Pretenţii. Decizia nr. 967/2013. Tribunalul PRAHOVA
Comentarii |
|
Decizia nr. 967/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 29-05-2013 în dosarul nr. 1784/281/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVASECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 967
Ședința publică din data de 29.05.2013
Președinte: Ș. O.-C.
Judecător: P.-A. A.
Judecător: M. C.-A.
Grefier: N. L.-E.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant S. DE P. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, ..4-6, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr.765/ 17.01.2013, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata-pârâtă I. A. L., domiciliată în Ploiești, . N., nr. 3, ., ., și intimata-chemată în garanție T. D., domiciliată în Ploiești, . N., nr. 3, ., ..
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Tribunalul, examinând actele și lucrările dosarului, constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._ reclamantul S. de P. Ploiești a chemat în judecată pe pârâta I. A. L., prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 3913,11 lei, cu titlu de cheltuieli de spitalizare acordate pârtii vătămate T. M. A. S. .
In motivarea acțiunii, reclamanta arată că prin Rezoluția nr._/P/2010 a Parchetului de pe langa Judecătoria Ploiesti, în urma infracțiunii de vătămare corporala din culpă, fapta prevăzuta de art. 184 alin. (1) si (3) C. penal al cărei autor a fost pârâtul, părții vătămate T. M. A. S. i-au fost acordate ingrijiri medicale la S. de P. Ploiesti, perioada de spitalizare fiind 06.12-15.12.2010, iar cuantumul cheltuielilor ocazionate de spitalizarea pârtii vătămate se ridica la suma de 3913,11 lei.
Reclamanta a mai arătat că, deși pârâta nu răspunde penal pentru comiterea infracțiunii, întrucât lipsește plângerea prealabila, există raport de cauzalitate intre fapta sa si prejudiciul cauzat sănătății părții vătămate, motiv pentru care acesta urmează să răspundă potrivit legii civile și să suporte cheltuielile ocazionate de asistența medicală acordată acesteia.
De asemenea, in conformitate cu art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sănătății, suma constituie prejudiciu urmează a fi recuperată de către furnizorul de servicii medicale, acesta subrogându-se in drepturile si obligațiile Casei de Asigurări de Sănătate.
Reclamanta mai arată că in conformitate cu prevederile art. 313 alin. 1 si 2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sănătății, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata, sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale.
S. restituie sumele recuperate in urma introducerii in instanța a acțiunilor in pretenții către Casa de Asigurări de Sănătate Prahova, sume care se virează la Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate, astfel sumele recuperate nu se constituie venituri ale spitalului.
Reclamanta arată că decontul de cheltuieli reprezentând cheltuielile de spitalizare se Întocmește in conformitate cu prevederile OMS nr.1100/2005 privind introducerea decontului de cheltuieli ce se eliberează pacientului pentru serviciile medicale primite.
În dovedire, reclamanta a depus la dosarul cauzei Rezoluția nr._/P/2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești, Calculul zilelor de spitalizare acordate pârtii vătămate T. M. A. S., fișa medicală a părții vătămate.
In drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 109.alin. (1) C.proc.civ., coroborat cu art. 1349 alin. 1,2 C. civ. și art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sănătății, cu modificările si completările ulterioare.
La termenul din 11.10.2012 pârâta, prin apărător a formulat cerere de chemare în garanție a numitei T. D. timbrată și întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La termenul din 17.01.2013, chemata în garanție a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii principale și a cererii de chemare în garanție.
Instanța de fond, în baza dispozițiilor art. 167 alin.1 C.proc.civ. a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, atât pentru reclamantă, cât și pentru pârâtă și chemata în garanție.
Prin sentința civilă nr. 765/17.01.2011 Judecătoria Ploiești a respins cererea formulată de reclamant ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că la data de 06.12.2010 pârâta, în timp ce conducea pe autoturismul Renault Clio înmatriculat sub nr._, pe ., a accidentat pe minora T. M. A. S., care se angajase in traversarea străzii, prin loc nepermis si fara sa se asigure, printre autoturismele parcate.
