Fond funciar. Decizia nr. 680/2012. Tribunalul OLT
Comentarii |
|
Decizia nr. 680/2012 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 20-06-2012 în dosarul nr. 680/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 680/2012
Ședința de la 20 Iunie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I. S.
Judecător A. C. Tițoiu
Judecător S. O.
Grefier M. R.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului civil declarat de recurenta pârâtă C. L. C. de aplicarea legilor fondului funciar, împotriva sentinței civile nr. 3255 din data de 02 aprilie 2012, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți B. M., B. V. și B. E., toți domiciliați în ., intimata pârâtă C. Județeană O. de aplicarea legilor fondului funciar, având ca obiect – litigiu de fond funciar.
Instanța, constatând că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 13 iunie 2012, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, deliberând în secret a pronunțat următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 23.05.2011 sub nr._, reclamanții B. M., B. V. și B. E. au chemat în judecată pe pârâtele C. L. de A. a L. F. Funciar a Comunei C. și C. Județeană O. de A. a L. F. Funciar, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor să le elibereze titlul de proprietate pentru suprafața totală de 2,48 ha; obligarea pârâtelor să îi pună în posesie pe vechiul amplasament pentru suprafața de 2,48 ha conform actului de proprietate din anul 1953; obligarea pârâtelor la daune-interese în cuantum de 100 lei/zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la data emiterii efective a titlului de proprietate și punerea în posesie conform amplasamentului din actul de proprietate din anul 1953; obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanții au arătat că sunt descendenți de gradul I ai autorului lor B. P., decedat la data de 08.03.1992.
De la data formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate și până în prezent li s-a eliberat doar adeverința de proprietate nr._/20.09.1991 și procesul verbal de punere în posesie nr. 24/7.06.1994 pentru suprafața de 1,50 ha teren extravilan.
Deși au trecut 20 de ani de la data respectivă până în prezent și au efectuat numeroase demersuri, pârâtele nu le-au eliberat titlul de proprietate.
Consideră reclamanții că refuzul nejustificat al pârâtelor de a le elibera titlul de proprietate după atâția ani justifică capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la daune interese, având în vedere că le-a fost încălcat și îngrădit dreptul de proprietate.
Solicită punerea în posesie pe vechiul amplasament pentru suprafața din intravilan conform actului de proprietate din anul 1953, motivat de faptul că există această suprafață de teren liberă și nu a fost reconstituit legal niciunei persoane amplasament acesta.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
În susținere, reclamanții au anexat cererii în copie următoarele înscrisuri: act de proprietate din anul 1953, proces verbal de punere în posesie nr. 24/7.06.1994, adeverința nr._/20.09.1991, acte de stare civilă, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale privind pe autorii B. C. P. și B. N. I., act de vânzare din 17.07.1952 la Biroul notariatului de Stat Raional D. – V..
La solicitarea instanței, pârâta C. L. de A. a L. F. Funciar a Comunei C. a înaintat în copie inventarul domeniului public al comunei C., schița terenului, fișa cu date pentru titlu de proprietate, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 395/05.03.1991, registrul agricol pe anii 1959-1961, proces-verbal de punere în posesie nr. 6/23.02.2000, proces verbal de punere în posesie nr. 24/07.06.1996, acte de stare civilă, schițele terenului la fișa premergătoare titlului de proprietate pentru suprafața de 2,48 ha (filele 29-42), hotărârea Comisiei Județene O. nr. 50/29.08.1991, cererea autorului B. P. (f. 71-72).
Pârâta C. L. de A. a L. F. Funciar a Comunei C. legal citată a depus întâmpinare la data de 25.08.2011, prin care a solicitat respingerea acțiunii. În fapt, ca urmare a cererii de reconstituire depusă de moștenitorii defunctului B. P. s-a eliberat ulterior adeverința de proprietate nr._/20.09.1991 incluzând suprafața de 2,48 ha, care nu a fost contestată.
