Fond funciar. Decizia nr. 1016/2012. Tribunalul OLT

Decizia nr. 1016/2012 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 07-11-2012 în dosarul nr. 1016/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1016/2012

Ședința de la 07 Noiembrie 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. I. S.

Judecător A. C. Tițoiu

Judecător I. M.

Grefier M. R.

Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor civile declarate de recurentul reclamant C. E., domiciliat în București, sector 3, .. 49 și de recurenta pârâtă M. F., domiciliată în ., împotriva sentinței civile nr. 3527 din data de 09 aprilie 2012, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. I., din ., C. L. Făgețelu și C. Județeană O. ambele de aplicarea legilor fondului funciar, având ca obiect- litigiu de fond funciar.

Instanța, constatând că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 24 octombrie 2012, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, deliberând în secret a pronunțat următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursurilor civile de față reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 02.12.2009 sub nr._ pe rolul Judecătoriei Slatina reclamanții C. E. și C. P. au chemat în judecată pe pârâții C. I., M. F., C. Județeană O. pentru S. D. de P. Privată Asupra Terenurilor și C. L. de Fond Funciar a Comunei Făgețelu solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/204/24.07.2009 emis de C. Județeană O. pe numele pârâților C. I. și M. F..

În motivarea cererii, reclamanții arată că sunt frați cu pârâții C. I. și M. F. și au calitatea de moștenitori ai defunctului D. A..

La apariția Legii nr. 18/1991 au formulat cerere de reconstituire împreună cu ceilalți moștenitori solicitând reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autorului D. A..

După formularea acestei cereri au fost efectiv puși în posesie de membrii comisiei de fond funciar cu suprafața de 4,29 ha, cu toate că suprafața la care erau îndreptățiți era de 6,1 ha plus 1,27 ha teren pădure.

Au intrat în posesia terenului în suprafață de 4,29 ha și au făcut mai multe demersuri la Primăria Comunei Făgețelu pentru a primi și suprafața ce nu le-a fost reconstituită.

Astfel, au revenit cu cererea la data de 16.01.1998, cerere ce a fost înregistrată sub nr. 91/16.01.1998.

În anul 2005, în baza Legii nr. 247/2005 au revenit cu cererile nr. 27/24.08.2005 și nr. 47/2005.

Toate aceste cereri demonstrează că reclamanții au solicitat împreună cu pârâții C. I. și M. F. reconstituirea dreptului de proprietate, dar în mod inexplicabil titlul de proprietate a cărei nulitate parțială o solicită a fost emis doar pe numele pârâților.

Faptul că titlul de proprietate s-a eliberat pe numele pârâților, deși erau îndreptățiți și reclamanții în calitate de moștenitori ai autorului comun, contravine dispozițiilor art. 13 alin. 3 din Legea nr. 18/1991.

Prin emiterea titlului de proprietate pe numele celor doi pârâți au fost vătămate drepturile reclamanților, motiv pentru care solicită să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/204/24.07.2009, în sensul că la rubrica persoane îndreptățite la reconstituire să figureze și cei doi reclamanți, deoarece au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate alături de cei doi pârâți.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 18/1991, Legea nr. 247/2005 raportat la art. 13 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 R.

În scop probator, la cerere, reclamanții au anexat la cerere, în fotocopie, următoarele înscrisuri: titlul de proprietate nr._/204/24.07.2009, cererea înregistrată sub nr. 91/16.01.1998, cerere înregistrată sub nr. 47/09.2005, cerere înregistrată sub nr. 27/24.08.2005.

2. Apărările pârâților.

Pârâtul C. I. a depus la dosar întâmpinare, prezentând în fapt caracter reconvențional, prin care a arătat că a depus la C. L. DE FOND FUNCIAR FĂGEȚELU cererea înregistrată sub nr. 59/14.01.2010 prin care a solicitat a i se elibera copii după cererile depuse personal în termenul prevăzut de Legea nr. 18/1991 pentru reconstituirea dreptului de proprietate a terenului de pe urma defunctului D. A., respectiv o cerere pe care a depus-o pentru suprafața de 2,79 ha existentă în registrul agricol și o altă cerere pe care a depus-o pentru suprafața de teren scoasă din registrul agricol, găsită în arhiva statului, acesta suprafață fiind de 6,10 ha teren.

Pârâtul mai arată că în anul 1991 a cerut numai suprafața de 1,50 ha care s-a adunat de către comisie cu suprafața de 4,29 ha pentru care i s-a eliberat adeverința nr. 8079/07.09.1991 pe numele pârâtului C. I..

Tot în cuprinsul întâmpinării, pârâtul mai solicită să se constate nulitatea titlului de proprietate nr._/204/24.07.2009 întrucât suprafețele de teren din titlu nu corespund cu realitatea, în sensul că parcele trecute în fișa cu date pentru titlul de proprietate nu sunt ale părinților pârâtului, fișa fiind întocmită în birou, fără o deplasare la fata locului cu efectuarea măsurătorilor.

Astfel nu este trecută în fișa cu date pentru emiterea titlului suprafața de 6600 m.p. teren extravilan menționată în procesul verbal din 24.03._ și nici suprafața de 1820 m.p. teren intravilan înscrisă în registrul agricol.

Ulterior, la termenul din 15.03.2010, pârâtul a precizat verbal cererea reconvențională formulată.

Prin precizările formulate la cererea reconvențională, pârâtul a invocat în apărare față de cerere introductivă de instanță faptul că cererea formulată de reclamantul C. E. este semnată de o altă persoană, respectiv C. G. și se referă la suprafața de 0,42 ha teren pădure.

Reclamantul C. E. nu a contestat anexa afișată la primărie și nici are o hotărâre a COMISIEI JUDEȚENE O. prin care să i se fi admis o posibilă contestație.

Faptul că reclamanții au depus cereri în procedura Legilor nr. 1/2000 și nr. 247/2005 nu îi îndreptățește la reconstituirea dreptului de proprietate în procedura Legii nr. 18/1991.

Pârâta M. F. a depus la dosar la data de 09.02.2010 întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, cu obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că toate înscrisurile care, în opinia reclamanților, ar face dovada faptului că au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în termenul sau în termenele prevăzute de lege, prezintă modificări și ștersături, iar altele dintre ele sunt formulate în anul 2005, probabil odată cu . Legii nr.247/2005.

În această situație, aceste înscrisuri nu pot face dovada certă a faptului că reclamanții au formulat cereri la datele menționate-modificate pe aceste înscrisuri. Dacă se observă cu atenție aceste înscrisuri, nici unul dintre ele nu face dovada că reclamanții au formulat cereri de reconstituire în anul 1998, ci mult mai târziu, în anul 2005, respectiv în anul 2007.

În atare condiții se naște situația în care reclamanții, neformulând cereri de reconstituire în termenele prevăzute de Legea nr. 18/1991 și Legea nr. 169/1997, aceștia trebui constatați ca fiind renunțători, nemaiputând funcționa repunerea în termenul de acceptare a succesiunii la care face referire legea.

În ceea ce privește . Legii nr. 247/2005 care a prelungit termenul de formulare a cererilor de reconstituire, aceasta face referire expresă la reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența de terne dintre cea reconstituită și cea cu care cel îndreptățit figurează înscris în cooperativa agricolă, în acest sens fiind dispozițiile art. 1 pct. 3 din Legea nr. 247/2005.

