Contestaţie la executare. Decizia nr. 1650/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1650/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 12-12-2013 în dosarul nr. 2911/331/2012
ROMÂNIA |
TRIBUNALUL PRAHOVA |
SECȚIA I CIVILĂ |
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1650 | |
Ședința publică din data de 12 decembrie 2013 | |
Președinte: | M. C. |
Judecători: | M. N. |
G. M. | |
Grefier: | E. M. |
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentele - contestatoare I. F.-C., domiciliată în . - cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la numita O. C., domiciliată în com. M. ., jud. Prahova și M. T., domiciliată în ., împotriva sentinței civile nr. 992/06 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații B. D. M., cu sediul în Ploiești, ..5, .. G, ., județul Prahova, G. N. M. și G. T.-M., ambii cu domiciliul în com. Bălțești, ., județul Prahova.
Cererea de recurs a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 97 lei conform chitanței nr. 5410/15.10.2013 și timbru judiciar de 0,15 lei, care au fost anulate și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta – reclamantă I. F.-C. personal și asistată și recurenta - reclamantă M. T. reprezentată de avocat V. S. intimații G. N. M. și G. T.-M., reprezentați de avocat D. D. M. în substituire avocat P. M., lipsă fiind intimatul B. D. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La solicitarea instanței recurenta – reclamantă I. F.-C. personal arată că personal a angajat-o pe avocata V. S. să o asiste din punct de vedere juridic mandatul fiind dat și de recurenta - pârâtă M. T. prin intermediul aceleași recurente.
Tribunalul pune în vedere apărătorului recurentelor - reclamante să depună la dosar împuternicirea avocațială până la sfârșitul ședinței.
Apărătorul recurentelor - reclamante având cuvântul arată că alte cereri nu mai formulează.
Apărătorul intimaților G. N. M. și G. T.-M., având cuvântul arată nu contestă calitatea de apărător al recurentelor din prezenta cauză.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentelor – reclamante, având cuvântul în dezbateri, arată că a formulat contestație la executare în urma unei executări inadmisibile finalizată, există acte la dosarul de executare din care rezultă că executorul judecătoresc a depus în contul reclamantelor suma de 7922 lei. Executarea nu se putea face decât printr-un proces verbal la un singur moment. După această dată executorul s-a gândit să continue executarea sau să înceapă o nouă executare pentru că nu s-a predat cheia apartamentului. În dosarul atașat nu există o dovadă respectiv un contract cu creditorul să înceapă o nouă executare pe motiv că nu a primit cheia apartamentului. Dacă apartamentul era încuiat, găsești o modalitate de a intra, nu începi o nouă executare deși apartamentul era liber de când s-a efectuat expertiza construcții de către expertul constructor. Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul admiterii contestației la executare, anularea formelor de executare și exonerarea de la plata sumelor pretinse de executorul judecătoresc ca fiind solicitate nelegal de către acesta.
Apărătorul intimatului - pârât având cuvântul în dezbateri solicită respingerea recursului ca nefondat. După licitația publică recurentele nu au făcut demersuri pentru a preda posesia. Este nereală susținerea recurentelor că apartamentul era liber din momentul efectuării expertizei tehnice de evaluare a acestuia, deoarece în expertiza tehnică M. I. se menționează faptul că apartamentul era încuiat, iar recurentele nu s-au prezentat la expertiză. Mai mult s-a recunoscut faptul că apartamentul era încuiat și a fost nevoie să se solicite autorizarea de a se intra în apartament. În ceea ce privește suma de 7700 lei, despre care se susține că executorul judecătoresc o pretinde de la recurenta I. F. C., aceasta nu rezultă din actele de executare contestate și nu face obiectul prezentei contestații la executare. Cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M. sub nr._ / 2012 contestatoarele I. F.-C. si M. T., au formulat contestație la executare, in contradictoriu cu B. D. M., prin care au solicitat anularea formelor de executare și încetarea executării însăși, pornită in dosarul nr. 151/2012; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, se arată că au fost somate de către B. D. M. să lase in deplină posesie si liniștită posesie imobilul situat in . și au fost încunoștințate că urmează să plătească cheltuieli de executare în sumă de 3222,96 lei fiecare, executare pe care o consideră nelegală si neîntemeiată. Au mai susținut că, nelegalitatea constă in faptul că s-a pornit o executare silită fără să fie necesară, întrucât imobilul pe care trebuie să-l lase în deplină posesie creditorilor G. T. M. si G. N.-M.,a fost lăsat liber și aceștia au intrat in posesia imobilului cu foarte mult timp in urmă. Au mai precizat că, în mod neîntemeiat executorul judecătoresc, prin somația trimisă, le aduc la cunoștință că trebuie să achite cheltuieli de executare, cheltuieli pe care nu le datorează, deoarece nu se impunea ca executorul să întocmească somație, din moment ce apartamentul este liber, astfel că solicită admiterea contestației.