Aceasta împrejurare rezulta din cuprinsul Rezolutiei Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești nr._/P/2010, in care s-a mai reținut, de asemenea, ca minora accidentată, in prezenta mamei sale, a declarat ca nu formulează plângere prealabila, motiv pentru care, in temeiul dispozițiile art. 228 alin. 4 C.proc.pen., raportat la art. 10 lit. f C.proc.pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale fata de parată (fila 6).
Din cuprinsul înscrisurilor medicale depuse la dosar rezulta ca, urmare a accidentului rutier, T. M. A. S. i-au fost acordate ingrijiri medicale la S. de P. Ploiești, perioada de spitalizare fiind 06.12-15.12.2010, iar cuantumul cheltuielilor ocazionate de spitalizarea pârtii vătămate se ridica la suma de 3913,11 lei.
Conform disp. art. 998-999 C. civ, care reglementează răspunderea civilă delictuală: ”Orice fapta a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara. Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa”.
Astfel, pentru a fi angajată răspunderea civil delictual a pârâtului, trebuie analizată îndeplinirea cumulativă a celor patru condiții cerute de legiuitor, respectiv: prejudiciu, fapta ilicită, vinovăție și legătura de cauzalitate intre prejudiciu si fapta ilicita.
Deși, in cauza, s-a făcut dovada prejudiciului fizic suferit de persoana vătămată, respectiv leziunile si suferințele fizice și morale cauzate minorei T. M. A. S., nu s-a probat și vinovăția pârâtei, sub forma culpei sau intenției.
Astfel, instanța de fond a reținut, din cuprinsul Rezoluției Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești, ca minora a fost accidentată in timp ce se angajase in traversarea străzii, prin loc nepermis si fără a se asigura, însă nu s-a făcut și dovada vinovăției pârâtei.
Potrivit doctrinei și jurisprudenței in materia răspunderii delictuale, culpa poate imbrica următoarele forme: dolul direct sau intenția directa, când făptuitorul iși da seama de caracterul antisocial al faptei sale, prevede consecințele acesteia si urmărește ca ele sa se producă; dolul indirect sau intenția indirecta, când făptuitorul iși da seama de caracterul antisocial al faptei sale, prevede consecințele acesteia si, cu toate ca nu urmărește, accepta posibilitatea producerii lor; imprudenta, când făptuitorul isi da seama de caracterul antisocial al faptei sale, prevede consecințele acesteia, pe care nu le accepta, sperând, in mod ușuratic, ca ele nu se vor produce si neglijenta, cand făptuitorul nu își da seama de caracterul antisocial al faptei sale si nu prevede consecințele acesteia, deși trebuia si putea, in circumstanțele date, sa le prevadă.
Ca atare, in speța nu s-a dovedit decât vinovăția minorului, care a traversat . nepermis si fără a se asigura, astfel cum s-a reținut prin rezoluția procurorului, insa nu s-a administrat de către reclamanta (căci sarcina probei ii revine acesteia, conform dispozițiilor art. 1169 C. Civ.) nici o proba din care sa rezulte culpa paratului in una dintre formele mai sus analizate.
Nefiind întrunita una dintre cele condiții cerute imperativ de către legiuitor prin disp. art. 998-999 C. Civ, respectiv vinovăția pârâtului, nu poate fi antrenata nici răspunderea delictuala a acestuia.
Pe cale de consecința, instanța de fond a apreciat ca cererea reclamantei este neîntemeiata, motiv pentru care a respins-o ca atare și, pe cale de consecință, și cererea de chemare in garanție a avut aceiași soluționare, adică a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs reclamantul S. de P. Ploiești, arătând că în conformitate cu prevederile art. 313 alin. 1 si 2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sănătății, cu modificările si completările ulterioare, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii si au obligația sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subroga in toate drepturile si obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate si dobândesc calitatea procesuala a acestora, in toate procesele si cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești,indiferent de faza de judecata (alin. 1).
