Contestaţie la executare. Decizia nr. 404/2013. Tribunalul OLT

În cazul de față, însuși terțul poprit este în culpă deoarece nu a respectat dispozițiile legale ce prevedeau o anumită procedură ce trebuia urmată.

In drept au fost invocate dispoz. art.115 C.p.c.

Intimata a solicitat judecarea cauzei și în condițiile art.242 alin. ultim C.p.c.

In susținerea întâmpinării intimata a depus la dosar următoarele înscrisuri: somația nr._ /5329, titlul executoriu nr._, adrese de înființare a popririi.

Prin sentința civilă nr._ din data de 04 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, s-a respins excepția lipsei de interes invocată de intimata Direcția Generală a Finanțelor P. O. în contradictoriu cu . SRL în calitate de contestatoare ca fiind neîntemeiată.

S-a respins contestația la executare formulată de contestatoarea . SRL, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală a Finanțelor P. O., cu sediul în Slatina, jud. O. prin care s-a solicitat anularea formelor de executare respectiv de înființare a popririi ca fiind neîntemeiată.

P. a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Ca urmare a raporturilor contractuale derulate între cele două societăți și anume între contestatoare . SRL si . au existat raporturi comerciale-prestări servicii furnizate către societatea contestatoare conform contractului de prestări servicii nr. 24/26.03.2012 s-a constatat că terțul poprit justifică interesul promovării acțiunii

Pe fondul cauzei, în raport de înscrisurile existente la dosarul cauzei instanța a apreciat că în speță contestația la executare este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

In drept, se retine ca executarea silita este procedura prin mijlocirea căreia creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătoreasca sau printr-un alt titlu executoriu, constrânge – cu concursul organelor competente – pe debitorul sau, care nu își executa de bunăvoie obligațiile decurgând dintr-un asemenea titlu, de a le aduce la îndeplinire, in mod silit, procedura fiind reglementata in Cartea a V a din Cod procedura civila.

Potrivit art. 399 alin 1 C.p.c. împotriva executării silite, precum si împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, teza a II a arătând ca, daca nu s-a utilizat procedura prevăzuta de art. 281/1, se poate face contestație si in cazul in care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si in cazul in care organul de executare refuza sa înceapă executarea silita ori sa îndeplinească un act de executare in condițiile prevăzute de lege, alin 2 al aceluiași articol prevăzând ca nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silita însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anularii actului nelegal.

A. 3 al aceluiași articol îndreptățește partea interesata sa formuleze apăreri de fond împotriva titlului executoriu doar in cazul in care se face in temeiul unui titlu care nu este emis de o instanța judecătoreasca, iar legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac.

Indiferent de felul contestației, in mod constant s-a decis ca, pe aceasta cale nu se poate modifica sau anula hotărârea pusa in executare, instanța care rezolva contestația limitându-se a cerceta daca actele de executare se realizează cu respectarea dispozițiilor legale privind executarea silita, sau, când este cazul, stabilește întinderea si înțelesul dispozitivului ce se executa.

Astfel fiind, singurele apărări de fond ce pot fi invocate sunt cele ce vizează cauze de stingere a obligației intervenite după rămânerea definitiva a hotărârii, plățile anterioare, daca nu au fost invocate cu ocazia procesului, putând justifica eventual introducerea unei cai extraordinare de atac contra hotărârii nu insa o contestație la executare.

În consecință în speță, contestatoarea a formulat contestație la executare apreciind că în conformitate cu dispozițiile contractuale și-a onorat la timp și integral obligațiile ce îi reveneau față de . și că în raport de cele menționate consideră ca nu se afla in situația înființării popririi asupra vreunei sume de bani datorata de aceasta către ., adresa de înființare a popririi fiind o măsura nelegala si netemeinica in cazul de fata, solicitând desființarea poprii asiguratorie instituită asupra disponibilităților bănești existente și/sau viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei și/sau valută deschise la unitatea contestatoarei de către debitoarea ..

Astfel, fată de debitorul S.C. PARTENER PROMPT SRL au fost luate măsuri de executare silită, aplicate ca urmare a faptului că debitorul nu și-a achitat debitele înregistrate la bugetul general consolidat al statului făcându-se astfel aplicarea dispozițiilor art. 136 Cod procedură fiscală care prevăd că „în cazul în care debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, vor proceda la acțiuni de executare silită, potrivit prezentului cod".

Una din modalitățile de executare silită prevăzute și reglementate de dispozițiile Codului de procedură fiscală este executarea silită prin poprire.

Totodată, în continuarea măsurilor de executare și pentru stingerea creanțelor fiscale, s-a procedat la poprirea sumelor de bani datorate debitorului de către terțe persoane sau pe care aceștia le vor datora și/sau deține în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

Potrivit art.149 alin. 1 din OG 92/2003, privind Codul de procedură fiscala:

"(1) Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești în lei și în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deținute și/sau datorați orice titlu, debitorului de către terțe persoane sau pe care aceștia le vor datora și/sau deține în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente."

