Autorizarea intrării în încăperi. Art. 384 ind.1 al. 2 C.p.c./ art.679 NCPC. Decizia nr. 851/2012. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 851/2012 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 01-10-2012 în dosarul nr. 851/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 851/2012
Ședința publică de la 01 Octombrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. R. H.
Judecător M. I. S.
Judecător I. B.
Grefier A. D.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurenta creditoare C. F. S. P. SP Z.O.O.-S.. Romania prin reprezentant convențional M. & Asociații SPARL, cu sediul în București, ., sector 1, împotriva sentinței civile nr. 3021/05.07.2012 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata debitoare . sediul în . G. și B. E. J. M. C., cu sediul în Slatina, ., județul O., având ca obiect autorizarea intrării în încăperi (Art. 384 ind.1 al. 2 C.p.c.)
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurenta creditoare C. F. S. P. SP Z.O.O.-S.. Romania prin reprezentant convențional M. & Asociații SPARL, nu a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei și timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei deși a fost legal citat cu această mențiune.
Instanța pune în discuția părților competența de soluționare a prezentei cauzei.
Instanța, din oficiu, verificând conform art. 1591 C.proc.civ., prin raportare la dispozițiile art. 2 pct. 3 C.proc.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța reține cauza pentru soluționare pe excepția netimbrării.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la această instanța la data de 28.06.2012, sub nr. _ , petentul B. M. C. I. a solicitat autorizarea, prin hotărâre executorie, a intrării cu forta publica in încăperile ce reprezintă sediul debitoarei .., cu sediul în .. G. – Punct de lucru Caracal aflat pe DN 54 – Caracal – Deveselu (șantier de lucru), in vederea executării.
În drept, petentul a invocat disp. art.384¹ alin.2 C.p.c.
In dovedirea cererii, petentul a depus la dosar, în copie, titlu executoriu reprezentat de contract de leasing financiar nr. FL/RB-_/21.05.2008.
Prin încheierea pronunțată la dat de 28.06.2012 în prezenta cauză petentului i s-a pus în vedere să depună la dosarul cauzei dovada de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 8 lei și a timbrului judiciar în cuantum de 0,3 lei sub sancțiunea anulării cererii.
Petentul a depus la dosarul cauzei prin serviciul registratură, dovada de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 8 lei .
Prin sentința civilă nr. 3021/05.07.2012 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr._, s-a respins cererea formulata de B. M. C. I..
Pentru a pronunța această instanță, instanța de fond a reținut următoarele:
Instanța de fond a reținut ca cererea formulată de petent a fost legal timbrată și petentul a solicitat ca, in vederea efectuării actelor de executare silita, sa fie autorizat sa intre în încăperile ce reprezintă spațiile . pe DN 54 Caracal – Deveselu (șantier de lucru).
Potrivit art. 384¹ alin. 2 C.p.c., “ În cazul altor titluri executorii decât hotărârile judecătorești, la cererea executorului judecătoresc, instanța de executare va autoriza, prin hotărâre, . la alin. 1( sediul, punctual de lucru al persoanei juridice ) . Instanța se pronunță de urgență în camera de consiliu, fără citarea părților, prin hotărâre irevocabilă și executorie.” Aceste dispoziții legale se coroborează cu prevederile art. 384¹ alin.1 Cod.pr.civ care condiționează admitrea cererii de autorizare de refuzul pârâtului de a permite accesul executorului judecătoresc în sediul său.
Autorizarea petentului, prin hotărâre executorie, a intrării cu forta publica in încăperile ce reprezinta spațiile . aflate pe DN 54 Caracal – Deveselu (șantier de lucru), în vederea executării reprezintă o ingerință în dreptul acesteia din urmă la domiciliu, drept garantat de dispozițiile art.8 CEDO. Astfel Curtea Europeană a Dreptuirlor Omului a statuat cu valoare de principiu în cauza Keslassy C France că drepturile garantate de art.8 CEDO pot fi interpretate că includ, pentru o societate, dreptul la respectul sediului său social, al agențiilor sale și al localurilor sale profesionale.