În anul 1953 numitul B. P. a fost împroprietărit în baza Decretului nr. 444/1953 și a Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 3522/1953, cu suprafața de 0,50 ha. Suprafața respectivă a aparținut unei familii căreia i-a fost confiscată suprafața și nu a mai revendicat-o.
În zona respectivă, începând cu anul 1962, o parte din suprafața de 0,50 ha a fost modificată, în sensul că s-a înființat un drum de exploatare.
În anul 1991, la . legilor fondului funciar, urmașii defunctului B. P. au depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, iar din totalul de 0,50 ha pentru punctul SMA, în zona respectivă s-au mai găsit 0,14 ha teren arabil, restul fiind afectată de drum de exploatare care face legătura între DJ 677 și terenurile agricole aflate în zonă.
Restul suprafeței de 0,36 ha C. locală C. a repartizat-o urmașilor în alte puncte, pe vechiul amplasament.
Suprafața afectată de drumul de exploatare în L = 3,13 mp. L = 12,20 m/10 m este de 0,35 ha prevăzut în Monitorul Oficial al României nr. 639/29.08.2002 în inventarul domeniului public al comunei C., însușit de Consiliul Local al comunei prin HCL nr. 18/10.08.1999 la punctul 14-1.3.7.1.00 – uliță SMA.
Pentru suprafața de 0,14 ha comisia locală a întocmit proces verbal de punere în posesie nr. 6/23.02.2000, pe care moștenitorii nu l-au contestat.
Tot pentru moștenitori comisia a întocmit fișa premergătoare titlului de proprietate cu 2,48 ha primită în totalitate, pe care au acceptat-o prin semnătură și a fost însușită pentru toate punctele din vechiul amplasament.
La termenul din 16.09.2011 instanța a încuviințat reclamanților proba cu expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie și a numit expert pe dl. C. M., cu onorariul provizoriu în cuantum de 500 lei în sarcina reclamanților. Totodată, a stabilit obiectivele expertizei: indicarea posibilității de reconstituire a dreptului de proprietate pentru reclamanți pe vechiul amplasament, avându-se in vedere actul de proprietate din anul 1953 si celelalte înscrisuri existente la dosarul cauzei.
La data de 22.11.2011 s-a depus la dosar raportul de expertiză în specialitatea topografie efectuat de expert C. M. (filele 77-80).
La termenul din 9.12.2011 pârâta C. L. C. de A. a L. F. Funciar a depus obiecțiuni la raportul de expertiză, la care a anexat în xerocopie evaluarea activelor fixe corporale din domeniul public, hotărârea Consiliului Local C. nr. 18/10.08.1999 (f.89-91).
Instanța, la același termen, a încuviințat obiecțiunile la raportul de expertiza formulate de către reprezentantul Comisiei Locale C. și a dispus revenirea cu adresă către expertul Capitanescu M. în vederea efectuării unui supliment la raportul de expertiză, având ca obiective: daca cu privire la terenul propus a fi restituit reclamanților, acesta afectează sau nu și în ce măsură drumul de acces denumit . măsura este afectat; sa se indice prin schița care urmează a fi întocmita, dacă există șanțuri colectoare ale acelui drum cu indicarea exacta a distantei acestora fata de terenul propus a fi atribuit reclamanților; situația juridica a acelui drum de acces si a șanțurilor colectoare cu raportare la înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
La data de 17.01.2012 s-a depus completarea raportului de expertiză (f.95-98) la care pârâta a formulat obiecțiuni.
Prin încheierea din 03.0._, instanța a admis obiecțiunile la raportul de expertiză formulate C. L. C. și a dispus revenirea cu adresă către expertul C. M. cu mențiunea de a efectua un supliment la raportul de expertiză, în sensul de a preciza în ce măsură există identitate între cele două străzi reținute ca fiind identice în raportul de expertiză (. secundar cu uliță B. cu ..M.A.), transmițând expertului Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei C. și Nomenclatorul stradal depuse la dosar de către C. L. C.. Totodată, i-a pus în vedere Comisiei Locale C., prin reprezentant, să pună la dispoziția expertului toate documentele necesare întocmirii suplimentului la raportul de expertiză.