Au fost comunicate Trezoreriei Slatina, un număr de opt unități bancare și unui număr de doi agenți economici - persoane juridice adrese de înființare a popririi asupra sumelor datorate debitoarei S.C. PARTENER PROMPT SRL până la concurența sumei de 95.484 lei, sumă pe care acesta o datora bugetului general consolidat al statului. Au fost respectate în acest fel dispozițiile art. 149 alin. 5 din Codul de procedură fiscală care prevăd că „poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau juridice se înființează de către organul de executare printr-o adresă care vafi trimisă prin scrisoare recomandată, cu dovada de primire, terțului poprit împreună cu o copie certificată de pe titlul executoriu. Totodată va fi înștiințat și debitorul despre înființarea popririi".

În ceea ce privește emiterea adresei de înființare a popririi nr.111/05.09.2012, aceasta forma de executare a avut la baza relația contractuala dintre debitoarea . si societatea contestatoare . SRL astfel cum a rezultat din evidentele fiscale.

În consecință în măsura în care terțul poprit datora într-adevăr o sumă de bani debitoarei în caz contrar, acesta trebuia să urmeze o altă procedură și anume cea dispusă de art. 150 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003 care prevedea obligația de a înștiința organul de executare că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit (terțul poprit este în măsură să negeexistența unei asemenea datorii față de debitorul dar numai pe bază de dovezi).

Această procedură trebuia urmată și în cazul în care terțul poprit invoca anumite neregularități privind înființarea popririi.

În cazul de față, însuși terțul poprit este însă în culpă deoarece nu a respectat dispozițiile legale ce prevedeau o anumită procedură ce trebuia urmată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoare . SRL C., prin care solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate cu consecința admiterii în totalitate a cererii.

În motivare a arătat că între părți au existat relații contractuale de prestări servicii conform contractului nr. 24/26.03.2012, iar societatea și-a achitat în întregime obligațiile față de ., la dosar fiind depuse înscrisuri din care să rezulte acest fapt, respectiv facturile de prestări servicii achitate prin cele două bilete la ordin în sumă totală de 30.120,53 lei.

Prin adresa de înființare a popririi nr. 111/05.09.2012 emisă în dosarul de executare nr. 347/2012 de către AFP O., au fost înștiințați că se va realiza poprirea asupra conturilor sale pentru recuperarea acestei sume.

Deși s-au făcut demersuri în vederea rezolvării acestei probleme, nu s-a ajuns la nici un rezultat, singura cale procedurală fiind contestația.

În caz contrar, urmând să i se producă un prejudiciu nejustificat prin plata dublă a sumei către societatea pârâtă.

Pârâta nu a depus înscrisuri doveditoare că a luat la cunoștință de precizările acesteia sau că a înțeles să anuleze adresa de poprire.

Față de lipsa oricărui răspuns din partea pârâtei și având în vedere posibilitatea reală de a le fi poprite conturile pentru o datorie inexistentă, a înțeles să insiste în această contestație.

S-a mai învederat că instanța de fond în mod greșit a apreciat că nu are dreptul să formuleze această contestație, atâta vreme cât aceasta acela este prevăzută de codul de procedură civilă și în raport de situația reală era singura metodă prin care putea să asigure respectarea drepturilor.

La data de 18.03.2013 intimata creditoare Direcția Finanțelor P. O. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.

În motivarea cererii a arătat că sentința este legală și temeinică, întrucât în urma începerii executării silite prin poprire față de debitoarea ., au fost comunicate unui număr de opt unități bancare și unui număr de doi agenți comerciali persoane juridice adrese de înființare poprire, adresa de înființare poprire pe contul societății contestatoare având la bază relația contractuală cu societatea debitoarea astfel cum a rezultat din evidențele fiscale.

A mai învederat că societatea contestatoarea a avut posibilitatea de a încunoștința creditoarea despre faptul că la data înaintării adresei de înființare poprire nu mai avea astfel de relații cu debitoarea, fără ca această să uziteze de această procedură.

Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și în lumina dispozițiilor art.304 pct.9 C.p.c coroborat cu art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:

La data de 05.09.2012 Ministerul Finanțelor P. –Agenția Națională de Administrare Fiscală a emis adresa de înființare poprire asupra sumelor datorate debitorului de către societatea contestatoare . SRL, având la bază contractul de prestării servicii nr.24/26.03.2012 încheiat cu societatea debitoare, pentru suma de 5500 Euro, fara TVA, la cursul BNR din ziua platii.

