Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 234/2013. Tribunalul OLT

Decizia nr. 234/2013 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 27-02-2013 în dosarul nr. 234/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL O.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 234/2013

Ședința publică de la 27 Februarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. I. S.

Judecător A. C. Tițoiu

Judecător I. D.

Grefier M. R.

Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurenta creditoare C. Națională de A. și D. Naționale din România prin Direcția Regională de D. și Poduri C., cu sediul în C., Calea Severinului nr. 17, județul D., împotriva încheierii nr.114 din data de 10 ianuarie 2013, pronunțată de Judecătoria S., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata debitoare P. E., domiciliată în S., . nr. 13, ., ., având ca obiect- încuviințare executare silită.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;

Instanța constatând cauza în stare de judecată o reține pentru soluționarea recursului promovat, având în vedere și solicitarea recurentei creditoare de judecare în lipsă.

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de față:

Prin cererea adresată instanței la data de 08.01.2013, creditoarea C. Naționala de A. și D. Naționale din România SA – S.D.N C. a solicitat, prin executor judecătoresc M. C. I., încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenției . 11 nr._ din data de 12.12.2011 împotriva debitorului E. P., cu domiciliul în S., jud. O..

Prin încheierea nr.114 din data de 10 ianuarie 2013, pronunțată de Judecătoria S., în dosar nr._, s-a respins cererea formulată, prin B. M. C. I., de creditoarea C. Națională de A. și D. Naționale din România SA – S.D.N C. privind încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenției . 11 nr._ din data de 12.12.2011.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, în speță, creditoarea solicită încuviințarea executării silite a procesului-verbal de constatare a contravenției . 11 nr._ din data de 12.12.2011, pentru recuperarea sumei de 127, 04 lei, contravaloare a 28 Euro, reprezentând tarif de despăgubire conform art. 8 al. 3 din OG nr. 15/2002.

Dispozițiile OG nr. 15/2002 fac trimitere la normele generale în materie de contravenții, norme prevăzute de OG nr. 2/2001, prin urmare, și pentru executarea acestei sume, trebuie urmate regulile generale prevăzute de art. 39 alin. 3 din OG nr. 2/2001, potrivit cărora executarea se face în condițiile prevăzute de dispozițiile legale privind executarea silită a creanțelor fiscale.

Așadar, pentru întreaga sumă datorată de contravenient se poate face o singură executare silită de către organele fiscale, conform Codului de procedură fiscală, urmând a se restitui ulterior agentului constatator suma datorată cu titlu de tarif de despăgubire conform art. 8 al. 3 din OG nr. 15/2002.

Mai mult, creditoarea nu a dovedit că înscrisul constatator al creanței sale este titlu executoriu, câtă vreme potrivit dispozițiilor art. 37 din OUG nr. 2/2001 modificată, reprezintă titlu executoriu doar procesul-verbal de contravenție care nu a fost atacat, iar în speță creditoarea nu poate face dovada faptului negativ al necontestării procesului-verbal de către debitoare.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs recurenta creditoare C. Națională de A. și D. Naționale din România prin Direcția Regională de D. și Poduri C., solicitând admiterea recursului, modificarea încheierii, în sensul admiterii cererii de încuviințare a executării silite formulate de B. M. C. I..

În fapt, recurenta arată că instanța de fond a interpretat greșit prevederile OG 15/2002, OG 43/1997 și OUG nr.84/2003, considerând că suma pentru a cărei recuperare a solicitat sprijinul executorului judecătoresc reprezintă o creanță fiscală conform OG 92/2003.

Astfel, OG 8/2010 pentru modificarea și completarea OG 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale în România prevede în art. 8 al.3 ,,contravenientul are obligația de a achita pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinietă valabilă, sumele stabilite potrivit anexei 4. Agentul constatator va face mențiunea în procesul verbal de constatare a contravenției și despre contravaloarea despăgubirii și modul de achitare a acesteia. Despăgubirea se va achita în lei, la cursul de schimb stabilit potrivit prevederilor art.6 al. (1) și (2) în contul Companiei Naționale de A. și D. Naționale din România SA și va reveni acesteia ca venit extrabugetar.