Textul legii este imperativ și prevede fără echivoc obiectul cererilor de reconstituire în înțelesul legii noi. Aceasta înseamnă că reclamanții, dacă au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 247/2005 nu mai sunt repuși în termenul de acceptare a succesiunii în înțelesul dispozițiilor Legii nr. 18/1991. Pentru reclamanți operează noile dispoziții care vizează reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența de suprafață dintre cea reconstituită și cea cu care autorul comun a fost înregistrat în cooperativa agricolă. Într-o atare situație, titlul de proprietate atacat este valabil, el nu este lovit de nici o cauză de nulitate.

Dispozițiile art. 13 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 invocate de reclamanți nu operează în favoarea reclamanților, situația expusă de reclamanți nu intră sub incidența acestei norme.

Cazurile de nulitate absolută a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate sunt expres prevăzute de art. III din Legea nr. 247/2005.

Potrivit art. 9 alin. 3 cererea de reconstituire a dreptului de proprietate se depune la primăria localității în a cărei rază teritorială se află terenul pentru care se va reconstitui dreptul de proprietate până la data de 31.12.1998.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 115-118 C.p.c.

În dovedire, pârâta a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri.

3. Cererea reconvențională.

La termenul din 15.03.2010 pârâtul C. I. și-a precizat verbal cererea reconvențională formulată prin înscrisul prin care invocă apărări de fond față de cererea introductivă, arătând că solicită constatarea nulității titlului de proprietate și în sensul radierii pârâtei M. F. din titlul de proprietate, depunând la dosar adeverința nr. 879/07.09.1991

La data de 16.04.2010 pârâtul-reclamant C. I. a depus la dosar precizări cu privire la cererea reconvențională prin care a solicitat să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/204/24.07.2009 și să se dispună obligarea pârâtelor comisii la eliberarea unui nou titlu de proprietate cu excluderea din titlu a pârâtei M. F. și cu indicarea amplasamentelor din extravilan în raport de evidențele din registrele agricole, amplasamente ce au aparținut autorului comun.

Așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, pârâtul C. I. a fost singurul dintre moștenitorii autorului D. A. care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, sens în care a figurat în anexele speciale ce au fost validate de C. JUDEȚEANĂ, eliberându-se adeverința nr. 8079/07.09.1991, în care pârâtul figurează ca singurul moștenitor al lui D. A..

Cu toate acestea, printr-o operațiune cât se poate de nelegală și abuzivă, s-a eliberat o nouă adeverință de proprietate, cu același număr și aceeași dată, în care alături de pârât a fost trecută și pârâta M. F..

În baza acestei adeverințe false, pentru că pârâta M. F. nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, s-a întocmit fișa cadastrală și mai apoi titlul de proprietate a cărei nulitate o solicită.

Pârâtul mai solicită să se constate și nulitatea absolută a adeverinței de proprietate în care pârâta M. F. este trecută, alături de pârât, ca moștenitoare a numitului D. A., semnăturile de la rubricile primar și secretar neaparținând acestor persoane.

Pârâtul mai arată că solicită să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate și pentru că acesta nu este eliberat în ceea ce privește terenurile extravilane pe vechile amplasamente avute de autor.

Localitatea este de zonă colinară și revenirea pe vechile amplasamente este obligatorie, iar pârâtul nu a semnat fișa cadastrală.

În acest sens înțelege să depună la dosar procesul verbal de punere în posesie nr. 387/24.03.1995, pentru care suprafața indicată ar fi trebuit să se regăsească în titlul de proprietate.

4. Probatoriul administrat.

La dosarul cauzei au fost comunicate, în fotocopie, cu adresa nr. 25/06.01.2010 de către PRIĂRIA COMUNEI FĂGEȚELU actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._/204/24.07.2009, respectiv: cererea înregistrată sub nr. 700/12.03.1991, adeverința nr. 8079/07.09.1991 în care sunt înscriși, ca moștenitori ai defunctului D. A., ambii pârâți C. I. și M. F., fișa cu date pentru titlul de proprietate, rolul din Registrul Agricol al autorului D. A. pentru perioada 1959-1963.

Au mai fost depuse, în fotocopie, la dosar de către pârâtul C. I. adeverința nr. 8079/07.09.1991 în care este înscris numai pârâtul C. I., în calitate de moștenitor al defunctului D. A., certificatul de moștenitor nr. 424/05.06.1972, extras de la Arhivele Naționale-Direcția Județeană O. și procesul verbal încheiat la data de 24.03.1995, iar de către reclamanți prin apărător cererea înregistrată sub nr. 118/03.1991.

La termenul din 10.05.2010 pârâtul C. I. s-a înscris în fals cu privire la adeverința nr. 8079/07.09.1991 și cu anexa nr. 3, indicând ca autori ai falsului pe numiții Ș. C.-secretar, P. C.- primar și Ciorlan G.-agent agricol, instanța procedând la întocmirea procesului verbal de constatare a stării materiale a înscrisului defăimat și înaintând originalul înscrisului defăimat-adeverința nr. 8079/07.09.1991, procesul verbal și încheierea de ședință organelor de cercetare penală, cu mențiunea că anexa 3 în original se află la C. L. FĂGEȚELU.

La data de 12.10.2011 s-a întocmit de către grefierul șef referat de perimare, stabilindu-se termen pentru discutarea excepției perimării la data de 14.11.2011.

La dosar au fost depuse de către părți ordonanța de scoatere de sub urmarire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ din data de 19.04.2011 dată în dosarul nr. 2697/P/2010, rezolutia din data de 08.12.2010 dată în dosarul nr. 4642/P/2010, referat cu propunerea de a nu se începe urmărirea penală.

În ședința din 14.11.2011 instanța a respins excepția perimării cererii și a dispus atașarea dosarului nr._ .

În ședința publică din 28.11.2011, în temeiul art. 129 alin. 5 C.p.c. instanța a procedat la luarea unui interogatoriu din oficiu pârâtului C. I., răspunsurile acestuia fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.

La solicitarea pârâtului-reclamant C. I., instanța a încuviințat în cauză administrarea probei cu expertiză în specialitatea agricultură, având ca obiective: identificarea suprafețelor de teren folosite de pârâtul-reclamant C. I., verificarea dacă acestea reprezintă vechile suprafețe din Registrul Agricol și dacă aceste suprafețe aflate în prezent în posesia pârâtului-reclamant sunt înscrise în titlul de proprietate eliberat pe numele acestuia și al pârâtei M. F..

În cauză a fost desemnat expert în specialitatea agricultură M. D., cu un onorariu provizoriu de 600 lei, în sarcina pârâtului-reclamant.

La data de 13.03.2012 a fost depus la dosar raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul M. D., raport la care a formulat obiecțiuni pârâtul-reclamant C. I., invocând:

_în ceea ce privește suprafața de teren existentă în T 51 P 13, deși expertul identifică această suprafață de teren reținând că reclamantul are în posesie suprafața de 0,31 ha, deci mai mult decât figurează în titlul de proprietate se impune ca expertul să întocmească schița terenului, cu dimensiuni și vecinătăți;

_cum în posesia reclamantului se află alte suprafețe de teren, în echivalent, suprafața de 1,7009 ha neidentificată se impune ca expertul să identifice aceste suprafețe de teren prin schiță și vecinătăți, sole și parcele, în raport de evidențele cadastrale ale localității și să verifice dacă aceste amplasamente au aparținut autorului reclamantului.