La data de 17.02.2012 s-a depus supliment la raportul de expertiză (f. 116-126).
Pârâta a formulat obiecțiuni la suplimentul raportului de expertiză, la data de 02.03.2012.
La solicitarea instanței, expertul cauzei s-a prezentat la termenul din 02.03.2012 și a dat lămuriri, iar la data de 23.03.2012 expertul a depus la dosar precizări (f. 137-139) și ulterior corectare eroare din supliment (f. 141-144).
Prin sentința civilă nr.3255 din data de 02 aprilie 2012, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, s-a admis în parte cererea de chemare în judecată, formulata de reclamanții B. M., B. V. și B. E., în contradictoriu cu paratele C. Locala C. de aplicare a legilor fondului funciar si C. Județeana O. de aplicare a legilor fondului funciar, astfel cum a fost precizate.
Au fost obligate pârâtele la eliberarea titlului de proprietate pe numele reclamanților și punerea acestora în posesie pentru suprafața totală 2,48 ha pe raza comunei C., jud. O. din care suprafața de 3434 mp pe vechiul amplasament, respectiv suprafața de 3121 mp amplasată între punctele A-B-C-F din schița întocmită de expertul desemnat în cauză C. M. și suprafața de 313 mp amplasată între punctele C-D-E-F pe schiță.
S-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la daune interese ca neîntemeiat.
Au fost obligate pârâtele la plata sumei de 1100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanții B. M., B. V. și B. E. au chemat în judecată pe pârâtele C. L. de A. a L. F. Funciar a Comunei C. și C. Județeană O. de A. a L. F. Funciar, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor să le elibereze titlul de proprietate pentru suprafața totală de 2,48 ha; obligarea pârâtelor să îi pună în posesie pe vechiul amplasament pentru suprafața de 2,48 ha conform actului de proprietate din anul 1953; obligarea pârâtelor la daune-interese în cuantum de 100 lei/zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la data emiterii efective a titlului de proprietate și punerea în posesie conform amplasamentului din actul de proprietate din anul 1953; obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanților li s-a eliberat adeverința de proprietate nr._/20.09.1991 și procesul verbal de punere în posesie nr. 24/7.06.1994 pentru suprafața de 1,50 ha teren extravilan.
Potrivit înscrisurilor depuse la dosar, respectiv copia registrului agricol(f.38), coroborat cu actele de stare civilă, sesizarea privind deschiderea procedurii succesorale de pe urma autorilor B. C P. și B. N I. și actul de proprietate(f.6) și actul de vânzarea cumpărare din 17.07.1952 (f.55) rezultă că reclamanții sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,48 ha teren, așa cum rezultă și din Hotărârea Comisiei Județene O. de validare a anexelor nr. 50/29.08.1991.
În ceea ce privește susținerea pârâtei C. L. potrivit cărei din totalul de 0,50 ha aparținând reclamanților pentru punctul SMA, în zona respectivă s-au mai găsit 0,14 ha teren arabil, restul fiind afectată de drum de exploatare care face legătura între DJ 677 și terenurile agricole aflate în zonă, nu a fost reținută de instanță având în vedere concluziile raportului de expertiză.
S-a mai reținut că expertul a concluzionat că reclamanților li se poate reconstitui o suprafață de 3434 mp pe vechiul amplasament, respectiv suprafața de 3121 mp amplasată între punctele A-B-C-F din schița întocmită și suprafața de 313 mp amplasată între punctele C-D-E-F pe schiță.
S-a reținut incidența dispozițiilor art. 14 din legea nr. 18/1991 atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie și nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietății, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de producție.
Cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata la daune interese, instanța a respins-o ca neîntemeiată, reținând că nu sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 1082 cod civil, raportat la obligația stabilită de instanța în sarcina pârâtelor de a elibera și pune în posesie reclamanții.
