Contestaţie la executare. Decizia nr. 1032/2012. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1032/2012 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 13-11-2012 în dosarul nr. 1032/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1032/2012
Ședința publică de la 13 Noiembrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. B.
Judecător S. O.
Judecător I. M.
Grefier M. T.
Pe rol judecarea recursului civil declarat de recurentul contestator P. I., domiciliat în S., .. 4. ., ., împotriva sentinței civile nr. 7177/04.09.2012, pronunțată de Judecătoria S., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata P. M. S., având ca obiect - contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că la dosarul cauzei, s-au depus, prin serviciul registratură, din partea recurentului contestator, dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac, contract de vânzare-cumpărare auto și fișa înmatriculare auto
Instanța, din oficiu, verificând conform art. 1591 C.proc.civ., prin raportare la dispozițiile art. 2 pct. 3 C.proc.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Având în vedere că recurentul contestator a solicitat prin motivele de recurs, judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de soluționare și o reține pentru pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7177/04.09.2012, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria S. a respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul P. I., în contradictoriu cu intimata P. M. S..
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, în esență, următoarea stare de fapt: contestatorul a formulat contestație la executare și a arătat că în data de 25.03.2012 i-a fost comunicat prin intermediul poștei, SOMAȚIA nr._ din 24.04.2012 emisă de P. M. S. - Direcția Economică, în Dosarul de executare nr._/24.04.2012.
Prin această Somație i se făcea cunoscut faptul că, în baza art. 145 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, figurează în evidențele fiscale ale Primăriei M. S. cu un debit în sumă de250lei.
De asemenea, i se făcea cunoscut și faptul că s-a început executarea silită în temeiul Titlului executoriu nr._ din 24.04.2012, ce a avut la bază o amendă de circulație emisă de CANDR în data de 31.10.2011.
Contestatorul a menționat că a luat la cunoștință de faptul că are de plătit o amendă pe linie de circulație, la momentul primirii SOMAȚIEI nr._ din 24.04.2012. Nu a primit în acest sens nici un proces verbal de constatare a contravențiilor, prin care să i se facă cunoscut faptul că ar fi săvârșit vreo abatere contravențională și pentru care, eventual să aibă posibilitatea să se apere.
Contestatorul a solicitat instanței să impună organului de executare să facă dovada actului care a stat la baza începerii executării silite și eventual a probei că, acest document i-a fost întocmit și a luat cunoștință de săvârșirea vreunei abateri contravenționale.
Contestatorul a precizat că, în temeiul art. 14 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, „Executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii." ori, acest presupus proces verbal nu i-a fost comunicat și a luat la cunoștință că ar exista la data primirii Somației nr._/24.04.2012 .
Astfel, punerea în executare a amenzii contravenționale se face potrivit art. 39 din O,G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, de către organul din care face parte agentul constatator, ori de câte ori nu se exercită calea de atac împotriva procesului verbal de constatare a contravenției, în termenul prevăzut de lege sau de instanța de judecată în celelalte cazuri.
De asemenea, s-a mai reținut că, potrivit art. 22 din OG 92/2003, privind Codul de procedură fiscală, reclamantul are obligația de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat. Cum nu și-a respectat această obligație, P. municipiului S. a procedat, potrivit dispozițiilor art. 136, alin. 1 din OG 92/2003, la executare silită, deoarece debitorul nu și-a plătit de bunăvoie obligațiile fiscale datorate cu titlu de amenzi contravenționale.
În consecință, s-a procedat la începerea măsurilor de executare silită având în vedere faptul că procesul-verbal de contravenție a fost înaintat spre executare organului de executare din cadrul Primăriei municipiului S., în speță Direcția Economică, în considerarea art. 39, alin. 1, lit. a, din OG 2/20D1 în conformitate cu care, punerea in executare a sancțiunii amenzii contravenționale se face de către organul din care face parte agentul constatator, ori de câte ori nu se exercită calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției în termenul prevăzut de lege.
S-a mai reținut că, potrivit alin. 2 al aceluiași articol, în vederea executării amenzii, organele prevăzute la art. 1 vor comunica din oficiu procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, neatacat cu plângere în termenul legal, în termen de 30 de zile de la data expirării acestui termen, organelor de specialitate ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială domiciliază contravenientul, acesta fiind comunicat de către agentul constatator către contravenient prin modalitatea alternativă prevăzută de OG nr. 2/2001, privind regimul juridic ai contravențiilor, respectiv prin publicitate, în termenul prevăzut de lege.
Împotriva sentinței, în termen legal, a declarat recurs recurentul contestator, considerând-o netemeinică și nelegală și solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul admiterii contestației și anulării somației nr._/24.04.2012.
Arată că instanța de fond în mod eronat a reținut faptul că, procedura de executare silită în speță este reglementată în Cartea a V-a din codul de procedură civilă când, de fapt procedura de executare silită a amenzii contravenționale se face în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală.