La termenul din 02.04.2012 instanța a respins obiecțiunile formulate de pârâtul-reclamant, având în vedere concluziile raportului de expertiză și aspectele vizate de pârât prin obiecțiuni, ca neîntemeiate.

5. Obiectul cererii înregistrate sub nr._ .

Prin cererea înregistrată la data de 22.08.2011 sub nr._ pe rolul Judecătoriei Slatina, reclamanta M. F. a solicitat în contradictoriu cu pârâții C. E., C. I., C. L. PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR FĂGEȚELU și C. JUDEȚEANĂ PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea parțială a titlurilor de proprietate nr._/204/24.07.2009 și nr. 787/15.10.2007, în sensul scoaterii din titlul de proprietate nr. 787/15.10.2007 a suprafeței de 5147 m.p. situată în T 211 P 7 cu vecinii N- V. I./P. V., E- DE 1817, S- B. D., V- P. V. și obligarea comisiilor la eliberarea unui alt titlu în care să nu mai figureze această suprafață, introducerea în titlul de proprietate nr._/204/24.07.2009 a suprafeței de 5147 m.p. teren la rubrica intravilan prin scoaterea din acest titlu a unei suprafețe egale cu cea de 5147 m.p. din categoria pășuni din suprafața de 1 ha și 145 m.p. situată în T 50 P 1/3 cu vecinii N- T 50-Rezervă primărie, E- PD 1430, S- N. C., V- PD 1619 și obligarea comisiilor la eliberarea unui alt titlu care să conțină această modificare.

În motivarea cererii, reclamanta arată că în fapt la data de 15.10.2007 C. JUDEȚEANĂ O. PENTRU S. D. DE P. O. a reconstituit pârâtului C. E. dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,3 ha teren, dintre care suprafața de 5147 m.p. i-a fost atribuită în intravilanul satului C., .> Așa cum rezultă din titlul de proprietate nr. 7877/15.10.2007 această suprafață de teren i-a fost reconstituită în calitate de moștenitor al defunctului D. P..

La data de 24.07.2009 a fost emis titlul de proprietate nr._/204 reclamantei M. F. și numitului C. I., în calitate de moștenitori ai defunctului D. A.. În acest titlu de proprietate la rubrica intravilan au fost menționate două suprafețe de teren: suprafața de 2748 m.p. situată în T 180 P 24 și suprafața de 1653 m.p. situată în T 180 P 23.

La baza titlului de proprietate nr._/204/24.07.2009 a stat adeverința nr. 8079/07.09.1991 care atestă faptul că cetățenilor C. I. și M. F. li se stabilește dreptul de proprietate prin hotărârea COMISIEI JUDEȚENE nr. 14/18.07.1991 pentru suprafața de 4,29 ha teren, numai că anterior emiterii acestei adeverințe a mai fost emisă o adeverință cu același număr și aceeași dată, dar care atestă faptul că prin aceeași hotărâre a COMISIEI JUDEȚENE se stabilește dreptul de proprietate pentru suprafața de 4,29 ha teren numai cetățeanului C. I.. Urmare acestui fapt, în cadrul partajului succesoral de pe urma autorului D. A., instanța de judecată a observat această situație și a sesizat P. de pe lângă Judecătoria Slatina, pentru a se efectua cercetări cu privire la realitatea celor două înscrisuri. Astfel, la data de 19.04.2011 P. de pe lângă Judecătoria Slatina, prin ordonanța nr. 2697/P/2010 dispune, cu privire la cele două adeverințe și la modul în care i-a fost emis titlul de proprietate pârâtului C. E., scoaterea de sub urmărire penală a numitei D. L. și amendarea acesteia cu amendă administrativă în cuantum de 700 lei pentru comiterea infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals.

În motivarea ordonanței se arată că „Întrucât din cercetări a rezultat faptul că învinuita D. L., funcționar în cadrul Primăriei Făgețelu, a întocmit documentația pentru reconstituirea dreptului de proprietate pe numele lui C. E., fără a respecta prevederile legale și a reconstituit acestuia dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,3 ha, deși autorul de rol D. P. deținuse doar 0,40 ha, organele de poliție s-au sesizat din oficiu cu privire la comiterea infr. prev. de art. 246 alin. 1, art. 289 alin. 1, art. 291 alin. 1 C.p de către D. L.”.”

În aceeași ordonanță se menționează „Potrivit anexei 3 tabel nominal cuprinzând moștenitorii cooperatorilor decedați care solicită în scris stabilirea dreptului de proprietate rezultă că la poziția numitului Drăhici P., unchiul numitului C. E. și fratele soției lui D. A., figurează cu suprafața de 1,3 ha, la categoria extravilan pajiști, iar la categoria intravilan nefiind nici o suprafață de teren.”

Prin ordonanță se explică temeiul demersului reclamantei, în sensul că pentru a i se atribui lui C. E. suprafața de 5147 m.p. cu care figurează în titlul de proprietate, în intravilan, la momentul în care a întocmit documentația pentru emiterea titlului de proprietate nr._/204/24.07.2009 pentru numiții C. I. și M. F., a luat din suprafața de teren din intravilan ce revenea acestora, 5142 m.p, și a trecut-o în titlul de proprietate al lui C. E..

Pentru a compensa suprafața de teren luată din intravilanul celor doi a menționat în titlul de proprietate eliberat lui C. I. și M. F. mai multă suprafață de teren pășune, respectiv 1,0145 ha în T 50 P 1/3 și 2800 m.p. în T 51 P 13/1.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. III pct. ii din Legea nr. 169/1997, art. 27 alin. 2 ind. 2 din Legea nr. 18/1991.

În probatoriu, reclamanta a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri.

În scop probator, reclamanta a anexat la cerere, în fotocopie, următoarele înscrisuri: titlul de proprietate nr. 787/15.10.2007, titlul de proprietate nr._/204/24.07.2009, adeverința nr. 8079/07.09.1991, rolul agricol al autorului D. A. din registrul agricol pentru perioada 1959-1963.

La dosar au fost depuse de către părți ordonanța de scoatere de sub urmarire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ din data de 19.04.2011 dată în dosarul nr. 2697/P/2010.

6. Apărările pârâților.

Pârâta C. L. DE FOND FUNCIAR A COMUNEI FĂGEȚELU a depus la dosar întâmpinare la data de 08.09.2011 prin care solicita respingerea cererii depuse de reclamantă ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării se arată de către pârâtă că în conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991 și ale Legii nr. 247/2005 pârâtul C. E. a primit suprafața de 1,3 ha teren agricol în baza următoarelor acte: cererea înregistrată sub nr. 23/24.08.2005, certificatul de moștenitor nr. 431/26.04.1985, extras de la Arhivele Naționale -Direcția Județeană O., adresa cu nr. A736/31.07.2006 de la Instituția Prefectului- Județul O.,, adresele nr._, nr._/13.04.2006 din 13.04.2006 de la Subcomisia L. de Fond Funciar-Sector 3 București.

Terenul din titlul de proprietate în suprafață de 5130 m.p. aflat în intravilanul comunei în T 211 P 7 a fost înstrăinat pe data de 09.10.2009.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991 numiții M. F. și C. I. au primit suprafața de 4,29 ha teren agricol în baza următoarelor acte care au stat la baza reconstituirii și eliberării titlului de proprietate nr._/204/24.07.2009: cerere înregistrată sub nr. 700/12.03.1991, copie registrul agricol din perioada 1959-1963, extras de la Arhivele Statului-Direcția Județeană O..

