Fond funciar. Decizia nr. 193/2012. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 193/2012 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 13-02-2012 în dosarul nr. 193/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 193/2012
Ședința publică de la 13 Februarie 2012
COMPLET SPECIALIZAT P. SOLUȚIONAREA LITIGIILOR DE FOND FUNCIAR
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. P.
Judecător M. R. H.
Judecător L. A.
Grefier I. E. A.
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului formulat de recurentul reclamant N. I., domiciliat în Slatina, .,., ., județul O., împotiva sentinței civile nr._/26.10.2011, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți, N. N. A., domiciliat în comuna S., ., I. N. M., domiciliată în comuna S., ., N. M., domiciliată în comuna S., ., I. P., domiciliat în ., C. L. A C. S. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în . și C. JUDEȚEANĂ O. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în Slatina, județul O., având ca obiect litigiu de fond funciar.
Constatând că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 06.02.2012 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, deliberând instanța a pronunțat următoarea soluție.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 13.07.2011, sub nr._, reclamantul N. I., a chemat inițial în judecată pârâții N. N. A., I. N. M., C. Locala Slatioara și C. Județeană O., ambele pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a solicitat să se dispună nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/22 emis pe numele autorului N. N., cu moștenitori N. N. A., I. N. M. precum și a fișei premergătoare a eliberării titlului.
În fapt, a arătat, in esență, că, in mod eronat a fost eliberat titlul de proprietate doar pe numele pârâților întrucât la reconstituirea dreptului de proprietate era îndreptățit și tatăl său, N. Ș., care a făcut cerere de alături de pârâți.S-a mai arătat că tatăl său a posedat partea lui de teren, posesie care a fost preluată de reclamant după decesul tatălui său.
În drept, au fost invocate dispoz. Legii 18/1991 modificată și completată și dispoz. Cap.III pct.I lit. a din Legea 169/1996 modificată și completată.
În dovedire, a depus, in fotocopie, inscrisuri.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în temeiul disp. art. 15 din Legea nr. 146/1997 rap la Legea nr. 18/1991 și OG nr. 32/1995.
Legal citat pârâtul I. P. a depus întâmpinare prin care a invocat lipsa capacității procesuale pasive a pârâților N. A. și I. M., amândoi fiind decedați la data introducerii cererii de chemare în judecată.
Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În fapt, a arătat, in esentă, că nici reclamantul N. I. și nici tatăl acestuia, autorul N. Ș., nu au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului său de proprietate de pe urma autorului N. N.. De asemenea că autorul N. Ș. a renunțat la dreptul de succesiune ce i se cuvenea de pe urma autorului N. N. în favoarea fraților săi (care figurează pe titlul de proprietate) și că de mulți ani reclamantul nu a mai trecut pe la acel teren, dovadă în acest sens fiind și faptul că nu a reușit să afle nici măcar din zvon public, faptul că cei doi pârâți au decedat.
La termenul din 02.08.2011 N. M. a depus la dosar cerere de intervenție în interes propriu, fără a indica expres ce anume solicită.
La același termen reclamanta și-a modificat acțiunea solicitând introducerea în cauză în calitate de pârâți a moștenitorilor persoanelor care figurează pe titlul de proprietate, respectiv N. M. (soția defunctului N. A.) și I. P. (fiul defunctei I. M.).
Legal citată, pârâta N. M. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În fapt, a arătat, în esență, că din adresa nr. 273P/26.07.2011, emisă de Primăria S., rezultă că autorul reclamantului, respectiv N. Ș. nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma autorului de rol N. N., iar faptul că reclamantul a formulat cererea sub nr. 2021/08.06.2007 este lipsit de relevanță, deoarece la data reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991 autorul său era în viață și avea posibilitatea de a formula o cerere în acest sens.
S-a mai arătat de asemenea că numitul N. Ș., cu ocazia dezbaterii succesiunii autorului său N. N., a renunțat la dreptul său succesoral, voință pe care și-a manifestat-o și ulterior, la apariția Legii 18/1991.
În drept, intâmpinarea nu a fost motivată.
La termenul din 19.10.2011, pârâtul I. P. a renunțat la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților defuncți chemați inițial în judecată.
Soluția instanței de fond:
Prin sentința civilă nr. 11.224/26.10.2011 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ a fost respinsă cererea de intervenție ca fiind inadmisibilă, respectiv ca fiind neintemeiată cererea de chemare in judecată; s-a dispus totodată obligarea reclamantului la plata in favoarea pârâtului I. P. a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Motivarea instanței de fond:
P. a pronunța această hotărârea Judecătoria Slatina a reținut următoarele:
I. Sub aspectul cererii de intervenție formulate de N. M. a reținut in esență că:
N. M. a formulat o cererea fără a indica obiectul acesteia, neindicând care este pretenția concretă dedusă judecății, ci precizând doar că vrea să participe la judecată.
În aceste condiții, date fiind dispozițiile art. 49 și art. 52 C. proc. civ., cât și faptul că N. M. este parte în cauză (fiind chemată în judecată în calitate de pârât), cererea de intervenție a fost respinsă ca inadmisibilă.
