cu anul 2011, aceștia au încetat orice relație cu el, situație în care a fost nevoit să procure un exemplar al actului încheiat cu pârâții, de la primărie, ocazie cu care a aflat despre conținutul contactului care nu viza nici o obligație de întreținere, ci o vânzare simplă.
Astfel, solicită reclamantul să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare, deoarece a fost încheiat cu încălcarea condițiilor de fond prev. de dispoz. art.948 C. civil.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus copie contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1560/30.04.2010 de BNP Asociați I. L. & E. T. din Caracal, acte medicale (filele 7-15 dosar), certificat fiscal privind taxele și impozitele locale emis de Primăria . funciară emisă de OCPI O., copii acte identitate privind părțile din litigiu.
La data de 17.10.2011, reclamantul a depus o cerere prin care a solicitat scutirea de la achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 671 lei, cerere ce a fost respinsă prin încheierea din data de 24.10.2011, deoarece cu actele depuse de către acesta nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prev.de dispoz.art.6-8 din OUG nr.51/2008.
La aceeași dată pârâții au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii formulată de către reclamant, ca neîntemeiată.
Au susținut pârâții, că reclamantul a fost cel care a inițiat întocmirea actului de vânzare-cumpărare deoarece numai ei au fost cei care i-au acordat recunoștință și ajutorul de care acesta avea nevoie în perioada în care a fost internat la București unde a fost operat cu sprijinul lor moral și financiar.
Pârâții au mai susținut că reclamantul a avut cunoștință despre încheierea contractului de vânzare-cumpărare, nefiind vorba despre un contract cu clauză de întreținere deoarece ei și-au asumat această obligație încă din anii anteriori și pe care și-o execută în continuare, fără ca această obligație să rezulte dintr-un contract sau convenție.
De asemenea au arătat că au făcut investiții considerabile în valoare de 30.000 lei la imobilele respective.
Din oficiu instanța a dispus emiterea unei adrese către Biroul Notarilor Publici Asociați I. L. & E. T. din Caracal, solicitând înaintarea dosarului notarial cu nr.1560/30.04.2010, copii xerox de pe actele ce au fost înaintate la data de 25.11.2011 care au stat la baza întocmirii contractului de vânzare-cumpărare a cărui anulare se solicită.
În ședința publica de la 14.11.2011, instanța a încuviințat pentru ambele părți administrarea probelor cu înscrisuri, interogatorii si administrarea probei testimoniale.
Au fost audiați martorii V. D. și M. M. la termenul din 5.12.2011, la propunerea reclamantului și F. M. și T. I. – la solicitarea pârâților, ale căror declarații au fost consemnate și atașate la dosar.
Prin sentința civilă nr.4837/05.12.2011 s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul F. P., împotriva pârâților P. F.-C. și P. D.-D., având ca obiect „anulare act”.
A fost obligat reclamantul la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către pârâți, reprezentând onorariu avocat în cuantum de 800 lei și cheltuieli de transport în cuantum de 700 lei.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 30.04.2010 s-a încheiat între părți contractul de vânzare cumpărare, autentificat sub nr. 1560/30.04.2010 de BNP Asociați I. L. & E. T. din Caracal, ce a avut ca obiect imobilul situat în ., compus din suprafața de 1000 mp.(din măsurători 1017 mp) teren intravilan, împreună cu o casă de locuit – C1, în suprafață de 212 mp, construită din cărămidă, acoperită cu tablă și țiglă, cu 4 camere, 2 bucătării, 2 holuri și magazie.
Reclamantul a înstrăinat acest imobil cu prețul de 9500 lei achitat integral înaintea de autentificarea contractului de vânzare-cumpărare.
Din răspunsul dat la interogatoriu în ședința publică din 5.12.2011, coroborat cu declarațiile martorilor V. D. și M. M., F. M. și T. I., rezultă cu certitudine că reclamantul în perioada perfectării actului în formă autentică, avea discernământ.
De altfel operația suferită a avut drept scop înlăturarea unei tumori cerebrale, diagnostic care nu este de natură a afecta discernământul.
Scopul pentru care a fost încheiată convenția de vânzare-cumpărare, astfel cum rezultă din probele administrate a fost acela că reclamantul avea temerea ,că în urma intervenției chirurgicale, va avea nevoie de îngrijiri permanente sau mai rău decât atât, că va deceda.
Cei doi pârâți de altfel, pe toată perioada spitalizării s-au aflat lângă reclamant și i-au acordat întreținerea necesară.
Din dosarul notarial înaintat de BNP I. L. & T. E. Caracal, rezultă că reclamantul este cel care s-a ocupat de formalitățile premergătoare, necesare întocmirii actului în formă autentică, iar la data încheierii contractului, acesta a avut reprezentarea faptului că va înstrăina pârâților imobilul proprietatea sa fără clauză de întreținere.
Este de observat faptul că reclamantul este cel care a fost împuternicit de către sora sa F. M. și fratele său F. M. să vândă cota indiviză din terenul intravilan situat în . indiviziune.
Între data încheierii acestor procuri și data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a cărei anulare absolută se solicită, este o diferență de doar 3 zile.
