Pretenţii. Decizia nr. 110/2012. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 110/2012 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 24-01-2012 în dosarul nr. 110/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 110/2012
Ședința publică de la 24 Ianuarie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. B.
Judecător S. O.
Judecător I. M.
Grefier M. T.
Pe rol judecarea recursului civil declarat de recurentul reclamant S. Județean de Urgență S., cu sediul în S., .-11, județul O., împotriva sentinței civile nr._/26.10.2011, pronunțată de Judecătoria S., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât V. Ș., domiciliat în Drăgănești O. sat Comani, ., județul O., având ca obiect – pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța, din oficiu, verificând conform art. 1591 C.proc.civ., prin raportare la dispozițiile art. 2 pct. 3 C.proc.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina și văzând că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, o reține pentru pronunțare.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr._/26.10.2011, pronunțată de Judecătoria S., în dosar nr._, s-a respins cererea formulată de reclamantul S. Județean de Urgență S., împotriva pârâtului V. Ș., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că
Din înscrisurile depuse la dosar (filele 6-7), Judecătoria reține faptul că pârâtul a primit îngrijiri medicale în cadrul Spitalului Județean de Urgență S. – Secția chirurgie toracică, fiind internat în perioada 18.08._08.
Reclamantul nu a specificat exact cauza vătămărilor suferite de pârât, afirmând că aceasta este agresiuni sau accident rutier.
Reclamantul a invocat în susținerea cererii atât dispozițiile art. 313 din Legea nr. 95/2006, cât și dispozițiile din materia răspunderii civile delictuale, respectiv art. 998-999 Cod civil. Totodată, dar și dispozițiile art. 992 C. civ.
Ca o observație preliminară, Judecătoria constată că cele trei temeiuri invocate de reclamant se exclud reciproc, deoarece art. 313 din Legea nr. 95/2006 instituie răspunderea persoanelor care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane (într-un raport de drept instituit prin acest text de lege între terța persoană vinovată de daunele aduse pârâtului pe de o parte și reclamant pe de altă parte), art. 998-999 C. civ. instituie răspunderea personală în materie delictuală (într-un raport de drept civil delictual existent între reclamant și pârât), iar art. 992 C. civ. reglementează instituția plății nedatorate (într-un raport de drept creat de asemenea între reclamant și pârât).
În ceea ce privește instituția plății nedatorate, Judecătoria constată că sub nicio formă art. 992 C. civ. nu este incident în cauză. Conform dispozițiilor normative ale acestui text de lege:
Art. 992 C. civ. – Cel ce, din eroare sau cu știință, primește aceea ce nu-i este debit, este obligat a-l restitui aceluia de la care l-a primit.
Având în vedere că legea nu face nici un fel de distincție între cazurile în care persoanele victime ale accidentelor sau agresiunilor necesită intervenții medicale de urgență (după cum acestea sunt sau nu asigurate), obligația unității spitalicești de a acorda asistență medicală are la bază un temei legal atât în situația în care persoana spitalizată este asigurată, cât și în situația în care aceasta nu este spitalizată (urmând ca prejudiciul să fie recuperat de la terțul vinovat de producerea agresiunii sau accidentului, în temeiul art. 313 din Legea nr. 95/2006).
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, având în vedere faptul că reclamantul a căzut în pretenții, în conformitate cu dispozițiile art. 274 C. proc. civ., acesta urmează să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată către pârâtă, cheltuieli care constau în contravaloarea onorariului de avocat, respectiv suma de 600 lei, conform chitanței depuse la dosar (fila 47).
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamant S. Județean de Urgență S., considerând-o netemeinică și nelegală, deoarece instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile legale aplicabile în cauză, întrucât pârâtul a fost victima unui accident de circulație, iar reclamantul a asigurat asistență medicală acestuia, suferind o diminuare a patrimoniului, fără o justă cauză și fără temei juridic.
În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, S. în calitate de furnizor de servicii medicale are obligația să-și recupereze prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale, reprezentând cheltuielile efectuate cu asistența medicală acordată pârâtului, care a fost victima unui accident de circulație, iar tratamentul acestuia nu este suportat din Fondul Național de Asigurări de Sănătate.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și în lumina dispozițiilor art. 304 - 3041 Cod procedură civilă, tribunalul urmează să constate că recursul este nefondat.
Atât art. 106 alin. 1 din OUG nr. 15/2000 cât și dispozițiile art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, stabilesc cu claritate persoana împotriva căreia furnizorii de servicii medicale se pot îndrepta pentru recuperarea daunei suferite, ca urmare a prestării asistenței medicale în favoarea unei persoane victimă a unui accident de circulație, sarcina reparării prejudiciului revenind persoanelor care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane.
Legea stabilește cadrul procesual în care se va desfășura un eventual litigiu având ca obiect recuperarea contravalorii prestațiilor, excluzând posibilitatea obligării persoanei victimă a accidentului de circulație pe de o parte, iar pe de altă parte, legea nu impune în sarcina victimei obligația de a identifica persoana vinovată, iar o astfel de omisiune nu poate fi interpretată ca faptă ilicită a victimei care să atragă răspunderea acesteia în temeiul art. 998 – 999 Cod civil.
Concluzionând, se constată că așa cum și instanța de fond a reținut, pârâtul nu poate fi obligat la plata acestor sume de bani ci numai persoana vinovată de producerea prejudiciului asupra sănătății pârâtului.
Față de această situație, se constată că instanța de fond a apreciat corect probele administrate în cauză și a aplicat corect dispozițiile legale incidente, astfel încât criticile formulate nu se încadrează în motivele de recurs prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, care atrag modificarea sau casarea sentinței, urmând în consecință ca în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul reclamant S. Județean de Urgență S., cu sediul în S., .-11, județul O., împotriva sentinței civile nr._/26.10.2011, pronunțată de Judecătoria S., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât V. Ș., domiciliat în Drăgănești O. sat Comani, ., județul O..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24 Ianuarie 2012 la Tribunalul O..
Președinte, I. B. | Judecător, S. O. | Judecător, I. M. |
Grefier, M. T. |
Red.IB
Tehnored.BA
J.f. D.L.
Ex.2
30.01.2012
| ← Fond funciar. Decizia nr. 44/2012. Tribunalul OLT | Fond funciar. Decizia nr. 105/2012. Tribunalul OLT → |
|---|
