Fond funciar. Decizia nr. 196/2013. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 196/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 25-02-2013 în dosarul nr. 196/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 196/2013
Ședința publică de la 25 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. C.
Judecător M. V.
Judecător S. O.
Grefier D. S.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurentul revizuent C. Județeană O. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor cu sediul în Slatina, . nr.12, județul O., împotriva sentinței civile nr.1080/12.09.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații Instituția P. orașului C., C. L. pentru aplicarea legilor fondului funciar cu sediul în C., județul O. și Subașu F., cu domiciliul în C., ., județul O., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recurenta revizuentă a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit dispoz. prev de art.242 alin 2 c.p.c
Instanța, din oficiu, verificând conform art. 1591 C.proc.civ., prin raportare la dispozițiile art. 2 pct. 3 C.proc.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și reține cauza în pronunțare:
TRIBUNALUL:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ /04.05.2012, revizuenta C. Județeană O. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor proprietate privată a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 268/2012 pronunțată Judecătoria C. în Dosarul nr._ și anularea hotărârii atacate
Expunând situația de fapt revizuenta a arătat că Instituția P. Orașului C. și C. Locală de Aplicare a Legiilor Fondului Funciar C. au chemat în judecată pe numitul Subașu F. și C. Județeană O. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor proprietate privată pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună modificarea titlului de proprietate nr._/95/2004, în sensul că suprafața de 2,2088 ha teren extravilan este amplasată în . 178 în loc de . solă.
Prin sentința civilă nr. 268/28.02.2012 Judecătoria C. a admis cererea formulată de reclamanți și a dispus modificarea Titlului de proprietate nr._/95/2004, în sensul celor solicitate.
Revizuenta a menționat că pentru a pronunța această sentință instanța a avut în vedere doar probele depuse la dosarul cauzei de către reclamanți, respectiv procesul-verbal nr.3182/1992 prin care asociația familială Independența a fost pusă în posesie în sola nr.178, tabelul nominal cu proprietarii din sola nr.178, act întocmit de către reclamantă, fișa tehnică premergătoare emiterii titlului de proprietate, act care nu este semnat și datat de către beneficiarul reconstituirii, fără a mai solicita în virtutea rolului activ în soluționarea speței și alte probe pentru a preveni orice greșeală în cauză.
Revizuenta a apreciat că instanța de fond, în virtutea rolului activ, trebuia să solicite Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară O. situația juridică a parcelei nr. 31 din sola nr.178, respectiv dacă este emis titlu de proprietate pe această parcelă de teren, iar în caz afirmativ, cine este proprietarul, urmând ca, în funcție de răspunsul acestei instituții să fi pus în discuție necesitatea efectuării unei expertize topo-cadastru.
Revizuenta a precizat că prin sesizările adresate Instituției Prefectului O. și înregistrate sub nr.R273/2012, R285/2012, R289/2012, S.C DUNĂREA S.A, reprezentată prin domnul C. D., a arătat faptul că printr-o . sentințe pronunțate de către Judecătoria C. și prin care s-au modificat amplasamentele unor suprafețe de teren, este posibil să se fi realizat o . suprapuneri a mai multor proprietari pe aceeași suprafață de teren.
Revizuenta a arătat că în urma acestor sesizări Primăria orașului C. prin adresa nr.4968/2012 a comunicat către Instituția Prefectului –Județul O. că la nivelul orașului C., C. Orășenească de Fond Funciar nu dispune de rezervă de teren, adică nu mai există teren liber care să poată fi atribuit..
Revizuenta a mai arătat că Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară O., prin Revizuenta a subliniat că Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară O., prin adresa nr.1572/2012, înregistrată la Instituția Prefectului-Județul O. sub nr._/04.04.2012 a comunicat că în tarlaua nr.178 sunt emise titluri de proprietate, unele fiind chiar dublate, iar în ceea ce privește parcelele din această . iar altele nu există. Din această adresă și din verificările pe care le-a efectuat a reieșit faptul că . sola 178 nu există.
Revizuenta a învederat că înscrisul nou este adresa nr.1572/2012 emisă de către Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară O., înregistrată la Instituția Prefectului-județul O. sub nr._/04.04.2012
În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art.322, pct. 5, art.324, alin.1, pct.4, art.323, alin.1 și art.327, alin.1 din C.proc.civ.
Instanța a atașat Dosarul Judecătoriei C. nr._, în care s-a pronunțat hotărârea supusă revizuirii .
