Fond funciar. Decizia nr. 648/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 648/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 10-04-2013 în dosarul nr. 1167/331/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 648
Ședința publică din data de 10.04.2013
Instanța constituită din:
Președinte: C. I.
Judecător: D. L. C.
Judecător: C. R. I.
Grefier: B. A.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta-reclamantă A. E., domiciliată în ., împotriva sentinței civile nr. 1849/25.09.2012 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în contradictoriu intimatele-pârâte C. LOCALĂ DE APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR GORNET- PRIN PRIMAR, cu sediul în . și C. JUDEȚEANĂ PRAHOVA DE APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în Ploiești, .-4, județul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta – reclamantă reprezentată de avocat N. I., lipsind intimații.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul recurentei – reclamante având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Având cuvântul, reprezentantul recurentei – reclamante depune la dosar plan cadastral și arată că la dosarul de fond este atașată numai harta comunei, nu și acest plan cadastral. Solicită instanței amânarea pronunțării pentru a depune la dosar concluzii scrise. Arată că acțiunea recurentei a fost respinsă invocându-se excepția lipsei calității procesual pasive a Comisiei de Fond Funciar . nelegal s-a admis această excepție pusă în discuție din oficiu de către instanța de fond, întrucât C. Locală își asumă calitatea procesual pasivă invocând faptul că aceste terenuri până la momentul reconstituirii în baza legilor fondului funciar sunt în patrimoniul acesteia, nu în patrimoniul comunei. Aceste terenuri sunt la dispoziția Comisiei de Fond Funciar și de la C. Locală solicită să se lămurească această diferență de teren care nu a fost trecută în titlul de proprietate. C. Locală avea calitate procesual pasivă și solicită instanței, în principal, admiterea recursului și modificarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii acțiunii, iar în subsidiar, solicită instanței admiterea recursului, casarea sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru continuarea judecății, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M., sub nr._, reclamanta A. E. a chemat în judecată C. Locală de fond funciar Gornet si C. Județeană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, solicitând să se contate dreptul său de proprietate pentru suprafața de teren de 1031 mp., situată în . si pentru suprafața de 782 mp. teren situat în ., ambele în intravilanul comunei Gornet.
In motivarea cererii, se arată că a fost eliberat titlul de proprietate nr._/1999, pe numele soțului reclamantei, pentru suprafața de 9945 mp., reclamanta fiind moștenitoarea întregului imobil. Cu ocazia eliberării titlului de proprietate, terenurile din petitul prezentei cererii nu au fost incluse, fiind descoperite, ca aparținând defunctului A. V., cu ocazia întocmirii hărții cadastrale a comunei. Se mai susține că cele două suprafețe de teren sunt îngrădite si se află în continuarea unui alt teren, dat de defunct fiului său A. S..
Cererea nu a fost motivată în drept.
Au fost anexate, în copie, o schiță de plan, titlu de proprietate si certificat de moștenitor.
Pârâtele, legal citate, nu au formulat întâmpinare, C. locală comunicând documentația care a stat la baza eliberării titlului de proprietate emis pentru A. D. V..
La termenul de judecată din 25 septembrie 2012 reclamanta a precizat temeiul juridic al cererii, arătând că este vorba despre dobândirea dreptului de proprietate, ca efect al posesiei de lungă durată si a solicitat probe în sprijinul cererii astfel precizate.
La termenul din 25.09.2012, Judecătoria Vălenii de M. a invocat, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin sentința civilă nr. 1849/25.09.2012, Judecătoria Vălenii de M. a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins acțiunea, astfel cum a fost precizată de reclamanta A. E. în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor si C. Locală de Fond Funciar Gornet, jud. Prahova, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Condiție a exercitării acțiunii civile, calitatea procesuală pasivă, presupune identitatea dintre persoana celui chemat în judecată (pârât/intimat) și persoana pretins obligată în raportul juridic dedus judecății.