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 115-118 C.p.c. și în temeiul art.242 C.p.c s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La întâmpinare au fost anexate următoarele înscrisuri, în fotocopie: cererea înregistrată sub nr. 23/24.08.2005, certificatul de moștenitor nr. 431/26.04.1985 eliberat de notariatul de Stat al Sectorului 3 București. extras de la Arhivele Nationale, adresa nr. A 736/31.07.2006 a Instituției Prefectului-Județul O., adresa nr._/13.04.2006 a Subcomisiei Locale de Fond Funciar-sector 3, cererea înregistrată sub nr. 700/12.03.1991, rolul agricol al autorului D. A. din Registrul Agricol pentru perioada 1959-1963.

7. Probatoriul administrat în cauză.

La termenul din 12.09.2011 instanța a încuviințat, pentru reclamantă, proba cu înscrisuri.

La dosarul cauzei au mai fost comunicate de către Primăria Făgețelu, cu adresa nr. 1552/04.10.2011, anexa 1 și anexa 3 privind stabilirea dreptului de proprietate de pe urma autorului D. A. și cu precizarea că reclamanta nu a contestat hotărârea de validare a Comisiei Județene O. și nici amplasamentul terenurilor.

Pârâtul C. E. a depus la dosar, în fotocopie, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2146/09.10.2009 la BNP .

8. Conexarea.

În ședința din 28.11.2011 instanța a pus în discuția părților conexarea celor două cauze având în vedere că se solicita prin ambele cereri constatarea nulității titlului de proprietate nr._/204/24.07.2009 și ulterior a admis excepția, dispunând conexarea cauzei înregistrate sub nr._ la cauza înregistrată sub nr._ .

Prin sentința civilă nr. 3527 din data de 09 aprilie 2012, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, s-a respins cererea formulată de reclamanții C. E., și C. P., contradictoriu cu pârâții C. I., M. F., C. LOCALA FAGETELU, si C. JUDETEANA O. ca neîntemeiată.

S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul - reclamant C. I. în contradictoriu cu pârâta M. F., C. LOCALA FAGETELU, C. JUDETEANA O.; s-a sonstatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/204/24.07.2009 și obligă pârâtele C. LOCALA FAGETELU și C. JUDETEANA O. la întocmirea documentației premergătoare și emiterea unui nou titlul de proprietate, pentru aceeași suprafață de 4,29 ha teren situat pe raza comunei Făgețelu, pe același amplasament în care la rubrica "Cetățeanul" să fie înscris numai pârâtul - reclamant C. I., în calitate de moștenitor al defunctului D. A., s-a respins cererea conexată formulată de reclamanta M. F. în contradictoriu cu pârâții C. E., C. I., C. LOCALA FAGETELU si C. JUDETEANA O. ca neîntemeiată; a-a respins cererea reclamantei M. F. privind cheltuielile de judecată, s-a admis în parte cererea reclamantului C. I. și obligată pârâta M. F. la suma de 250 lei către reclamant cu titlul de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:

Din adeverința nr.8079/07.09.1991 eliberată de C. COMUNALĂ FĂGEȚELU depusă la dosar de pârâtul-reclamant C. I. rezultă că s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe numele pârâtului-reclamant C. I., în calitate de moștenitor al defunctului D. A., pentru suprafața de 4,29 ha teren prevăzută în tabelul anexă nr. 3 la poziția 237 și 0,5 în anexa 15 la poziția 437.

Din adeverința nr.8079/07.09.1991 eliberată de C. COMUNALĂ FĂGEȚELU comunicată la dosar de către Primăria Făgețelu, ca fiind act care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._/204/24.07.2009, rezultă că s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe numele pârâtului-reclamant C. I. și al pârâtei M. F., în calitate de moștenitori al defunctului D. A., pentru suprafața de 4,29 ha teren prevăzută în tabelul anexă nr. 3 la poziția 237 și 0,5 în anexa 15 la poziția 437.

Deși în anexa 3 comunicată la dosar de către Primăria Făgețelu figurează înscriși ambii pârâți, C. I. și C. F., titlul de proprietate nr._/204/24.07.2009 fiind eliberat pe numele acestora, în calitate de moștenitori ai defunctului D. A., pentru suprafața de 4,29 ha teren, instanța a reținut că în ordonanța de scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ din data de 19.04.2011 dată în dosarul nr. 2697/P/2010 s-au reținut următoarele:

„În anul 1941, C. L. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar a comunei Făgețelu a întocmit adeverința nr. 8079/07.09.1991, pe numele lui C. I., descendent al lui D. A., adeverință care cuprinde terenul deținut de acesta până în anul 1962.

Cu ocazia audierii C. I. a declarat că este fratele lui C. E. și a lui M. F. (fostă C.), toți trei fiind copiii numitului D. A. decedat și că, după înregistrarea cererii de retrocedare a terenului pe numele său a primit adeverința de proprietate nr. 8079/07.09.1991, care cuprindea suprafața de teren de 4,29 ha.

Ulterior emiterii respectivei adeverințe C. I. a fost de acord să fie menționată în aceasta, în calitate de moștenitor și sora sa M. F., motiv pentru care a fost emisă o nouă adeverință cu aceeași suprafață de teren și cu același nr., fără a fi, însă, distrusă cealaltă adeverință.

În legătură cu aceste aspecte făptuitoarea Cicârlan G.-agent agricol în cadrul Primăriei Făgețelu, până în anul 2006, a declarat că numita M. F. nu a formulat cerere la Primăria Făgețelu pentru reconstituirea dreptului de proprietate, dar, în perioada imediat următoare emiterii adeverinței menționate, numitul C. I. s-a prezentat la sediul Primăriei . solicitat ca și sora sa M. F. să fie înscrisă în respectiva adeverință.

În aceste condiții a fost trecută la rubrica „moștenitori” și numita M. F., noua adeverință fiind semnată la rubrica „președintele comisiei” de către făptuitoarea Cicârlan G., datorită faptului că în acea perioadă președintele comisiei P. Gr., nu se afla în localitate.

Făptuitorul Ș. A. C. a declarat că a semnat în două adeverințe la intervale de timp diferite fără a verifica conținutul celei de-a doua, motivând volumul mare de documente ce trebuiau semnate”.

Instanța, din ordonanța menționată (filele 108-110 dosar), din cererea înregistrată sub nr. 700/12.03.1991 formulată de pârâtul-reclamant C. I. și din adeverința nr. 408/07.04.2010 (fila 70 dosar) a mai reținut că pârâta M. F. nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma autorului D. A., pentru suprafața de teren ce i-a aparținut autorului, în baza Legii nr.18/1991.

Astfel înscrierea pârâtei M. F. în anexa 3 și ulterior în fișa cu date pentru emiterea titlului și în titlul de proprietate nr._/204/24.07.2009 s-a făcut în baza întocmirii unei a doua adeverințe, cu același nr. și dată, fără a se dispune anularea adeverinței emise inițial în care era înscris numai pârâtul-reclamant C. I. în calitate de moștenitor al defunctului D. A..