La solicitarea revizuentei și intimatelor instanța de judecată a încuviințat proba cu înscrisuri și a încuviințat efectuarea unei cercetări la fața locului. În cadrul probei cu înscrisuri instanța a dispus emiterea unei adrese către Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară O. în vederea comunicării situației juridice a parcei nr.31 din sola nr.178, respectiv dacă sunt emise titluri de proprietate pe această parcelă de teren, iar în caz afirmativ, cine este proprietarul. Relațiile solicitate au fost depuse la dosarul cauzei la data de 25.06.2012(f.26).
Cercetarea la fața locului a avut loc la data de 21.06.2012, rezultatul constatărilor fiind consemnat în procesul-verbal întocmit cu ocazia deplasării în teren.
La termenul de judecată din 12.09.2012 în cadrul concluziilor pe fondul cauzei intimatele Instituția P. Orașului C. și C. Locală de Aplicare a L. Fondului Funciar C., prin consilier juridic au solicitat în principal respingerea acțiunii ca fiind tardiv introduse.
Potrivit art. 137 alin. 1 Cod procedura civila, instanța urmează a cerceta cu prioritate excepțiile care fac de prisos cercetarea cauzei pe fond, excepția tardivității formulării cererii de revizuire de către revizuenta C. Județeană O. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor proprietate privată fiind peremptorie, de procedura si absoluta.
Asupra excepției tardivității formulării cererii de revizuire, invocată de către intimatele Instituția P. Orașului C. și C. Locală de Aplicare a L. Fondului Funciar C., fata de înscrisurile depuse la dosar in susținerea revizuirii, precum si pe baza dispozițiilor legale incidente instanța retine în fapt următoarele:
Potrivit art.322, pct. 5:
„Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere:
5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.”
Iar, în baza art. 324 alin. (1), „termenul de revizuire este de o lună și se va socoti:
4. în cazurile prevăzute la art.322, pct.5 din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se evocă ori, după caz, din ziua în care partea a luat cunoștință de hotărârea desființată sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.”
Revizuenta a investit instanța cu soluționarea unei cereri de revizuire întemeiata pe disp.art.322, pct. 5 Cod proc. civila, conform mențiunilor exprese existente în cuprinsul cererii (filele 2-4).
Potrivit art.324, alin.1, pct 1 termenul de revizuire este de o lună de zile si se calculează, pentru cazul prevăzut de art.322,pct.5 din ziua când s-au descoperit înscrisurile invocate.
Articolul 101 alin. 3 C.pr.civ. stabilește ca termenele statornicite pe ani, luni sau săptămâni se sfârșesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare . Alineatul 4 al aceluiași articol prevede că termenul care, începând la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfârșește într-o lună care nu are asemenea zi, se va socoti împlinit în ziua cea din urmă a lunii. Alineatul 5 al aceluiași articol prevede ca termenul care se sfârșește într-o zi de sărbătoare legala, sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare
În ceea ce privește excepția tardivității cererii de revizuire invocată prin raportare la dispozițiile art. 324 alin. (1) pct.4 și 322 (1) pct.5 C. proc. Civ instanța constată că revizuenta-pârâtă a luat cunoștință de existența înscrisurilor pretins „noi”, la data de 04.04.2012 prin adresa nr.1572/2012 emisă de către Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară O., înregistrată la Instituția Prefectului-Județul O. sub nr._/04.04.2012 iar cererea de revizuire a fost înregistrată la Judecătoria C. la data de 04.05.2012, astfel că termenul de lună de zile pentru formularea prezentei cereri de revizuire a fost respectat motiv pentru care s-a respins excepția tardivității formulării cererii de revizuire.
Prin sentința civilă nr.1080/12.09.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, s-a respins excepția tardivității formulării cererii de revizuire, invocată de către intimatele Instituția P. Orașului C. și C. Locală de Fond Funciar C..
S-a respins cererea de revizuire privind pe revizuenta I. Prefectului Judetului O. – C. Județeana de Fond Funciar O. in contradictoriu cu intimații Instituția P. Orașului C., C. L. de Fond Funciar C. și Subașu F., ca neîntemeiată.
Analizand actele si materialul probatoriu existent la dosarul cauzei cu privire la admisibilitatea revizuirii, instanța de fond a reținut că:
Prin sentința civilă nr.268/28.02.2012, pronunțată de Judecatoria C. în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea formulată de reclamantele Instituția P. Orașului C. și C. Locală C. de Fond Funciar în contradictoriu cu pârâții Instituția Prefectului Județului O. – C. Județeană O. de Fond Funciar și Subașu F. având ca obiect „fond funciar” și s-a dispus modificarea titlului de proprietate nr._/95/23.07.2004, în sensul că suprafața de 2,2088 ha teren extravilan este amplasată în . 178 în loc de . solă. Au fost menținute restul dispozițiilor din titlurile de proprietate.