Transpusă la cazul uzucapiunii, regula enunțată presupune identitatea dintre pârât și proprietarul imobilului sau cel care, în afară de reclamant, ar putea pretinde proprietatea imobilului, fiind știut că uzucapiunea reprezintă o sancțiune a proprietarului nediligent, care a lăsat bunul, pe perioada prescrisă de lege, în posesia utilă a altei persoane.
C. locală și C. județeană de fond funciar au fost constituite, în baza art. 12 din Legea 18/1991, exclusiv în scopul punerii în aplicare a legilor speciale de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate, având atribuții special reglementate și limitate.
Niciuna din aceste comisii nu are în atribuțiile sale efectuarea de acte juridice asupra imobilelor aflate în circuitul civil privat, deci nu poate pretinde drepturi (ca efect al succesiunii vacante sau al altor instituții juridice) asupra terenurilor ce nu au făcut obiectul legilor fondului funciar.
Prin urmare, nu lor trebuie opusă dobândirea dreptului de proprietate, prin uzucapiune, ci unității administrativ teritoriale – . altei persoane fizice sau juridice care ar putea pretinde un drept de proprietate asupra imobilului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A solicitat admiterea recursului și casarea hotărârii recurate cu trimitere spre rejudecare pentru administrarea probatoriilor, iar în subsidiar, admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr._ .
În motivarea recursului, recurenta-reclamantă a arătat că apreciază excepția ca fiind nelegală având în vedere motivele invocate de instanță.
A precizat că, în hotărârea instanței de fond se arată că, în cazul uzucapiunii, regula enunțată presupune identitatea dintre pârât și proprietarul imobilului, sau cel care, în afară de reclamant, ar putea pretinde proprietatea imobilului.
A menționat că, în condițiile date, comisia, care este și învestită de lege să acorde titluri de proprietate, este cea care, în momentul în care acest teren nu-și găsește proprietarul, preia la dispoziția sa terenul, urmând, așa cum arată legea, după terminarea tuturor raporturilor juridice dintre cetățeni și comisiile funciare, ca terenurile rămase la dispoziția comisiilor, în momentul încetării activității acestora, să intre în patrimoniul public privat al comunei pe care își desfășoară activitatea comisia respectivă.
A menționat că, pe fondul cauzei, instanța era chemată a produce probe și totodată, a încadra, dacă era nevoie, într-un temei juridic acțiunea de față.
Tribunalul, examinând sentința recurată, în raport de criticile formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 304 și art. 3041 C.proc.civ., constată ca recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă).
În cazul cererilor având ca obiect dobândirea dreptului de proprietate pe cale de uzucapiune, calitatea procesuală pasivă aparține, astfel cum în mod corect a reținut instanța de fond, proprietarului imobilului, prescripția achizitivă fiind nu doar un mod de dobândire a proprietății ca urmare a posesiei de lungă durată ci și o sancțiune îndreptată împotriva titularului dreptului de proprietate care, dând dovadă de lipsă de diligență, a lăsat vreme îndelungată bunul său în posesia altei persoane.
Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă cât și calitatea procesuală pasivă a persoanei sau persoanelor pe care le-a chemat în judecată.
În cuprinsul motivelor de recurs, recurenta-reclamantă a justificat chemarea în judecată a pârâtelor C. Locală de Fond Funciar Gornet si C. Județeană Prahova, prin faptul că, în momentul în care un teren nu-și găsește proprietarul, comisia învestită prin lege să acorde titluri de proprietate, preia la dispoziția sa terenul, urmând ca, la încetarea activității comisiilor, terenurile rămase la dispoziția comisiilor să intre în patrimoniul unității administrativ-patrimoniale în care își desfășoară activitatea comisia.
Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, „în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor indreptatiti si eliberarii titlurilor de proprietate, in fiecare ., se constituie, prin ordinul prefectului, o comisie condusă de primar.”
Iar conform alineatului (2) al aceluiași text legal, “comisiile comunale, orasenesti sau municipale vor functiona sub indrumarea unei comisii judetene, numita prin ordinul prefectului si condusă de acesta.”