II. Pe fondul cauzei a reținut, in esență, că:
În fapt, la data de 29.09.1994 C. Județeană O. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a emis Titlul de proprietate nr._/22 în beneficiul numiților N. N. A. și I. N. M., ambii în calitate de moștenitori ai defunctului N. N..
De asemenea că, numitul N. Ș. (autorul reclamantului N. I.) nu a formulat cerere de reconstituire de pe urma tatălui său – N. N., singurele cereri de reconstituire formulate la acel moment în temeiul Legii nr. 18/1991 fiind cele care aparțin persoanelor înscrise pe titlul de proprietate, respectiv N. N. A. și I. N. M. (filele 28-29), situație in care devin incidente dispozițiile art. 8 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, conform cărora numai persoanele care au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pot beneficia de dispozițiile legii.
Cum în speță reclamantul nu au făcut dovada că autorul său N. Ș. s-ar fi adresat comisiei abilitate de lege cu o cerere de reconstituire formulată în termenul prevăzut de Legea nr. 18/1991, Judecătoria a respins cererea formulată, deoarece în lipsa unei cereri, autorul reclamantului nu putea beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate.
A mai reținut prima instanță că, la data emiterii titlului de proprietate (în 1994), autorul reclamantului se afla în viață (fiind decedat abia la 02.07.2003, conform certificatului de deces depus chiar de reclamant la dosar – fila 7), astfel că putea formula alături de frații săi cerere de reconstituire.
Cererile depuse la dosar de reclamant (filele 8 și 10) sunt cu mult ulterioare emiterii titlului de proprietate contestat (una fiind înregistrată la data de 13.03.1998, iar cealaltă în data de 08.06.2007)
În raport de disp. art. 274 C.p.c. a dispus obligarea reclamantului la plata către pârâtul I. P. a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Motive de recurs:
Împotriva acestei sentințe s-a exercitat calea de atac a recursului de către recurentul reclamant solicitând casarea sentinței și pe fond admiterea cererii de chemare in judecată.
Dezvoltarea motivelor de recurs:
Recurentul reclamant a învederat, în esență, că, prima instanță a interpretat gresit actele depuse la dosar. Astfel, deși nu contestă faptul că cererii de reconstituire au fost ulterioare, a observat acest lucru abia ulterior promovării cererii de chemare in judecată, iar pe de altă parte acestea reprezentau doar cereri de revenire a solutionării cererii formulată de autorul său.
De asemenea că, nu a fost recunoscută vreo cerere formulată de autorul său.
Temeiul de drept: nu a fost indicat.
Probe: a solicitat iar instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, cele depus in fața primei instanțe
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în temeiul disp. art. 15 lit p din legea nr. 146/1997 rap la Legea 18/1991 și OG nr. 32/1995.
Legal citat intimatul pârât I. P. a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, a arătat, în esență, că autorul recurentului reclamant nu formulat vreodată cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, astfel că în mod corect prima instanță a dispus respingerea cererii de chemare in judecată.
Mai mult decât atât, cu prilejul dezbaterii succesiunii autorului N. N., autorul recurentului reclamant a renunțat la moștenirea acestuia, astfel că, nu era oricum indreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate .
În drept, au fost invocate disp. art. 115-118 C.p.c..
Legal citată intimata pârâtă N. M. a depus intâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, a arătat, în esență, că la data apariției Legii nr. 18/1991 autorul recurentului era in viață dar nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, astfel că, în mod corect prima instanță a respins cererea de chemare in judecată.
În drept, au fost invocate disp. art. 115-118 C.p.c..
Considerentele instanței de recurs prin raportare la disp. art. 304 ind 1 C.p.c.:
I. Prin reconstituire, in acceptiunea Legii 18/1991 cu modificarile si completarile ei se intelege o reimpropietarire a anumitor categorii de persoane ale caror terenuri au intrat in patrimoniul CAP-urilor, indiferent de titlu, prin cooperativizare sau pe alte cai. Modalitatea de exercitare a dreptului de de reconstituire urmeaza o procedura amanuntit reglementatat de prevederile legale.
De esenta acestei institutii este faptul ca reconstituirea dreptului de proprietate se face exclusiv la cerere, deci disponibilitatea celor indreptatiti a beneficia de prevederile legii guverneaza aceasta institutie. Regula de principiu este impusa de art. 11 Legea 18/1991 potrivit caruia in patrimoniul celor indreptatiti la reconstituire nu se naste ope legis un drept de proprietate ci, pt a dobandi acest drept, se naste dreptul la reconstituire.
In temeiul art. 13, legiuitorul a acordat beneficiul reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor tuturor mostenitorilor autorului, dar cu respectarea normelor de drept comun referitoare la proximitatea gradului de rudenie si a claselor de mostenitori, cu conditia sa fi formulat cerere.
Cererea de constituire/reconstituire poate fi formulata personal sau prin intermediulunui mandatar.