Întrucât pârâta M. F. nu a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, iar în cererea înregistrată sub nr. 700/12.03.1991 pârâtul C. I. nu a menționat că solicită reconstituirea atât în nume propriu, cât și în calitate de mandatar al pârâtei-tot descendent de gradul I al autorului, înscrierea pârâtei M. F. în calitate de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate în adeverința nr. 8079/07.09.1991 s-a făcut cu încălcarea dispozițiile art.8 alin. 2, 3 și 4 din Legea nr. 18/1991.

Astfel, aceste dispoziții legale prevedeau la data emiterii adeverinței: „De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativă sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite.

S. dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafețe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptățită, potrivit prezentei legi, și de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.

Prin familie se înțeleg soții și copiii necăsătoriți, dacă gospodăresc împreună cu părinții lor.

În registrul agricol pentru perioada 1959-1963 autorul D. A. figura înregistrat cu suprafața de 2,87 ha teren, însă conform extrasului de la Arhivele Naționale-Direcția Județeană O., autorul C. A. figura în evidențe, în anul 1950, cu suprafața de 6,10 ha teren (6,30 ha).

Din cererile înregistrate sub nr. 91/16.01.1998, nr. 27/24.08.2005 și nr. 47/09.2005, menționate în cererea de chemare în judecată formulate de reclamanții C. E. și C. P., și anexate acesteia, instanța reține că reclamanții nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma autorului D. A. în baza Legii nr. 18/1991.

Singura cerere formulată în anul 1991, respectiv cea înregistrată sub nr. 118/martie 1991, formulată în numele reclamantului C. E. este semnată de numita C. G. (fără menționarea calității acesteia față de C. E. sau de autorul D. A.) și prin această cerere se solicită suprafața de 0,75 ha teren ce se găsește în registrul agricol și suprafața de 0,42 ha teren pădure.

Instanța a reținut astfel că prin cererile înregistrate sub nr. 91/16.01.1998, nr. 27/24.08.2005 și nr. 47/09.2005, respectiv nr. 118/martie 1991, reclamanții C. E. și C. P. nu au făcut dovada formulării unor cererii în baza Legii nr. 18/1991 pentru reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma defunctului D. A., întrucât primele cereri sunt mult ulterioare termenului prevăzut de Legea nr.18/1991 în vigoare la acea dată- art.10 alin. 5și 6 prevedeau “Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se introduce și se înregistrează la primărie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

S. dreptului de proprietate se va încheia în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentei legi.,” fiind de fapt formulate în baza legilor ulterioare din materia fondului funciar, iar cererea înregistrată sub nr. 118/martie 1991 nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 8-nefiind semnată de titularul indicat, respectiv art. 9 referitor la declarația pe proprie răspundere și art. 12 referitor la dovedirea calității de moștenitori.

Totodată, reclamanții, dacă se considerau persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autorului D. A., în baza Legii nr. 18/1991 și a cererii înregistrate sub nr. 118/martie 1991, aveau de urmat procedura stabilită în art.11 din Legea nr. 18/1991, privind contestarea anexei nr. 3 la C. Județeană O. și ulterior plângere în termenul legal la judecătorie, procedură care nu a fost urmată.

În ceea ce privește însă capătul de cerere în emiterea noului titlu pe amplasamentele înscrise în registrul agricol la rolul autorului, instanța a apreciat acest capăt de cerere ca neîntemeiat, astfel încât cererea reconvențională a fost admisă numai în parte, conform mențiunilor precedente, însă pentru aceeași suprafață și cu același amplasament cu cele înscrise în titlul nr._/204/24.07.2009.

Instanța de fond a reținut pe de o parte că pârâtul-reclamant C. I. a semnat personal fișa cu date pentru emiterea titlului de proprietate (fila 20 dosar) în care sunt înscrise amplasamentele și vecinătățile, corespunzătoare cu cele înscrise în titlul de proprietate, iar pe de altă parte suprafețele de teren lucrate de către pârâții C. I. și M. F. (_T 51 P 19, T 59/1 P 67/1, T51/13, T 180 P 23 și T 50 P 32) corespund, așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de expertul M. D., cu suprafețele înscrise în titlul de proprietate.

Faptul că pentru suprafața de teren extravilan arabil de 1344 m.p. T 50 P 25 și terenul extravilan livezi și pășuni nu se află în posesia pârâților nu este motiv de constatare a nulității titlului de proprietate, acești având posibilitatea de a solicita Comisiei L. Făgețelu deplasarea la fața locului și identificarea suprafețelor de teren.

Instanța a mai reținut din concluziile raportului de expertiză că la nivelul comunei Făgețelu nu s-au respectat vechile amplasamente, dar și dispozițiile art. 13 din Legea nr.18/1991 “Terenurile cooperativelor agricole de producție situate în extravilanul localităților devin proprietatea cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, corespunzător suprafețelor aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei.

Atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie și nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietății, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor.”

Astfel stabilirea amplasamentului suprafețelor pentru care s-a făcut reconstituirea și înscrierea acestor amplasamente în titlu s-a făcut prin acordul pârâtului-reclamant, care a semnat fișa cu date pentru emiterea titlului de proprietate.

În ceea ce privește cererea reclamantei M. F. de a se dispune anularea parțială a titlurilor de proprietate nr._/204/24.07.2009 și nr. 787/15.10.2007, în sensul scoaterii din titlul de proprietate nr. 787/15.10.2007 a suprafeței de 5147 m.p. situată în T 211 P 7 cu vecinii N- V. I./P. V., E- DE 1817, S- B. D., V- P. V. și obligarea comisiilor la eliberarea unui alt titlu în care să nu mai figureze această suprafață, introducerea în titlul de proprietate nr._/204/24.07.2009 a suprafeței de 5147 m.p. teren la rubrica intravilan prin scoaterea din acest titlu a unei suprafețe egale cu cea de 5147 m.p. din categoria pășuni din suprafața de 1 ha și 145 m.p. situată în T 50 P 1/3 cu vecinii N- T 50-Rezervă primărie, E- PD 1430, S- N. C., V- PD 1619 și obligarea comisiilor la eliberarea unui alt titlu care să conțină această modificare, instanța reține că reclamanta nu a formulat cerere de reconstituire în baza Legii nr. 18/1991, titlul nr._/204/24.07.2009 fiind emis cu nerespectarea dispozițiilor legale, astfel încât reclamanta nu era îndreptățită la reconstituire și cererea sa de a i se atribui, în temeiul Legii nr.18/1991, suprafața de 5147 m.p. teren la rubrica intravilan este neîntemeiată.

Pe de altă parte, instanța a mai reținut că suprafața de 5130 m.p, înscrisă în titlul de proprietate nr.787/15.10.2007 ca fiind de 5147 m.p. în T 211 P 7 a și făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2146/09.10.2009 la BNP M. C., anterior formulării cererii de către reclamant, intrând în circuitul civil.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantul C. E. și pârâta M. F., considerând-o netemeinică și nelegală.

În motivarea recursului recurentul C. E. a arătat că a formulat cerere de reconstituire alături de frații săi de pe urma autorului D. A., cerere înregistrată sub nr.118/04.03.1991, după formularea acesteia membrii comisiei locale de fond funciar punându-i în posesie cu întreaga suprafață de teren deținută de autor.