În conformitate cu art. 18 din Legea nr. 18/1991: „1) Terenurile din extravilan aduse sau preluate in orice alt mod in patrimoniul cooperativei agricole de productie de la cooperatori sau de la alte persoane care au decedat si nu au mostenitori, precum si terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituire rămân la dispozitia comisiei.(2) Toate terenurile cooperativei agricole de productie care nu sunt atribuite conform art. 14-17, precum si terenurile extravilane proprietatea statului aflate in folosinta cooperativei, raman, de asemenea, la dispozitia comisiei, urmand a fi atribuite altor persoane indreptatite, potrivit prevederilor prezentei legi. 3) Terenurile neatribuite, rămase la dispoziția comisiei, sau din domeniul privat al statului, din aceeași localitate sau din alte localități, se pot restitui, la cerere, în condițiile legii, foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora care au fost înscriși în anexele privind despăgubirile la regulamentele de aplicare a legilor fondurilor funciar”.
Împrejurarea că astfel de terenuri se află la dispoziția comisiei, nu conferă acesteia dreptul de proprietate asupra lor.
Prin nicio dispoziție legală nu este acordat dreptul de proprietate asupra acestor terenuri comisiilor locale sau județene de aplicare a legilor fondului funciar.
Prin înscrisurile depuse la dosar, recurenta-reclamantă nu a făcut dovada persoanei titulare a dreptului de proprietate asupra terenurilor ce fac obiectul cererii de chemare în judecată și nici a împrejurării că pârâtele chemate în judecată ar avea calitatea de titulare ale dreptului de proprietate asupra acestor imobile.
Prin urmare, în mod legal instanța de fond a admis excepția invocată din oficiu, respingând acțiunea ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală.
În ceea ce privește temeiul juridic al cererii de chemare în judecată, Tribunalul constată că instanța de fond, în raport de precizările reclamantei la termenul din 25.09.2012, în mod corect a calificat acțiunea ca fiind o cerere în constatarea dobândirii dreptului de proprietate pe cale de uzucapiune, astfel cum rezultă din cuprinsul considerentelor sentinței recurate.
Ca atare, afirmația recurentei-reclamante în sensul că instanța de fond avea obligația de a încadra într-un temei juridic cererea de chemare în judecată, nu poate fi reținută.
De asemenea, susținerea recurentei-reclamante privind obligația instanței de fond de a administra probe în cauză este neîntemeiată.
Conform art. 137 alin. (1) C.proc.civ. “instanța de fond se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii”.
Cererea de chemare în judecată fiind soluționată în baza excepției lipsei calității procesuale pasive, nu se impunea administrarea de probe în vederea cercetării pe fond a pricinii.
În vederea soluționării excepției lipsei calității procesuale pasive, nu era necesară, în cauză, administrarea altor probe în afara înscrisurilor depuse la dosar.
Pe de altă parte, reclamanta nu a solicitat administrarea de alte dovezi pentru justificarea calității procesuale a pârâtelor.
Pentru considerentele arătate, Tribunalul constatând că, în speță, nu sunt incidente cazuri de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C.proc.civ., de natură să afecteze legalitatea sentinței instanței de fond, urmează ca în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C.pr.civ., să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă declarat de recurenta-reclamantă A. E., domiciliată în ., împotriva sentinței civile nr. 1849/25.09.2012 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în contradictoriu intimatele-pârâte C. LOCALĂ DE APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR GORNET-PRIN PRIMAR, cu sediul în . și C. JUDEȚEANĂ PRAHOVA DE APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în Ploiești, .-4, județul Prahova, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.04.2013.
Președinte, Judecători,
I. C. L. C. D. R. I. C.
fiind în C.O., semnează fiind la o altă instanță, semnează
Președintele instanței Președintele instanței
Grefier,
A. B.
Operator de date cu caracter personal 5595
Red./ Tehnored. CRI
2 ex./26.07.2013
Df._ Judecătoria Vălenii de M.
Jf. B. C. D.
| ← Îndreptare eroare materială. Decizia nr. 229/2013. Tribunalul... | Uzucapiune. Sentința nr. 817/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