Instanța de fond reținând incidența dispozițiilor art. 274 cod procedură civilă a dispus obligarea pârâtelor la plata sumei de 1100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat și onorariu expert.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C. L. C. de aplicarea legilor fondului funciar, considerând-o netemeinică și nelegală și a solicitat admiterea recursului.
În motivarea cererii a arătat că deși s-a solicitat expertului să ceară lămuriri de la C. L., acesta a refuzat, iar suprafața arabilă de 3434 m.p, propusă spre retrocedare face parte din domeniul public, cuprinsă în Monitorul Oficial și însușită și aprobată de HCL nr.18/1990, iar aceasta nu a aparținut niciodată defunctului B. P. ci numitului D. P. și a fost confiscată în temeiul Decretului nr.111, iar moștenitorii acestuia nu au revendicat-o.
S-a mai precizat că expertiza a constatat în mod nereal că lățimea drumului folosit (. prevăzută cu șanțuri laterale, întrucât pe părțile laterale ale străzii au fost prevăzute și executate astfel de șanțuri de scurgere a apei pluviale, dar pe unele porțiuni acestea au fost distruse de angajații unei societăți, care depozitează lemne în zonă.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate în conformitate cu dispozițiile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, dar și art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
Prin cererea dedusă judecății intimații reclamanți au solicitat obligarea pârâtelor să îi pună în posesie pe vechiul amplasament, pentru suprafața de 2,48 ha, conform actului de proprietate din anul 1953 și să li se elibereze titlul de proprietate pentru această suprafață, precum și obligarea la daune morale.
Potrivit art. 14 alin 2 teza a II-a din legea 18/1991 în vigoare la data întocmirii actelor premergătoare atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie și nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietății, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de producție.
Din înscrisurile depuse la dosar se constată că terenul în suprafață de 2,48 ha a făcut obiectul legii 18/1991, fiind eliberată adeverința de proprietate nr._/20.09.1991, pentru această suprafață de teren, drept de proprietate care s-a stabilit prin Hotărârea Comisiei Județene nr.50 din 29.08.1991 și înscris în tabelul anexă 2a la poziția 209, acte premergătoare care nu au fost contestate de titularii reconstituirii până în prezent.
Legiuitorul a reglementat prin legile fondului funciar, procedura de reconstituire a dreptului de proprietate din analiza căreia se constată că aceasta începe cu formularea unei cereri de reconstituire formulată de fostul proprietar sau moștenitorilor acestuia, validarea dreptului de proprietate, depunerea de contestații în caz de nemulțumire a persoanelor solicitante, după validarea dreptului de proprietate de către comisia județeană, iar comisia locală este obligată să realizeze punerea în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora și înaintează aceste procese verbale Comisiei Județene, competență să emită titlurile de proprietate.
În speță procedura reglementată de legea fondului funciar, mai sus descrisă s-a oprit la etapa înaintării proceselor verbale de punere în posesie către C. Județeană O., în vederea emiterii titlului de proprietate.
Astfel din înscrisurile depuse la dosar se constată că la data de 07.06.1994 a avut loc punerea în posesie a numitei I. B. autoarea intimaților reclamanți, pentru suprafața de teren de 1,50 ha, în punctul „C.” cu vecinătăți consemnate în procesul verbal aflat la fila 7 din dosarul de fond, semnat de autoare și pe suprafața de teren de 1404 m.p, prin procesul verbal de punere în posesie din data de 23.02.2000, în punctul „vatră . nu a fost semnat de nicio persoană la rubrica proprietar, cu vecinătățile din acesta, acte necontestate până în prezent de părți.
Astfel din suprafața de teren de 2,48 ha s-a realizat o punere în posesie pentru suprafața de 1,64 ha, rămânând o diferență de 0,84 ha, pentru care nu s-a realizat această operațiune.
Totodată se mai constată că s-a întocmit și o fișă cu date premergătoare emiterii titlului de proprietate care este semnată la rubrica „luat la cunoștință”.