Prin urmare, rezultă că tarifele de despăgubire pentru neplata rovinietei nu reprezintă creanțe fiscale, ele revenind CNADNR SA ca venituri proprii ale acesteia.

De altfel pentru aceste tarife de despăgubire, CNADNR SA emite facturi fiscale și sunt purtătoare de TVA, ceea ce nu este cazul creanțelor fiscale.

Urmărirea și încasarea acestor venituri proprii revine CNADNR SA prin Direcțiile Regionale proprii și nu organelor de urmărire fiscală.

Contravaloarea autorizațiilor speciale de transport prevăzute de OG 43/1997 constituie, ca de altfel și tariful de despăgubire prevăzut în OG 15/2002, venituri proprii ale CNADNR SA, aflate la dispoziția acesteia pentru efectuarea lucrărilor de infrastructură rutieră.

Precizează recurenta că în cazul în care soluția dată de instanța de fond ar rămâne irevocabilă, CNADNR prin DRDP C. ar fi pusă în situația de a nu-și putea îndeplini atribuțiile stabilite prin actul de înființare, din imposibilitatea încasării veniturilor proprii rezultate din contravaloarea autorizațiilor de transport, tarifelor de utilizare precum și tarifelor de despăgubire. De asemenea, ar fi pusă în situația de a nu putea respecta măsurile dispuse de către organele de control din cadrul Curții de Conturi.

Recursul a fost legal timbrat.

Intimata debitoare, legal citată, a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

În motivare, intimata arată că la data de 11.02.2013 a achitat suma de 122,71 lei la BCR S. cu ordinul de încasare nr._ reprezentând contravaloarea sumei de 28 euro, despăgubiri conform procesului verbal de constatare a contravenției R11/_ din 12.12.2011.

In dovedirea sustinerilor din intampinare intimata debitoare a depus la dosar inscrisuri doveditoare ale platii contravalorii tarifului de despagubire, ce face obiectul cererii de executare silita, respectiv ordinul de încasare nr._/11.02.2013 si ordinul de încasare nr._/26.02.2013 (filele 12,21 dosar recurs).

Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată ca acesta este nefondat și urmează a fi respins, pentru următoarele considerente:

Prin inscrisurile depuse la dosar in recurs, respectiv ordinul de încasare nr._ din 11.02.2013 si ordinul de încasare nr._ din 26.02.2013 (filele 12,21 dosar) intimata debitoare a facut dovada achitarii sumei de 28 euro (127,04 lei), contravaloare tarif de despagubire, stabilita in sarcina sa conform procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din 12.12.2011.

Devin astfel incidente dispoz art.373 ind.1 al.4 pct 3, in sensul ca recurenta creditoare nu mai detine impotriva intimatei debitoare o creanta certa, lichida si exigibila, astfel ca solutia instantei de fond de respingere a cererii de incuviintare a executarii silite se va mentine, dar pentru considerentele retinute mai sus, care fac de asemenea, inutila analiza motivelor de recurs invocate de recurenta creditoare.

In consecinta, in temeiul art. 312 al.1 teza a II-a C.pr.civ, Tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta creditoare C. Națională de A. și D. Naționale din România prin Direcția Regională de D. și Poduri C., împotriva încheierii nr.114 din data de 10 ianuarie 2013, pronunțată de Judecătoria S., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata debitoare P. E..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat, recursul declarat de recurenta creditoare C. Națională de A. și D. Naționale din România prin Direcția Regională de D. și Poduri C., cu sediul în C., Calea Severinului nr. 17, județul D., împotriva încheierii nr.114 din data de 10 ianuarie 2013, pronunțată de Judecătoria S., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata debitoare P. E., domiciliată în S., . nr. 13, ., ..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 27 Februarie 2013, la Tribunalul O..

Președinte,

M. I. S.

Judecător,

A. C. Tițoiu

Judecător,

I. D.

Grefier,

M. R.

Red./Tehnored.M.I.S.

JF.C.T.

Ex.2

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 234/2013. Tribunalul OLT