Instanța apreciază că prevederile Conventiei impreuna cu jurisprudenta Curtii formeaza un . este direct aplicabil in sistemul de drept românesc, având forța constituțională și supralegislativă, conform art.20 din Constituția revizuita, si prin urmare întreaga jurisprudența Cedo a devenit obligatorie pentru România si nu numai hotărârile pronunțate împotriva statului roman
Totodată având în vedere modul de redactare a dispozițiilor art.8 CEDO, instanța apreciază că dreptul la domiciliu nu este un drept absolut, fiind permisă ingerința uni autorități publice în măsura în care este prevăzută de lege și într-o societate democratică este necesară.
Deși ingerința este prevăzută de lege respective de dispozițiile art.384 C.pr.civ., petentul nu a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor impuse de aceste prevederi legale prin faptul că nu a făcut dovada refuzului debitoarei de a-i permite accesul executorului judecătoresc în sediul său, respectiv a somației întocmită în conformitate cu dispozițiile art.387 C.pr.civ și a procesului verbal întocmit în conformitate cu dispozițiile art.388 C.pr.civ. din care să rezulte cu certitudine refuzul debitoarei, de a-i permite accesul în spațiile debitoarei . aflate pe DN 54 Caracal – Deveselu (șantier de lucru), în vederea executării.
Față de aceste aspecte, în vederea respectării dreptului la punctul de lucru al debitoarei așa cum este garantat de dispozițiile art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și având în vedere prevederile art. 384¹ Cod.proc.civ, instanța va respinge cererea introdusă de petentul B. M. C. I..
Împotriva sentinței a declarat recurs creditoarea C. F. S. P. SP Z.O.O.-S.. România prin reprezentant convențional M. & Asociații SPARL, considerând-o netemeinică și nelegală, deoarece s-a reținut în mod eronat că pentru a putea fi pronunțată o hotărâre prin care să fie autorizată pătrunderea în încăperile sau spațiile persoanei executate silit, este necesar ca în prealabil să se fi făcut dovada refuzului acestuia de a permite accesul executorului judecătoresc.
Apreciază că din interpretarea art. 3841 alin. 2 Cod procedură civilă, rezultă că pentru a fi autorizată pătrunderea în încăperile debitorului este necesară și suficientă cererea executorului judecătoresc.
În ședința publică din 01.10.2012, instanța din oficiu a invocat excepția netimbrării cererii de recurs.
Deliberând asupra excepției invocate, tribunalul reține următoarele:
În drept, conform art. 137 alin.1 C.p.c. „Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea in fond a pricinii”.
Potrivit art. 20 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 146/1994 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare - (1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.
(2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. În cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se ține seama de reducerea ulterioară.
(3) Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Potrivit art. 9 alin. 1 și 2 din - O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar cu modificările ulterioare ,, Cererile pentru care se datorează timbru judiciar nu vor fi primite și înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător.
În cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru ,,
În speță, prin rezoluția judecătorului de serviciu, s-a pus în vedere recurentei obligația achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 52,5 lei și de a se aplica timbre judiciare în valoare de 0,3 lei, sub sancțiunea anulării cererii ca netimbrată în conformitate cu disp. art. 2 și 11 alin. 1 din Legea nr. 146/1997 și art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar cu modificările ulterioare.
În fapt, recurenta/ul nu a achitat până la primul termen de judecată taxa de timbru și timbrul judiciar, deși i s-a pus în vedere prin citație mențiunea plății taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar mai sus precizat sub sancțiunea anulării cererii.
În concluzie, pentru motivele de fapt și de drept sus-menționate, instanța va admite excepția netimbrării cererii invocată din oficiu și va anula cererea de chemare de recurs, ca netimbrată cu taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite excepția netimbrării, invocată din oficiu.
Anulează ca netimbrat recursul formulat de recurenta creditoare C. F. S. P. SP Z.O.O.-S.. România prin reprezentant convențional M. & Asociații SPARL, cu sediul în București, ., sector 1, împotriva sentinței civile nr. 3021/05.07.2012 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata debitoare . sediul în . G. și B. E. J. M. C., cu sediul în Slatina, ., județul O..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 01 0ctombrie 2012 la Tribunalul O..
Președinte, M. R. H. | Judecător, M. I. S. | Judecător, I. B. |
Grefier, A. D. |
Red.MRH
Tehnored.BA
J.f. F.C. V.
Ex. 2
23.10.2012
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 746/2012. Tribunalul OLT | Pretenţii. Decizia nr. 841/2012. Tribunalul OLT → |
|---|