In drept, au invocat dispozițiile art. 399, 400, 401, 403 pct. 1 si 3, 404 pct. 1 cod procedură civilă.
Au depus, in copie, înscrisuri.
La data de 14 septembrie 2012 contestatoarele au formulat cerere de suspendare a executării silite pana la soluționarea contestației la executare.
La data de 9 noiembrie 2012 B. D. M., a înaintat dosarul de executare nr. 151/2012, in copie certificată.
In ședința publică din 15 noiembrie 2012 contestatoarele si-au modificat cerere cu privire la cadrul procesual, in sensul că au solicitat să fie introduși în cauză, in calitate de intimați, G. N. M. si G. T..
La data de 11 martie 2013 intimații G. N. M. si G. T. M. au formulat întâmpinare, prin care au arătat că, contestația la executare este neîntemeiată.
In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 992/06.06.2013 instanța a respins contestația la executare, reținând că din analiza actelor dosarului, rezultă că, contestatarele au fost executate silit, în sensul că imobilul acestora a fost scos la licitație, iar prin actul de adjudecate întocmit la 03.07.2012 acesta a revenit numiților G. N. M. și G. T. M. pentru suma de_ lei.
Deoarece debitul era mai mic, din suma de_ lei s-a restituit către debitoare suma de 9679,84 lei.
Instanța a reținut că, din actele depuse la dosar, rezultă că debitoarele nu au predat cheile apartamentului după ce acesta a fost adjudecat, motiv pentru care s-au început procedurile de executare ce avea ca obiect punerea în posesie a creditorilor, respectiv că debitoarele nu au eliberat apartamentul nici după ce au fost somate,
Instanța fondului a reținut că urmare a somației emise la 22.08.2012, la 23.08.2012 li s-a comunicat contestatoarelor somația prin care li s-a solicitat ca în 5 zile de la comunicare să lase în deplină posesie și liniștită folosință creditorilor imobilul ce a făcut obiectul executării silite, însă acestea nu s-au conformat acestei solicitări motiv pentru care, la data de 22.11.2012, s-a procedat la forțarea ușii și punerea în posesie a creditorilor după cum rezultă din procesul-verbal încheiat în acest sens (f.69).
Debitoarelor li s-au solicitat și cheltuieli de executare.
Reține instanța fondului că s-a susținut de către contestatoare, că nu se impuneau aceste cheltuieli, deoarece apartamentul a fost eliberat cu ocazia adjudecării, lucru neadevărat astfel cum s-a reținut anterior.
Debitoarele au mai susținut că atâta timp cât li s-au restituit suma de 9679,84 lei este neîntemeiat să li se solicite cheltuieli de executare deoarece acestea au fost deduse la momentul la care li s-au restituit banii. Cu alte cuvinte dacă ar mai fi avut de plătit alte cheltuieli de executare acestea s-ar fi scăzut din suma de 9679,84 lei și ar fi primit mai puțin, instanța reținând că această afirmație nu este întemeiată.
Din adresa emisă la 31.05.2012 prin care li s-a pus în vedere să transmită numărul de cont în care s-a fie depusă suma, rezultă că s-au scăzut doar cheltuielile de executare până la data adjudecării (sunt trecute si procesele verbale de executare), iar ulterior acestei date la care s-a emis adresa și s-au virat banii în contul Raiffeisen Bank, după cum rezultă din extrasul atașat, au fost necesare alte proceduri de punere în posesie a creditorilor, proceduri de executare necesare din cauza comportamentului debitoarelor care nu au eliberat de bunăvoie apartamentul.
Referitor la cuantumul excesiv al cheltuielilor de executare, contestatarele in cadrul dezbaterilor de la ultimul termen și notele scrise au precizat că li s-a solicitat peste_ lei, aceste afirmații nu au fost dovedite cu înscrisuri, în procesul verbal din 22.11.2012 fiind trecută suma de 3379, 59 lei, cuantum justificat prin raportare la acțiunile întreprinse de expert.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs recurentele-contestatoare I. F.-C. și M. T., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului au arătat că instanța de fond în mod nelegal a apreciat că executarea silită imobiliară nu s-a finalizat odată cu momentul adjudecării, deși recurentele au susținut si dovedit că apartamentul era liber înainte de a fi adjudecat, urmare acestei situații s-a considerat executarea silită imobiliară încheiată, primind diferența de preț care a fost virată în contul creat la cererea biroului executorului judecătoresc.
Au mai arătat recurentele că au fost încunoștințate prin somații emise la data de 22.08.2012 si 23.08.2012 să lase în deplină posesie și liniștită folosință creditorilor imobilul, că executorul judecătoresc putea sa procedeze la forțarea ușilor nu după împlinirea celor 5 zile de când s-a pretins că au fost somate, ci putea sa forțeze ușile din momentul adjudecării.
De asemenea au susținut faptul că apartamentul era liber din momentul efectuării expertizei.