Împotriva acestei hotărâri nu au formulat recurs pârâtele, hotărârea devenind irevocabilă prin nerecurare.
Potrivit art.322 alin.1 pct.5 teza I C.proc.civ., „revizuirea unei hotarâri ramasa definitiva în instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarâri data de o instanta de recurs atunci când evoca fondul, se poate cere daca, dupa darea hotarârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi înfatisate dintr-o împrejurare mai presus de vointa partilor”, fiind necesar ca cele patru conditii de admisibilitate sa fie îndeplinite cumulativ.
Astfel, pentru a se putea invoca acest motiv și a se admite revizuirea trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) partea interesată să se bazeze pe un înscris probator, un înscris nou, care să nu fi fost folosit în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată;
b)înscrisul invocat să fi existat la data când a fost pronunțată hotărârea ce se cere a fi revizuită;
c)înscrisul să nu fi putut fi produs în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată, fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părții;
d)înscrisul invocat pentru revizuire să fie determinant, în sensul că dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării pricinii, soluția ar fi putut fi alta decât cea pronunțată;
e)înscrisul nou trebuie prezentat de partea care exercită revizuirea și nu poate pretinde instanței să-l administreze din oficiu.
Din interpretarea textului de lege menționat instanța de fond a reținut că exercitarea căii extraordinare a revizuirii pentru acest motiv presupune invocarea de către partea care promovează o astfel de cerere a unui înscris doveditor care a fost descoperit după darea hotărârii judecătorești ce se atacă, dar exista la momentul pronunțării acesteia, înscris ce are un caracter determinant și nu a putut fi înfățișat în procesul în care s-a pronunțat hotărârea respectivă, pentru că a fost reținut de partea potrivnică, sau din cauza unei împrejurări mai presus de voința pății .
In cauza, revizuenta a invocat faptul că prin modificarea amplasamentului suprafeței de teren de 2,2088 ha teren extravilan, din . 31 din sola 178, s-a creat o situație în care o persoană este proprietara unei suprafețe de teren care, cel puțin scriptic, nu există.
În speță, instanța de fond a reținut că înscrisul nou invocat de revizuentă, nu îndeplinește condițiile cerute de textul citat.
Așa cum a statuat Inalta Curte de Casație și Justiție prin decizia civilă nr.5730/29.06.2005, „ignorarea ori simpla necunoaștere a unor înscrisuri nu constituie o împrejurare de necunoaștere a existenței înscrisului, mai presus de voința sa, ci o deficiență de apărare sau de pregătire a apărării”. În speța de față, înscrisul invocat de către revizuentă, respectiv titlului de proprietate nr._/19/10.02.1992, nu a fost necunoscut de către aceasta deoarece revizuenta este chiar organul emitent al acestora, având cunoștință de el de la chiar data emiterii acestora. Nu se invocă și nici nu există un caz de forță majoră care să fi împiedicat revizuenta să le depună cu ocazia judecării cauzei pe fond la Judecătoria C..
Revizuenta în calitate de parte în litigiul de fond și mai ales de for tutelar al OCPI O. avea posibilitatea să ceară relații în timpul procesului de la respectiva instituție și, în funcție de actele comunicate să-și facă propria părere. Titlurile de proprietate sunt emise de către revizuentă, fiind una din atribuțiile sale, astfel că de existența unor titluri de proprietate revizuenta are cunoștință în calitatea sa de emitent, conform art.6, lit.f din Regulamentul aprobat prin HG nr.890/2005, prevedere care se regăsește și în reglementările anterioare
Împrejurarea că revizuenta nu are o evidență a actelor pe care le emite nu poate constitui un motiv de revizuire pentru că nimeni nu își poate invoca propria culpă în susținerea pretențiilor sale, principiu reținut de către Curtea Constituțională prin decizia nr.614/27.05.2008.
Având în vedere cele menționate instanța de fond a constatat că cererea de revizuire nu poate fi admisă iar în baza art. 326 cod procedură civilă s-a respins cererea de revizuire.
S-a luat act că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Impotriva sentinței, în termen legal, a declarat recurs recurenta revizuentă.
S-a arătat că instanța de fond a reținut că înscrisurile noi, respectiv titlul de proprietate nr._/19/1992 nu îndeplinește condițiile cerute de art. 322 alin. 1 pct. 5 teza I C.p.civ. motivat de faptul că acest înscris nu a fost necunoscut întrucât, pe de o parte, în calitate de for tutelar al OCPI O., are obligația ținerii unei evidențe exacte a titlurilor de proprietate pe care le emite, iar pe de altă parte, în calitate de emitent, are cunoștință de existența acestui titlu de proprietate.