La apariția legii 169/1997 a formulat o nouă cerere înregistrată sub nr.91/16.01.1998, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață deținută anterior de autor, respectiv de 6 ha și 1000 m.p, iar la apariția legii 247/2005 a revenit cu o nouă cerere la C. L. de aplicarea a legii fondului funciar pentru a primi și diferența de proprietate.

La data înmânării titlului de proprietate nr._/204/24.07.2009, fratele său C. I. l-a informat că nu figurează în acesta la rubrica persoane îndreptățite și drept urmare i-a pus în vedere că nu are nici un drept asupra acestui teren.

S-a mai precizat că instanța de fond în mod nelegal a reținut că nu a făcut cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma autorului D. A., neacordând relevanță juridică cererilor formulate în baza legii 169/1997, și legii 247/2005, dar nici celei pe care a formulat-o în temeiul legii 18/1991 și care a fost înregistrată sub nr.118/04.03.1991.

În perioada în care a fost formulată cererea mai sus menționată a fost bolnav, aflându-se în București, la o distanță mare față de localitatea unde se situează terenul, astfel că a mandatat-o pe soția sa să se deplaseze la Primăria Comunei Făgețelu, pentru a depune cererea de reconstituire, aceasta putând fi depusă atât personal cât și prin mandatar.

S-a mai precizat că instanța de fond în mod greșit a reținut că nu a contestat anexa 3 având î vedere că așa cum se poate constata avea domiciliul în București, iar C. avea obligația să-i comunice actele la domiciliul său pentru a putea urma procedura specială reglementată de legea fondului funciar.

Recursul pârâtei reclamante M. F.:

În motivarea acestei cererea pârâta recurentă a arătat că instanța de fond în mod nelegal a primit precizările intimatului reclamant încălcând astfel dispozițiile art.132 C.p.c, precum și dispozițiile art.119 alin 3 C.p.c în sensul că dacă ceea ce a scris C. I. în notele sale scrise reprezintă cerere reconvențională aceasta a fost depusă peste termenul prevăzut de dispoziția mai sus menționată.

De asemenea instanța de fond nu a sesizat că în chiar aceste note pârâtul a învederat că împreună cu ea a mers la Primăria Comunei Făgețelu și au solicitat Comisiei Locale Făgețelu înscrierea în actele premergătoare emiterii titlului de proprietate în calitate de moștenitoare a autorului D. A..

În ceea ce privește cererea înregistrată sub nr._ prin care s-a solicitat anularea parțială a titlurilor de proprietate nr._/204/2009 respectiv 787/15.10.2007, se constată că instanța de fond a pronunțat o soluție nelegală reținând că nu este îndreptățită să solicite anularea acestor titluri atâta timp cât nu a formulat cerere de reconstituire de pe urma autorului D. A. .

La data de 18.010.2012 intimatul pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.

În motivarea cererii a arătat că instanța de fond pe o perioadă mai mare de timp le-a dat posibilitatea părților să depună la dosar note scrise, întâmpinări prin care să-și exprime punctul de vedere, dar și de a formula cerere reconvențională, având în vedere dispozițiile art.129 alin.5 C.p.c.

A mai arătat că prin cererea înregistrată sub nr. 118/martie 1991, recurentul C. E., a formulat cererea pentru suprafața de teren de 0,75 ha, în intravilan, teren pe care i l-a dat autorul D. A., pentru a-și edifica o casă, pe care a și construit-o în anul 1951, având și rol agricol separat pentru acest teren până în anul 1962.

În ceea ce privește cererile formulate în temeiul legii 169/1997 și legii 247/2005, pe care le-a nominalizat în acțiunea, fac referire la diferența de teren dintre cea care a fost reconstituită și cea cu care autorul figurează înscris în CAP și nu la terenul care a făcut obiectul reconstituirii prin titlul de proprietate contestat.

La data de 24.10.2010 pârâtul intimat a formulat o completare la întâmpinare prin care a învederat că instanța în mod corect a reținut că recurenta M. F. nu a formulat cerere de reconstituire de pe urma autorului D. A. și nu este reală afirmația acesteia în sensul că au mers împreună la Primărie și a acceptat înscrierea acesteia în actele premergătoare emiterii titlului de proprietate și mai apoi în titlul de proprietate.

La dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri.

Analizând recursul formulat de reclamantul C. E. prin prisma susținerilor părților a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă coroborat cu art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:

Prin titlul de proprietate nr._/204/24.07.2009 emis de C. Județeană de Aplicare a Legii fondului funciar s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de teren de 4 ha și 2900 m.p. pe raza comunei Făgețelu, titularii reconstituirii fiind C. I. și M. F. ca moștenitori ai autorului D. A..

Titlul de proprietate reprezintă actul prin care se finalizează activitatea autorităților publice special înființate, în vederea punerii în aplicare a L.g 18/ 1991 modificată și a Comisiilor Județene, care sunt autorități publice administrativ jurisdicționale.

Așadar titlul de proprietate are o natură juridică complexă, conferită pe de o parte, atât de caracterul autorității emitente, acela de autoritate administrativă, cât și de procedura specială administrativă, de emitere a actului, iar pe de altă parte de caracterul drepturilor care decurg, în puterea legii, din aceasta.

Nulitatea reprezintă sancțiunea pentru încălcarea normelor legale edictate pentru încheierea valabilă a unui act în vigoare la data emiterii acestui.

Prin urmare condițiile de valabilitate ale unui titlu de proprietate eliberat în baza legii 18/1991 sunt cele prevăzute de legea în vigoare la aceea dată.

Potrivit art.8 alin. 2, de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori, care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-au preluat in orice mod teren de către aceasta, și alte persoane anume stabilite, precum și în condițiile legii civile moștenitorii acestora, însă persoanele îndreptățite trebuie să formuleze cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.

Din cele mai sus expuse se constată că în lumina legilor fondului funciar stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere prin eliberarea unui titlu de proprietate pentru persoane îndreptățite.

Prin moștenitori legea are în vedere atât pe moștenitorii legali, cât și pe cei testamentari.

O asemenea interpretare este confirmată și de dispozițiile art. 13 alin. 4 din regulamentul pentru procedura de constituire, precum și punerea în posesie a proprietarilor care precizează că în cazul în care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate atât moștenitorii legali cât și testamentari, dar cu respectarea gradului de proximitate a gradului de rudenie și a actelor de moștenitor cu condiția să fi formulat cerere de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate.

Recurentul reclamant C. E. a solicitat nulitatea titlului de proprietate încercând anularea parțială a acestuia și înscrierea sa în titlul de proprietate învederând că a formulat cerere de reconstituire, în acest sens.

Analizând actele premergătoare emiterii titlului de proprietate instanța reține că la data intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991 a formulat cerere de reconstituire pârâtul intimat C. I. în calitate de fiu al autoului și frate al reclamantului recurent.

La dosar (fila 42) se regăsește o cerere formulată de recurentul reclamant în temeiul Legii nr.18/1991, înregistrată sub nr.118, prin care acest a solicitat de pe urma autorului D. A. reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 0,75 ha, existând mențiunea pe acesta că s-a solicitat în realitate suprafața de 0,42 ha pădure, cererea fiind semnată de numita G. C., soția recurentului reclamant C. E., aspect atestat și de acesta.