Având în vedere însă înscrisurile depuse la dosarul cauzei tribunalul constată că obligațiile terțului poprit către debitorul ., au fost achitate la data de 22.03.2012-avans suma de 15.000 lei și 11.05.2012-diferenta de 15.120, 53 lei, dovada fiind făcută prin facturile nr.3399 și 3363, (aflate la filele 10 și 11 din dosar).

Într-o atare situație se poate constata că la data emiterii adresei de înființare poprire de către creditoarea intimată, între cele două societăți nu mai exista nici un raport contractual, în temeiul căruia terțul poprit să datoreze vreo sumă de bani debitoarei Partener Prompt SRL.

Cum executarea silită a început prin poprire, pentru recuperarea creanței în cuantum de 95.484 lei, datorată de societatea debitoare Partener Prompt SRL, cu titlul de contribuții la bugetul consolidat de stat, regimul juridic al executării silite incident în speță este reglementat de Codul de Procedură Fiscală –OG 92/2003, iar în măsura în care acesta nu cuprinde reglementări speciale, urmează a se completa cu normele de drept comun respectiv Codul de procedură Civilă.

Potrivit art.149 C.p.fiscală (1) Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești în lei și în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deținute și/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terțe persoane sau pe care aceștia le vor datora și/sau deține în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

(5) Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se înființează de către organul de executare, printr-o adresă care va fi comunicată terțului poprit, dispozițiile art. 44 cu privire la comunicarea actului administrativ fiscal aplicându-se în mod corespunzător. Totodată, va fi înștiințat și debitorul despre înființarea popririi.

Poprirea se consideră înființată din momentul primirii adresei de înființare de către terțul poprit. În acest sens, terțul poprit este obligat să înregistreze atât ziua, cât și ora primirii adresei de înființare a popririi.

Din analiza dispozițiilor art.150 C.p.fiscală reiese că în situația în care terțul poprit înștiințează organul de executare că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, sau că există alte neregularități privind înființarea popririi, instanța judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit, la cererea organului de executare ori a altei părți interesate, pe baza probelor administrate, va pronunța menținerea sau desființarea popririi.

Însă așa cum este redactat textul de lege mai sus menționat se poate constata că prin acesta nu s-a instituit obligativitatea pentru terțul poprit de a adresa această înșiințare, ci este o procedură pusă la dispoziția terțului poprit, prin care să se preîntâmpine începerea executării silite în baza acestor dispoziții legale, care însă nu înlătură dreptul de a promova contestație la executare, în situația în care nu a înțeles ca în temeiul art.150 C.p.fiscală să încunoștințeze creditoarea despre existența vreunei neregularități privind înființarea popririi, în speță inexistența raporturilor contractuale.

Că aceasta a fost intenția legiuitorului rezultă și din analiza dispozițiilor art.172 C.p.fiscală potrivit cu care persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii, un astfel de interes justificând și recurenta reclamantă, ca urmare a faptului că la data înființării popririi nu mai avea calitatea de debitoare a ..

Chiar dacă ar fi să acceptăm interpretarea dată de instanța de fond dispozițiilor art.150 C.p. fiscală, legiuitorul a prevăzut pentru nerespectarea obligațiilor instituite în sarcina terțului poprit, răspunderea contravențională și nu decăderea din dreptul de a mai invoca pe calea contestației la executare faptul că nu mai datora nicio sumă de bani debitoarei, verificări care pe cale popririi de drept comun se fac de către instanța de judecată în etapa validării popririi, etapă care însă lipsește din procedura executării silite a creanțelor fiscale.

Având în cele mai sus expuse se constată că recurenta fiind parte în raportul juridic execuțional care a luat naștere prin poprire, poate pe calea contestației la executare să invoce inexistența creanței față de debitoarea intimată, rațiuni pentru care instanța de fond a pronunțat o soluție cu interpretarea greșită a dispozițiilor legale mai sus menționate.

În consecință cum prin înscrisurile administrate în speță recurenta a făcut dovada că nu mai datora nicio sumă de bani către debitoarea ., la data emiterii adresei de înființarea poprire și astfel că aceasta nu mai putea avea calitatea de terț poprit, se constată actele de executare prin care s-a indisponibilizat contul acesteia sunt lovite de nulitate absolută și în consecință având în vedere și dispozițiile art.312 C.p.c urmează să dispună admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii contestației la executare și a desființării popririi.

P. ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de recurenta contestatoare . SRL, cu sediul în C., Șoseaua Mangaliei nr. 149, județul C., împotriva sentinței civile nr._ din data de 04 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă Administrația Finanțelor P. Slatina, județul O..

Modifică sentința în sensul că admite contestația la executare și desființează poprirea.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 03 Aprilie 2013, la Tribunalul O..

Red. ACT

Tehnored.BA

J.f. N.B.

Ex. 2.