Sub aspectul necunoașterii înscrisurilor, conform prevederilor art. 36 alin. 2 din HG nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora părțile detașabile ale titlului de proprietate, semnate, se transmit comisiilor comunale, orășenești sau municipale, care le vor înscrie în registrul agricol, după care se vor înmâna sub semnătură titularilor, iar partea nedetașabilă a titlului de proprietate se reține și se depozitează la arhiva oficiului județean de cadastru și publicitate imobiliară.
Din economia acestor prevederi legale, reiese cu claritate faptul că OCPI O. este singura instituție care are evidența și totodată și arhiva titlurilor de proprietate emise la nivelul jud. O..
De asemenea, potrivit prevederilor Legii nr. 7/1996, cu modificările și completările ulterioare, în special cele aduse prin legea nr. 133/2012 pentru aprobarea OUG nr. 64/2010 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară este forul tutelar al OCPI.
Tocmai din aceste considerente, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară O., prin adresa nr. 1572/2012, înregistrată la Instituția Prefectului Jud. O. sub nr._/04.04.2012, a fost în măsură să comunice faptul că în tarlaua nr. 178 sunt emise titluri de proprietate, luând astfel la cunoștință de faptul că . sola nr. 178 nu există.
Mai arată că sentința recurată este criticabilă și din punct de vedere al probatoriului administrat.
Astfel, susține că a solicitat, având în vedere lacunele materialului probator prezentat în susținerea acțiunii de către reclamantă, efectuarea unei adrese către OCPI O. prin care să se solicite situația juridică a parcelei nr. 31 din sola nr. 178, respectiv dacă există emis titlu de proprietate pe această parcelă de teren, iar în caz afirmativ, cine este proprietarul, urmând ca, în funcție de răspunsul acestei instituții, să fie pusă în discuție necesitatea efectuării unei expertize topo-cadastru.
De asemenea, solicită a se observa că instanța a dispus efectuarea adresei către OCPI O., instituție care prin răspunsul transmis le confirmă susținerile, dar în loc să pună în discuție efectuarea unei expertize topo-cadastru, lucrare absolut obligatorie având în vedere natura litigiului precum și caracterul științific al acesteia, consideră oportună efectuarea unei cercetări locale. Apreciază că prin administrarea acestei probe nu se poate lămuri pe deplin situația exactă din teren, respectiv dacă prin modificarea amplasamentului suprafeței de 2,2088 ha. teren extravilan, din . . sola nr. 178, s-a creat o situație în care o persoană este proprietara unei suprafețe de teren care, cel puțin scriptic, nu există.
În drept, cererea de recurs s-a întemeiat pe dispoz. art. 328, art. 304/1, art. 312 alin. 1 și alin. 3 C.p.civ.
S-a solicitat judecarea recursului în condițiile art. 242 alin. 2 C.p.civ.
Intimatele C. L. de Fond Funciar C. și Instituția P. orașului C., la data de 05.11.2012, au formulat și depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.
S-a arătat că recurenta și-a întemeiat revizuirea pe motivul prev. de art. 322 pct. 5 C.p.civ. iar ICCJ a stabilit prin decizia nr. 5730/29.06.2005 ca pentru a fi admisibilă, o astfel de cerere de revizuire trebuie să întrunească cumulativ următoarele condiții: înscrisul invocat să fi existat în momentul judecării procesului terminat prin hotărârea atacată; înscrisul să fi fost necunoscut pentru revizuient și instanță; partea să fi fost împiedicată a-l prezenta din motive ce se pot asimila cu forța majoră; înscrisul să fie dovada, adică determinant pentru soluționarea litigiului și înscrisul trebuie prezentat instanței odată cu cererea de revizuire, în cel mult o lună de la descoperirea lui.
Așa cum în mod corect a stabilit și instanța de fond, aceste condiții nu sunt îndeplinite de către nici unul din înscrisurile depuse de către revizuentă.
Astfel, titlurile de proprietate nu erau necunoscute pentru revizuentă, întrucât aceasta este chiar organul emitent al respectivului titlu.
Mai arată că, așa cum chiar revizuenta recunoaște prin cererea de revizuire pentru . sola 178, nu exista un alt titlu de proprietate pe numele altei persoane.