Prin titlul de proprietate contestat s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 4 ha și 2900 m.p, astfel că nu se poate constata dacă această suprafață solicitată de recurent face parte din cea pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate mai sus menționat, și totodată această cerere nu i-ar conferi dreptul decât la reconstituirea pentru suprafața de teren solicitată și nu la întreaga suprafață de 4,29 ha, în situația în care s-ar fi făcut dovada că face parte din aceasta.

Din actele dosarului se mai constată că s-a mai formulat o cerere de reconstituire de recurentul reclamant înregistrată la data de 16.01.1998 sub nr. 91 (aflată la fila 5).

Din analiza acestei cereri se constată că reclamantul a solicitat reconstituirea diferenței de teren de pe urma părinților săi care au figurat cu suprafața totală de 6 ha, reieșind că acesta a avut rol separat în care este menționată suprafața de teren de 0,75 ha, cerere formulată în temeiul Legii nr. 169/1997.

Pe de altă parte din actele premergătoare se constată că la baza emiterii titlului de proprietate contestat a stat registrul agricol al autorului D. A., în care acesta figura în anii 1059-1961 cu suprafața de teren de 2, 87 ha din care 1,97 teren agricol, 0,50 pășuni, 0,30 livezi și 0,10 ha teren intravilan curți construcții, iar din extrasul de la Arhivele Naționale-Direcția Județeană O., autorul C. A. figura în evidențe, în anul 1950, cu suprafața de 6,10 ha teren (6,30 ha).

De altfel din cererea formulată de C. I. și înregistrată sub nr.700/1991 se constată că acesta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru această suprafață de 4,29 ha pentru care i s-a și emis titlul de proprietate contestat.

Concluzionând se constată că recurentul reclamant C. E., nu a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 4,29 ha, în temeiul Legii nr. 18/1991 și nici nu a fost înregistrată o astfel de cerere în registrul de intrări-ieșiri.

Nu se poate reține că recurentul a formulat cerere ulterior în temeiul 169/1997 și legii 247/2005 având în vedere că prin dispozițiile art. 34 din acest act normativ s-au repus în termenul de formularea a cererilor de reconstituire acele persoane care nu au formulat cereri de reconstituire, sau nu au beneficiat de reconstituire pentru întreaga suprafața de teren la care ar fi fost îndreptățiți, ori ale căror cereri nu s-au soluționat sau au fost respinse, bineînțeles cu condiția ca terenul să nu fi fost reconstituit altor persoane îndreptățite, cum este cazul în speță.

Pentru toate cele mai sus expuse niciuna dintre cererile formulate recurentul reclamant C. E., nu îl îndreptățesc pe acesta să beneficieze de reconstituire de pe urma autorului D. A., aspect statuat și de prima instanță care a pronunțat o soluție legală stabilit starea de fapt corect, conform probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente în speță.

Analizând recursul formulat de pârâta recurentă M. F., tribunalul reține următoarele:

O primă critică a pârâtei recurente M. F. vizează eficiența acordată de instanța de fond notelor de ședință și precizărilor depuse de pârâtul intimat, peste termenul prev. de art. 119 coroborat cu art. 132 Cod procedură civilă față de care tribunalul reține următoarele:

Potrivit art. 119 Cod procedură civilă dacă pârâtul are pretenții în legătură cu cererea reclamantului, el poate să facă cerere reconvențională. (3) Cererea reconvențională se depune odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la prima zi de înfățișare.

Potrivit art. 132 Cod procedură civilă la prima zi de înfățișare instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii, precum și pentru a propune noi dovezi. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea facerii întâmpinării.

Din analiza dispozițiilor legale mai sus menționate rezultă că legiuitorul a statuat acest termen în favoarea reclamantului respectiv al celui care a formulată o cerere prin care aduce în atenția instanței un raport litigios.

Din actele dosarului tribunalul constată că pârâtul C. E. a depus la mai multe termene note de ședință însă prin cea formulată la data de 10.03.2010, a solicitat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate și radierea din acesta a numitei M. F..

Ulterior, la data de 16.04.2010 a formulat o precizare la cererea reconvențională (fila nr. 75 din dosar).

Din alin. 2 alart.119 C.p.c rezultă că cererea reconvențională se depune odată cu întâmpinarea, având în vedere că în prezenta cauză aceasta este obligatorie, sancțiunea depunerii cu întârziere a cererii reconvenționale constând în judecarea acestora separat, iar nu în respingerea acesteia ca tardiv formulată afară de cazul în care părțile consimt să se judece împreună.

Acest consimțământ poate fi însă expres cât și tacit care rezultă din faptul că partea adversă nu s-a opus la soluționarea acestei cereri odată cu acțiunea, la data depunerii acesteia.

În speță, instanța constată că o primă solicitare a nulității titlului de proprietate a for formulată verbal de intimatul pârât la data de 15.03.2010, aspect consemnat în încheierea de la acea dată.

Din analiza acestei încheieri se constată că recurenta pârâtă M. F. reprezentată de avocat B. E., nu s-a opus la această precizare și a acceptat administrarea probei cu înscrisurile care au stat la baza emiterii acestui titlu de proprietate.

La data de 16.04.2010 intimatul pârât C. I. a formulat precizări la cererea reconvențională, mandatarul avocat al recurentei solicitând termen pentru a lua cunoștință de cuprinsul acesteia și nu s-a opus la primirea precizării, aspecte din care se poate concluziona că recurenta și-a exprimat consimțământul pentru ca cererea reconvențională să se judece împreună cu cererea principală fiind de acord cu demersurile efectuate pentru a se lămuri aspectele invocate de pârâtul intimat în susținerea cererii sale.

Pentru toate aceste considerente astfel cum au fost expuse se constată că această critică este tardiv formulată pentru prima dată în recurs și în consecință urmează să o respingă.

O altă critică vizează nelegalitatea sentinței asupra cererii reconvenționale formulate de intimatul pârât C. I. și a radierii acesteia din titlul de proprietate, față de care tribunalul reține următoarele:

Prin titlul de proprietate nr._/204/24.07.2009 s-a stabilit că beneficiarii reconstituirii de pe urma autorului D. A. sunt pârâtul intimat C. I. și recurenta pârâtă M. F. (sora acestuia).

Potrivit art.8 alin. 2 de prevederile legii, beneficiază membrii cooperatori, care au adus pamant in cooperativa agricola de producție sau cărora li s-au preluat in orice mod teren de către aceasta, si alte persoane anume stabilite, precum si in condițiile legii civile moștenitorii acestora, însa persoanele îndreptățite trebuie să formuleze cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.

Potrivit art. 13 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 în cazul în care sunt mai mulți moștenitori, titlul de proprietate se emite pe numele tuturor moștenitorilor urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun, bineînțeles dacă toți moștenitorii au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate fie personal fie prin reprezentant.

Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate se poate formula fie personal, fie prin mandatar indiferent că este comoștenitor sau o altă persoană, însă în ceea ce privește forma mandatului acesta trebuie să fie scris.

Potrivit dispozițiilor art. 11 alin.1 din Regulament, cererea de reconstituire se poate formula atât personal, de fiecare persoana îndreptățită cât si prin mandatar, când sunt mai mulți moștenitori cererea se poate face în comun, fiind semnata de fiecare din ei.