În ceea ce privește contestația la executare silită, prevederile Codului de procedură fiscală sunt foarte clare în acest sens. De altfel, procedura de contestare a executării silite este indicată și în somația nr._/24.04.2012 emisă de P. S..
Mai arată că, așa cum a menționat și la instanța de fond, a luat cunoștință de faptul că are de plătit o amendă pe linie de circulație, la momentul primirii somației, anterior acesteia nu a primit nici un proces verbal de constatare a contravențiilor ori o altă notificare, prin care să i se facă cunoscut faptul că ar fi săvârșit vreo abatere contravențională și pentru care, avea posibilitatea să facă obiecțiuni sau să se apere.
Prima instanță a reținut faptul că punerea în executare a amenzii contravenționale se face potrivit art. 39 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor de către organul din care face parte agentul constatator, ori de câte ori nu se exercită calea de atac împotriva procesului verbal de contravenție în termenul prevăzut de lege.
Organul de executare din cadrul Primăriei S., în apărare,a precizat că procesul verbal de constatare a contravenției a fost comunicat prin publicitate, fapt reținut și de instanța de fond însă consideră acest fapt ca fiind total eronat, întrucât dacă organul de executare ar fi urmat procedura legală privind comunicarea procesului verbal, aceasta ar fi ajuns și în posesia lui așa cum a ajuns și somația de plată.
În drept, s-a întemeiat recursul pe dispoz. art. 299, art. 304 pct. 9 și art. 304/1 C.p.civ. cu modificările și completările ulterioare.
În baza art. 242 alin. 2 C.p.civ. s-a solicitat judecarea și în lipsă.
Intimata, legal citată, nu a formulat întâmpinare.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs, în considerarea dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Într-adevăr, astfel cum relevă recurentul, potrivit art. 172 C proc.fisc., orice persoană interesată poate face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat, cu încălcarea prevederilor legale, de către organele de executare fiscale, precum și împotriva refuzului acestora de a îndeplini un act de executare în condițiile legii.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile alin. 3 al aceluiași articol: „Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acesta nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege”.
Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență, astfel cum prevăd dispozițiile art. 172 alin. 4 C.proc.civ.
Potrivit art. 31 alin. 1 din O.G. 2/2001 „împotriva procesului verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia”.
Prin urmare, O.G. 2/2001 prevede posibilitatea formulării plângerii contravenționale împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, procedură în care poate fi verificată legalitatea și temeinicia întocmirii acestuia. Dată fiind această procedură, în cadrul contestației la executare nu pot fi formulate critici în ce privește legalitatea și temeinicia procesului verbal.
Pe de altă parte însă, potrivit art. 27 din OG 2/2001 „comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului; operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor”.
Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. 1 din O.G. 2/2001 executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului in termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
În cauza pendinte, astfel cum rezultă din cererea introductivă, contestatorul a arătat că înțelege să conteste executarea pornită în baza procesului verbal nr._/31.10.2011, întrucât acesta nu i-a fost comunicat în termenul prevăzut de lege, astfel că a luat cunoștință de existența lui doar la data primirii somației nr._/24.04.2012.
Tribunalul reține că prin procesul verbal . nr._/31.10.2011 (f. 24 dosar fond), contestatorul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 250 lei in temeiul OG nr. 15/2002. Acest proces verbal a fost întocmit în lipsa contestatorului, fiind comunicate acestuia prin afișare la domiciliu, conform procesului verbal din data de 17.11.2011 (f. 25 dosar fond).
Astfel cum s-a arătat anterior, potrivit art. 27 din O.G. 2/2001 comunicarea procesului-verbal si a înștiințării de plată se face prin (…) afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează . semnat de cel puțin un martor.
În prezenta cauză, contrar celor susținute de recurent, procesul verbal a fost comunicat prin afișare la domiciliul contestatorului, procesul verbal întocmit cu această ocazie fiind semnat de martorul D. V., astfel cum impun dispozițiile textului de lege.
Întrucât procesul verbal în temeiul căruia a fost începută executarea silită a fost comunicate potrivit dispozițiilor legale, în mod temeinic și legal instanța de fond a apreciat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile referitoare la prescripția executării amenzii contravenționale, respingând contestația la executare formulată de contestator.
Raportat la aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 1 teza a II-a C.proc.civ., tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de recurent împotriva sentinței civile nr. 7177/04.09.2012.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul contestator P. I., domiciliat în S., .. 4. ., ., împotriva sentinței civile nr. 7177/04.09.2012, pronunțată de Judecătoria S., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata P. M. S..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Noiembrie 2012.
Președinte, I. B. | Judecător, S. O. | Judecător, I. M. |
Grefier, M. T. |
Red./tehnored.S.O.
Ex.2/12.12.2012
Judecător fond N. B.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 971/2012. Tribunalul OLT | Uzucapiune. Decizia nr. 924/2015. Tribunalul OLT → |
|---|