În ceea ce privește adresele Primăriei C. și respectiv OCPI O., aceste două înscrisuri nu îndeplinesc prima condiție, respectiv nu existau în momentul pronunțării sentinței civile nr. 268/2012, respectiv la data de 28.02.2012.
În aprecierea caracterului cererii promovate de către revizuenta, trebuie ținut cont și de practica CEDO, care a statuat în mod constant că „unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care însemna, între altele, ca o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată”.
În drept, s-a întemeiat întâmpinarea pe dispoz. codului de procedură civilă și Legii nr. 18/1991.
Analizând recursul declarat prin raportare la disp. art. 304 pct.9 C.p.c și 304 ind 1 C.p.c., tribunalul constată că acesta este nefondat pentru următoarele motive:
Prin primul motiv de recurs, se precizează că recurenta nu putea să aibă cunoștință de înscrisurile noi – respectiv T.P. nr._/19/1992, invocând dispozițiile art. 36 alin 2 din HG nr. 890/2005, potrivit cărora părțile detașabile ale titlului de proprietate se transmit comisiilor comunale, orășenești sau municipale,...iar partea nedetașabilă a titlului de proprietate se reține și se depozitează la arhiva oficiului județean de cadastru și publicitate imobiliară.
Potrivit dispozitiilor art.129 alin.1 teza finala C., ”părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii, (…) să-și probeze pretențiile și apărările”.
De asemenea, art.1169 din Codul civil de la 1864, inca aplicabil, arata ca, ”cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească”.
Tribunalul reține, astfel, că revizuentului îi incumbă dovada, alternativ, fie a conduitei obstrucționiste a adversarului, conduită care să nu-i fi permis să intre în posesia înscrisului pe durata soluționării procesului în fond, fie a unei împrejurări, cu același impact, ivite mai presus de voința atât a revizuentului cât și a intimatului.
În cauză, revizuenta nu au făcut o asemenea dovadă, arătând doar că a luat la cunoștință de înscrisul nou, la data de 04.04.2012, din conținutul adresei nr.1572/2012, înaintate de Oficiul de Cadastru și Publicitate O. si inregistrate de I. Prefectului Judetului O. sub nr._/04.04.2012.
Susținerea recurentei că acest înscris nu putea fi cunoscut de aceasta în cursul procesului, deoarece părțile detașabile ale titlului se transmit comisiilor locale, iar partea nedetașabilă a titlului de proprietate se reține și se depozitează la arhiva OCPI, nu poate fi primită, atâta timp cât emitentul actului este chiar recurenta. Chiar dacă ulterior emiterii titlului de proprietate, acesta se înaintează comisiilor locale în vederea înscrierii în registrul agricol nu se poate presupune că emitentul titlului nu are cunoștință despre acesta. Pe de altă parte, chiar dacă partea nedetașabilă a titlului de proprietate se reține și se depozitează la arhiva OCPI, recurenta ar fi putut, în cadrul judecății pe fond, să facă demersuri în vederea înaintării acestuia.
Față de cele arătate, Tribunalul reține că, în mod corect instanța de fond a stabilit că titlul de proprietate invocat în cauză nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 322 pct. 5 Cod proc.civ.
În al doilea motiv de recurs, hotărârea este criticată și sub aspectul probatoriului administrat, în sensul că în cauză nu trebuia administrată proba cu cercetarea la fața locului ci proba cu expertiză in specialitatea topografie-cadastru. Insă, Tribunalul reține că recurentul nu critică probatoriul administrat în soluționarea cererii de revizuire, ci pe cel administrat în cursul soluționării cererii pe fond, astfel că nu va analiza acest motiv, deoarece nu vizează hotărârea recurată.
Având în vedere faptul că, în mod corect prin hotărârea recurată s-a reținut că în speță nu se regăsește ipoteza reglementată de art. 322 pct. 5 Cod proc.civ, niciuna din criticile formulate de recurent nefiind întemeiată, instanta de recurs urmează sa respinga recursul ca nefondat.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta revizuentă C. Județeană O. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în Slatina, . nr.12, județul O., împotriva sentinței civile nr.1080/12.09.2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații Instituția P. orașului C., C. L. pentru aplicarea legilor fondului funciar cu sediul în C., județul O. și Subașu F., cu domiciliul în C., ., județul O., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată n ședință publică, azi, 25.02.2013.
Președinte, C. C. | Judecător, M. V. | Judecător, S. O. |
Grefier, D. S. |
Red.CC
Tehnored.IM
Jf: E. L.
Ex.2/22.03.2013
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 129/2013. Tribunalul OLT | Fond funciar. Decizia nr. 154/2013. Tribunalul OLT → |
|---|