De la aceasta regulă există si o excepție privind existenta unui mandat tacit, în cazul în care titlul de proprietate s-a emis și pe numele unui moștenitor care nu a făcut cerere în mod expres, iar ceilalți moștenitori nu au atacat actele premergătoare emiterii titlului de proprietate, anume titlul de proprietate se consideră a fi emis, în mod valabil, întrucât se prezumă că a existat un mandat tacit din partea moștenitorului care nu a formulat cerere de reconstituire, urmând ca situația dintre comoștenitori să fi rezolvat pe calea partajului succesoral.

Din înscrisurile depuse la dosar se constată că la apariția Legii nr. 18/1991 a formulat cerere de reconstituire C. I., fiind înregistrată sub nr. 700/1991.

Inițial a fost eliberată adeverința nr. 8079/07.09.1991 în care figurează numai intimatul pârât ca beneficiar al reconstituirii de pe urma autorului său D. A..

La dosarul cauzei se mai află o adeverință înregistrată sub nr. 8079/1991 în care figurează ca beneficiari ai reconstituirii de pe urma autorului cu suprafața de teren de 4,29 ha atât intimatul pârât C. E. cât și recurenta intimată.

Din actele premergătoare emiterii titlului de proprietate rezultă că de pe urma autorului D. A. au fost validate în anexa de validați cei doi moștenitori, iar din fișa cu date premergătoare emiterii titlului de proprietate, semnată de intimatul pârât reclamant C. I., rezultă că la beneficiar se află atât acesta din urmă cât și recurenta M. F..

Pe de altă parte în cursul cercetării penale finalizată prin ordonanța nr.2697/P/2010, s-a reținut că însuși intimatul pârât cu ocazia audierii a confirmat faptul că ulterior emiterii primei adeverințe a fost de acord să fie trecută în aceasta și recurenta, aspecte care nu au mai fost însă confirmate de acesta în prezenta cauză.

Or, atât din cele mai sus menționate, precum și din conduita intimatului pârât reclamant care nu a înțeles să constate actele premergătoare, respectiv anexa de validare fișa premergătoare cu date de completare a titlului de proprietate, rezultă că acesta a acceptat tacit că pârâta recurentă M. F. să beneficieze de reconstituire de pe urma tatălui lor, rațiuni pentru care soluția instanței de fond asupra acestei cereri s-a făcut cu aplicarea greșită a legii.

În ceea ce privește critica recurentei privind modalitatea de soluționare a cererii înregistrată sub nr._ și conexată la dosar nr._, tribunalul reține următoarele:

Prin titlul de proprietate nr.787/15.10.2007 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de teren de 1ha și 3000 m.p, pe raza localității Făgețelu, beneficiarul reconstituirii fiind recurentul pârât C. E., ca moștenitor al autorului D. P..

Prin cererea mai sus menționată recurenta a solicitat să se dispună anularea parțială a titlurilor de proprietate nr._/204/24.07.2009 și nr. 787/15.10.2007, în sensul scoaterii din titlul de proprietate nr. 787/15.10.2007 a suprafeței de 5147 m.p. situată în T 211 P 7 cu vecinii N- V. I./P. V., E- DE 1817, S- B. D., V- P. V. și obligarea comisiilor la eliberarea unui alt titlu în care să nu mai figureze această suprafață și introducerii în titlul de proprietate nr._/204/24.07.2009 a suprafeței de 5147 m.p. teren la rubrica intravilan prin scoaterea din acest titlu a unei suprafețe egale cu cea de 5147 m.p. din categoria pășuni din suprafața de 1 ha și 145 m.p. situată în T 50 P 1/3 cu vecinii N- T 50-Rezervă primărie, E- PD 1430, S- N. C., V- PD 1619 și obligarea comisiilor la eliberarea unui alt titlu care să conțină această modificare, motivarea sa bazându-se pe cele reținute prin ordonanța Parchetului în sensul că reconstituirea dreptului de proprietate pe numele lui C. E., s-a făcut fără a se respecta prevederile legale și s-a reconstituit acestuia dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,3 ha, deși autorul de rol D. P. deținuse doar 0,40 ha”.

Având însă în vedere concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de expertul M. D. tribunalul reține că pe de o parte pârâtul-reclamant C. I. a semnat personal fișa cu date pentru emiterea titlului de proprietate (fila 20 dosar) în care sunt înscrise amplasamentele și vecinătățile, corespunzătoare cu cele înscrise în titlul de proprietate, iar pe de altă parte suprafețele de teren lucrate de către pârâții C. I. și M. F. respectiv 2,3008 ha extravilan și 0,4383 ha intravilan corespund, așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză, cu suprafețele înscrise în titlul de proprietate.

Faptul că pentru suprafața de teren intravilan de 5147 m.p. situată în T 211 P 7 ar fi fost înscris în mod greșit în titlul de proprietate nr. 787/15.10.2007 nu o îndreptățește pe aceasta la reconstituirea dreptului de proprietate pentru această suprafață de teren, instanța de fond reținând în mod corect că deși nu se află în posesia pârâților terenul extravilan livezi și pășuni nu este motiv de constatare a nulității titlului de proprietate, acești având posibilitatea de a solicita Comisiei L. Făgețelu deplasarea la fața locului și identificarea suprafețelor de teren.

Instanța a mai reținut din concluziile raportului de expertiză că la nivelul comunei Făgețelu nu s-au respectat vechile amplasamente, dar și dispozițiile art. 13 din Legea nr.18/1991 “Terenurile cooperativelor agricole de producție situate în extravilanul localităților devin proprietatea cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, corespunzător suprafețelor aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei.

Atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie și nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietății, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor.”

Astfel stabilirea amplasamentului suprafețelor pentru care s-a făcut reconstituirea și înscrierea acestor amplasamente în titlu s-a făcut prin acordul pârâtului-reclamant, care a semnat fișa cu date pentru emiterea titlului de proprietate, dar care se află în posesia terenului intravilan pe care l-a muncit fără a invoca critici cu privire la suprafața reconstituită cu această categorie de folosință.

Într-o atare situație tribunalul, însă pentru motivele expuse mai sus, constată că această critică de nelegalitate a sentinței este nefondată și în consecință o va respinge.

În consecință în temeiul art.312 C.p.c, constatând întemeiată critica privind modalitatea de soluționare a cererii reconvenționale formulată de pârâtul intimat C. I., tribunalul urmează să respingă recursul formulat de recurentul reclamant C. E., ca nefondat, admite recursul recurentei pârâte M. F. și modifică sentința în sensul că respinge cererea reconvențională formulată de intimatul pârât C. I..

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Având în vedere cele mai sus expuse, precum și faptul că intimatul pârât reclamant C. I., este partea care a căzut în pretenții, tribunalul urmează să respingă cererea formulată de acesta privind plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de recurentul reclamant C. E., domiciliat în București, sector 3, .. 49 împotriva sentinței civile nr. 3527 din data de 09 aprilie 2012.

Admite recursul recurentei pârâte M. F., domiciliată în ., împotriva sentinței civile nr. 3527 din data de 09 aprilie 2012, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, și modifică sentința în sensul că respinge cererea reconvențională formulată de intimatul pârât C. I..

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Respinge cererea privind plata cheltuielilor de judecată formulată de intimatul C. I..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 07 noiembrie 2012 la Tribunalul O..

Președinte,

M. I. S.

Judecător,

A. C. Tițoiu

Judecător,

I. M.

Grefier,

M. R.

Red. ACT

Tehnored.BA

J.f. M.M.B.

Ex. 2

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 1016/2012. Tribunalul OLT