Nulitatea este acea sancțiune de drept civil, care lipsește actul juridic de efectele contrarii normelor juridice editate pentru încheierea sa valabilă în speță rezultând că nu ne aflăm în nici unul din aceste cazuri prevăzute de lege, contractul de vânzare-cumpărare fiind încheiat cu respectarea condițiilor cerute de lege.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamant F. P., considerând-o nelegală și a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În motivarea cererii s-a arătat că acțiunea promovată și soluționată prin sentința recurată a vizat anularea contractului de vânzare cumpărare nu nulitatea absolută a acestui contract situație în care argumentele expuse în considerentele sentinței atacate apar ca străine de obiectul cauzei, ducând la concluzia că instanța nu a soluționat obiectul dedus judecății.
Astfel motivul invocat de el viza lipsa discernământului la momentul încheierii contractului aspect care atrăgea incidența dispozițiilor în cauză a prevederilor legale referitoare la nulitatea relativă.
S-a mai precizat că din ansamblul probator administrat în cauză rezultă fără dubii că intenția sa generatoare a voinței contractate a constat în încheierea unui act de întreținere în cadrul căreia nu urma să primească vreun preț, ci doar îngrijirea absolut necesară unui persoane cu problemele sale de sănătate.
Referitor la absența discernământului s-a arătat că instanța de fond a respins cererea sa de probatorii esențială unei corecte soluționări a unei cauze: realizarea unei expertize în urma căreia să se stabilească dacă a avut sau nu discernământ la data încheierii contractului în formă autentică, iar celelalte probatorii nu sunt suficiente pentru a duce la vreo concluzie certă în privința discernământului său.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate în conformitate cu dispozițiile art. 304 pct.5 Cp.c, tribunalul constată următoarele:
Prin acțiunea dedusă judecății tribunalul constată că recurentul reclamant a sesizat instanța cu o acțiune având ca obiect anularea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1580/30.04.2010 de BNP I. L..
Analizând cuprinsul actului de vânzare cumpărare mai sus menționat tribunalul mai reține că prin acesta contract recurentul reclamant în nume propriu dar și ca mandatar al fraților săi F. M. și B. M. în calitate de vânzători, au înstrăinat pârâților P. F. și P. D. D., imobilul compus din suprafața de 1000 mp, teren intravilan și o casă de locuit situat în ., proprietatea lor pe care l-au dobândit prin moștenire dar și în baza titlului de proprietate nr._/59 din data de 10.11.1997.
În mod obișnuit procesul civil presupune existența a două părți cu interese contrarii, fiind însă posibil atunci când în raportul juridic sunt implicate mai multe subiecte, ca mai multe persoane să fie împreună reclamante sau împreună pârâte, dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligație comună, ori dacă drepturile lor au aceeași cauză.
Deși de cele mai multe ori coparticiparea procesuală este facultativă aceasta fiind și regula există și o excepție când coparticiparea procesuală este obligatorie.
O astfel de situație de excepție se regăsește și în speța de față care are ca obiect anularea unui contract de vânzare cumpărare încheiat în calitate de vânzători de recurentul reclamant și frații săi F. M. și B. M., și intimații pârâți în calitate de cumpărători, având în vedere că mai multe persoane se află într-o anumită legătură care impune soluționarea unitară a litigiului cu privire la coparticipanți printr-o singură hotărâre.
În speță tribunalul constată că acțiunea în anulare contract de vânzare cumpărare trebuia să fie introdusă de toate părțile contractante respectiv recurentul dar și frații săi F. M. și B. M., care au și ei calitatea de vânzători, sau în situația în care aceștia refuzau să promoveze această acțiune alături de recurentul reclamant acțiunea trebuia introdusă atât împotriva intimaților pârâți cumpărători, cât și împotriva pârâților F. M. și B. M..În această situație coparticiparea procesuală obligatorie este justificată prin aceea că nu este cu putință ca același act expresie a unuia și aceluiași consimțământ, să fie în același timp valabil față de o parte și nevalabil față de alta.
Din actele dosarului de fond instanța, tribunalul constată că titularul acțiunii este recurentul care a înțeles să o promoveze în contradictoriu cu intimații pârâți cumpărători, fără ca ceilalți doi vânzători F. M. și B. M., să figureze ca reclamanți sau pârâți.
Cum instanța nu poate soluționa cauza decât cu respectarea principiului disponibilității, potrivit cu care instanțele sunt obligate să se pronunțe în limitele cu care au fost investite prin cererea de chemare în judecată, cadrul procesual sub aspectul obiectului și al părților fiind fixat de părți, și să introducă în cauză alte părți față de cele menționate de reclamant, constată că lipsa din proces a celorlalți contractanți vânzători atrage inadmisibilitatea acțiunii .
Pentru aceste motive tribunalul în temeiul art.312 pct.5 C.p.c a casat sentința și rejudecând cauza a admis excepția inadmisibilității și a respins acțiunea ca fiind inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul reclamant F. P., domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr. 4837 din data de 5 decembrie 2011, pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți P. F. C. și P. D. D., domiciliați în B., Șoseaua Alexandriei nr. 488, ., ., județul I..
Casează sentința și rejudecând cauza, admite excepția inadmisibilității și respinge acțiunea ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 februarie 2012 la Tribunalul O..
Președinte, A. C. Tițoiu | Judecător, I. D. | Judecător, M. I. S. |
Grefier, M. R. |
| ← Fond funciar. Decizia nr. 374/2012. Tribunalul OLT | Uzucapiune. Decizia nr. 264/2012. Tribunalul OLT → |
|---|