Cu privire la cuantumul cheltuielilor de executare au arătat ca sunt exagerate, instanța de fond în mod greșit a constatat că executorul solicita suma de 3379,59 lei pentru predarea cheii, în realitate solicită de la fiecare dintre ele suma de 3379 lei prin prima somație care a fost atacată cu contestație, ulterior au mai primit încă o somație prin care se solicita de la I. F. C. suma de 7700 lei.
Au solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea contestație așa cum a fost formulată.
Intimații, legal citați nu au formulat întâmpinare.
Examinând recursul formulat, raportat la motivele invocate în cererea de recurs, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, prin prisma dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă si a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată ca recursul este nefondat, urmând a fi respins, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Cu privire la critica potrivit căreia în mod nelegal instanța fondului a apreciat că executarea silită imobiliară nu s-a finalizat odată cu momentul adjudecării, deși recurentele au susținut si dovedit că apartamentul era liber înainte de a fi adjudecat și că, urmare acestei situații s-a considerat executarea silită imobiliară încheiată, primind diferența de preț care a fost virată în contul creat la cererea biroului executorului judecătoresc este nefondată și va fi respinsă ca atare.
Astfel, tribunalul reține că la data de 12.07.2012 s-a formulat de către adjudecatarii G. T. M. și G. N. M. cerere de executare silită a titlului executoriu reprezentat de actul de adjudecare din 03.07.2012 emis de B. D. M. în dosarul execuțional nr.225/2011, fiind întocmit dosarul execuțional nr.151/2012, executarea silită fiind încuviințată de Judecătoria Vălenii de M. prin încheierea pronunțată la data de 07.08.2012 în dosarul nr._ .
Executarea silită, a cărei anulare s-a solicitat a fost legal încuviințată nefiind vorba de continuarea executării din dosarul execuțional în care s-a emis actul de adjudecare, iar actele de executare contestate s-au emis cu respectarea dispozițiilor legale.
În plus, executorul a fost obligat, tocmai fașă de atitudinea contestatoarelor să solicite instanței de executare autorizarea pătrunderii în imobilul adjudecat, fiind pronunțată în acest sens sentința civilă nr.32/07.08.2012.
Recurentele nu au făcut nici un moment dovada că ar fi predat de bunăvoie imobilul adjudecatarilor pentru a se putea aprecia că aceștia în mod nelegal ar fi solicitat executarea silită prin punerea în posesie asupra imobilului adjudecat.
Primirea de către contestatoare a diferenței dintre prețul cu care imobilul a fost vândut și debitul pentru care au fost executate silit în dosarul nr.151/2012/s nu face dovada că acestea ar fi pus de bunăvoie imobilul la dispoziția intimaților( adjudecatari) la fel cum nici faptul că nu ar mai fi locuit în imobil încă de la data efectuării expertizei( 20.10.2011) nu o face, iar susținerea că executorul putea intra cu forța în imobil este neavenită și nu face decât să confirme faptul că a fost nevoie de executarea silită a actului de adjudecare pentru ca adjudecatarii să intre în posesia imobilului adjudecat.
Referitor la criticile vizând cuantumul cheltuielilor de executare, cu privire la care, recurentele au arătat ca sunt exagerate, tribunalul reține că acestea sunt nefondate, din somația emisă la 22.08.2012 reieșind că ambele contestatoare au fost somate să achite, împreună, suma de 3222,96 lei cheltuieli de executare calculate în temeiul art. 5801 rap. la art. 577 c.pr.civ. până la data emiterii somației.
Tribunalul reține că la data de 22.11.2012 s-a întocmit procesul verbal de stabilire cheltuieli de executare prin care s-au stabilit cheltuieli de executare totale de 3379,59 lei, detaliate pe categorii de cheltuieli, din analiza cărora rezultă că stabilirea cheltuielilor de executare este legală, atât sub aspectul taxelor reținute cât și sub aspectul onorariului de executor.
Concluzionând, pentru toate considerentele expuse, tribunalul, în temeiul art. 312 c.pr.civ., va respinge recursul ca nefondat.
Va respinge cererea intimaților privind obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată, la dosar nefiind depusă nicio dovadă a cheltuielilor efectuate de intimați cu plata onorariului de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul declarat de recurentele - contestatoare I. F.-C., domiciliată în . - cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la numita O. C., domiciliată în . M. T., domiciliată în ., împotriva sentinței civile nr. 992/06 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., în dosarul nr._, în contradictoriu cu în contradictoriu cu intimații B. D. M., cu sediul în Ploiești, ..5, .. G, ., județul Prahova, G. N. M. și G. T.-M. ambii cu domiciliul în com.Bălțești, ., județul Prahova, ca nefondat
Respinge cererea privind obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.12. 2013.
Președinte, Judecători,
M. C. M. N. G. M.
Grefier,
E. M.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red. M.G.
d.f._ Judecătoria Valenii de M.
j.f.D. M. I.
| ← Fond funciar. Hotărâre din 19-06-2013, Tribunalul PRAHOVA | Revendicare imobiliară. Sentința nr. 882/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