În speță reclamanții ca moștenitori ai autoarei I. B., la rândul ei moștenitoarea lui B. P., titularul de rol și persoana care a solicitat reconstituirea, au solicitat punerea în posesie conform actului de proprietate din anul 1953, pe vechiul amplasament, iar instanța a dispus efectuarea unei expertize pentru a se identifica vechiul amplasament și dacă acesta este liber, conform acestui act și a înscrisurilor depuse la dosar, din raportul de expertiză și completările la acesta nereieșind dacă expertul a avut în vedere aceste procese verbale de punere în posesie, iar instanța de fond nu a lămurit dacă amplasamentul terenurilor menționate în acestea reprezintă sau nu vechiul amplasament al autorului.
Mai mult decât atât instanța de fond a admis acțiunea privind punerea în posesie pentru suprafața de 2,48 ha, însă pe vechiul amplasament numai pe suprafața de 3434 m.p, fără ca sentința să cuprindă vreo mențiune cu privire la diferența de teren de 2,14 ha, în condițiile în care așa cum am menționat în considerentele deja expuse a avut loc o punere în posesie parțială, procesele verbale nefiind contestate de reclamanți, hotărârea recurată necuprinzând nicio referire la aceste procese verbale, astfel că nu se poate verifica dacă instanța de fond le-a dat sau nu eficiență și în situația în care nu le-a dat eficiență motivele de fapt și de drept pentru care a procedat
în acest sens.
Soluționând cauza în această modalitate tribunalul constată că prima instanță nu a soluționat fondul cauzei, astfel că în temeiul art. 312 pct. 5 Cod procedură civilă, va admite recursul, va casa sentința și va trimite cauza la instanța de fond, Judecătoria Slatina, pentru rejudecare.
În rejudecare instanța de fond va pune în discuție suplimentarea probatoriului, cu o nouă expertiză care să aibă ca obiective: identificarea vechiului amplasament al autorului B. P., conform registrului agricol și actului de proprietate indicat de reclamanții recurenți, să se lămurească dacă suprafețele de teren menționate în procesele verbale de punere în posesie, reprezintă vechiul amplasament al acestuia, la fel și terenul din fișa cu date premergătoare emiterii titlului de proprietate și numai după aceste lămuriri să se verifice legalitatea cererii de punere în posesie pe vechiul amplasament, raportat la procesul verbal din data de 07.06.1996, care este semnat de autoarea I. B., dar și la procesul verbal de punere în posesie din anul 2000, care însă nu cuprinde nicio semnătură la rubrica proprietar, stabilindu-se valoarea sa juridică față de această omisiune, având în vedere emiterea deja a unei fișe premergătoare emiterii titlului, expertul urmând să facă verificări și dacă anterior punerii în posesie au fost întocmite schițe cadastrale, iar în caz afirmativ să le aibă și pe acestea în vedere și să stabilească dacă vechiul amplasament al autorului a fost liber sau nu la data validării dreptului de proprietate.
Totodată instanța de fond urmează să solicite Comisiei Locale C., anexa 2a la Hotărârea nr.50/ 29.08.1991 și lămuriri asupra motivelor pentru care reclamanții recurenți nu au fost puși în posesie și pentru diferența de teren de 0,84 ha.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta pârâtă C. L. C. de aplicarea legilor fondului funciar, împotriva sentinței civile nr. 3255 din data de 02 aprilie 2012, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți B. M., B. V. și B. E., toți domiciliați în ., intimata pârâtă C. Județeană O. de aplicarea legilor fondului funciar.
Casează sentința și trimite cauza la instanța de fond, Judecătoria Slatina, pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 iunie 2012 la Tribunalul O..
Președinte Judecător Judecător
M. I. S. A. C. Tițoiu S. O.
Grefier
M. R.
Red.ACT
Tehnored.BA
J.f. F.S.
Ex. 2/13.06.2012
← Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... | Pretenţii. Decizia nr. 516/2012. Tribunalul OLT → |
---|