Astfel, comisiile de aplicare a legilor fondului funciar au competenta exclusiva si imperativa de a analiza condițiile legale pentru ca o persoana sa dobândească dreptul de proprietate, insa aceasta analiza va interveni numai daca ele sunt sesizate cu o cerere neîndoielnica de stabilire a dreptului de proprietate formulata de persoana interesata.
Controlul judecătoresc nu privește aplicarea normelor dispozitive ale legii, deci constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate, ci privește rezultatul aplicării acestor norme de către comisiile de fond funciar.
Intenția legiuitorului a fost de a nu se constitui dreptul de proprietate doar prin voința instanțelor judecătorești si împotriva voinței comisiilor pentru aplicarea legii fondului funciar.
Procedura instituita prin Lg 18/1991 are un caracter special derogator de la dreptul comun, iar persoanele interesate nu pot opta intre procedura prevăzuta de acest act normativ care este obligatorie si o acțiune in justiție pe calea dreptului comun, pentru obținerea acelorași efecte.
In speță, în mod corect prima instanță a reținut că recurentul reclamant nu a făcut dovada că autorul acestuia N. Ș. a formulat vreo cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma autorului său N. N., deși avea această obligație in condițiile art. 129 alin.1 teza finală C.p.c. și care să vizeze suprafețele de teren individualizate in titlu de proprietate nr._/22/29.09.1994( f. 6 dosar fond), motiv pentru care, în lipsa unei astfel de cereri din partea acestuia, în raport și de disp. Art. 13din legea nr. 18/1991 nu ar putea beneficia de suprafețele de teren pentru care a fost eliberat titlul
Totodată, în mod corect, prima instanță nu data eficiență cererilor depuse la dosar la f. 8 și 10, acestea fiind ulterioare emiterii titlului de proprietate contestat și totodată cu depășirea termenului de 30 de zile instituit de disp. Art. 11 alin.4 din Legea nr. 18/1991( 30 de zile de la data publicării legii in MO, respectiv de la data de 19.02.1991 conf art.123).
In ceea ce priveste natura juridica a acestui termen, instanta apreciaza ca este vorba despre un termen de decadere, deci nesusceptibil de intrerupere sau suspendare. Neexercitarea dreptului de a cere reconstituirea dreptului de proprietate in termenul prescris de lege atrage pierderea acestui drept. Se pierde insusi dreptul subiectiv la reconstituire si nu doar dreptul material la solicitarea reconstituirii.
În raport de cele expuse, cum recurentul reclamant nu a făcut dovada formulării unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate de către autorul său în mod corect prima instanță a respins cererea de chemare în judecată, făcând astfel o corectă aplicare a dispozițiile Legii nr. 18/1991.
Susținerea intimatului pârât I. P. cum că în realitate autorul recurentului reclamant a și renunțat la succesiunea defunctului N. N., cel de urma căruia a fost reconstituit dreptului de proprietate, și astfel oricum nu era indreptățit să beneficieze de prevederile legii nr. 18/1991 nu poate fi reținută de către instanță intrucât nu a făcut vreo dovadă în acest sens, deși avea această obligație in condițiile art. 129 alin.1 teza finală C.p.c.
II.Sub aspectul cheltuielilor de judecată solicitate de recurentul reclamant, ca urmare a respingerii recursului, reținând astfel culpa procesuală a acestuia în promovarea căii de atac,în raport de disp. art. 274 C.p.c va respinge cererea ca fiind nefondată.
III. relativ la cheltuielile de judecată solicitate de intimații N. M. și I. P., cum instanța a reținut culpa procesuală a recurentului in promovarea căii de atac, în raport de disp. art. 274 C.p.c., va admite cererile și va dispune obligarea recurentului la plata către cea dintâi intimată a sumei de 300 lei reprezentând onorariu de avocat( chitanță nr. 4/30.01.2012), respectiv 400 lei către intimatul I. P. constituind tot onorariu de avocat( chitanță nr. 5/30.01.2012).
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge recursul formulat de recurentul reclamant N. I., domiciliat în Slatina, .,., ., județul O., împotiva sentinței civile nr._/26.10.2011, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți, N. N. A., domiciliat în comuna S., ., I. N. M., domiciliată în comuna S., ., N. M., domiciliată în comuna S., ., I. P., domiciliat în comuna S., ., C. L. A C. S. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în . și C. JUDEȚEANĂ O. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în Slatina, județul O., ca fiind neîntemeiat.
Obligă recurentul reclamant la plata către intimata pârâtă N. M. a sumei de 300 lei reprezentând onorariu de avocat, respectiv către intimatul I. P. a sumei de 400 lei cu același titlu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Februarie 2012.
Președinte, S. P. | Judecător, M. R. H. | Judecător, L. A. |
Grefier, I. E. A. |
Red/Tehnored. S.P.
E2ex/20.02.2012
Jud. fond. D. L.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 192/2012. Tribunalul OLT | Legea 10/2001. Sentința nr. 133/2012. Tribunalul OLT → |
|---|