Furnizorii de servicii care acorda asistenta medicala prevăzuta la alin. (1) realizează o evidenta distincta a acestor cazuri si au obligația sa comunice lunar casei de asigurări de sănătate cu care se afla in relație contractuala aceasta evidenta,in vederea decontării,precum si cazurile pentru care furnizorii de servicii medicale au recuperat cheltuielile efective in vederea restituirii sumelor decontate de casele de asigurări de sănătate pentru cazurile respective (alin. 2).
Reclamantul S. de P. Ploiești a mai precizat că a acordat îngrijiri medicale părții vătămate T. M. A. S. in perioada 06.12-15.12.2010, cheltuielile de spitalizare fiind in cuantum de 3913,11 lei.
S. se subrogă in toate drepturile și obligațiile procesuale ale Casei de Asigurări de Sănătate si dobândește calitatea procesuala a acesteia, în toate procesele si cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecata.
S. restituie sumele recuperate in urma introducerii in instanța a acțiunilor in pretenții către Casa de Asigurări de Sănătate Prahova, sume ce se constituie venituri la Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate.
Reclamanta a mai precizat ca decontul de cheltuieli reprezentând cheltuielile de spitalizare se întocmește in conformitate cu prevederile OMS nr. 1100/2005 privind introducerea decontului de cheltuieli ce se eliberează pacientului pentru serviciile medicale primite.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată cu nr._ la data de 09.04.213.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate de către recurentul-reclamant S. de P. Ploiești, a dispozițiilor legale incidente, dar și sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 3041 C.proc.civ., tribunalul constată că aceste motive sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
În esență, reclamantul a invocat în cererea de recurs aceleași motive pe care le-a susținut și prin cererea de chemare în judecată.
Așa cum în mod corect a constatat și instanța de fond, dispozițiile legale menționate de către reclamant, respectiv art. 313 din Legea 95/2006, trebuie interpretate în sensul că obligarea unei persoane la plata contravalorii cheltuielilor de spitalizare, ocazionate de acordarea de asistență medicală unei alte persoane, pot fi acordate doar dacă sunt îndeplinite, simultan, condițiile răspunderii civile delictuale, astfel cum sunt reglementate de prevederile art. 998-999 C. civ.
Aceste elemente (condiții) legale necesare pentru a ne afla în prezența unei răspunderi civile delictuale sun: existența unei fapte ilicite, săvârșirea cu vinovăție a faptei, producerea unui prejudiciu, precum și existența unei legături de cauzalitate între faptă și prejudiciu.
Or, după cum a menționat și instanța de fond, în prezenta cauză lipsește cel puțina una dintre aceste condiții, respectiv săvârșirea cu vinovăție a faptei ilicite.
Din Rezoluția nr._/P/2010, prin care s-a dispus la data de 16.06.2011 de către P. de pe lângă Judecătoria Ploiești scoaterea de sub urmărire penală a pârâtei I. A. L., nu rezultă în niciun fel că s-a reținut în sarcina pârâtei săvârșirea cu vinovăției a unei fapte ilicite.
În plus, reclamantul, prin raportare la dispozițiile art. 1169 C. civ., nu a înțeles să solicite a se administra în cauză niciun fel de probă prin care să se dovedească existența vreunei culpe din partea pârâtei în legătura cu acest prejudiciu pretins a fi suportat de către reclamant, constând în contravaloarea cheltuielilor de spitalizate ocazionate de acordarea de asistență medicală numitei T. M. A. S..
Prin urmare, rezultă că în mod corect instanța de fond a constata că pretențiile reclamantului sunt neîntemeiate, având în vedere că din probele administrate nu a rezultat îndeplinirea, simultană, a tuturor celor 4 condiții legale necesare pentru a ne afla în prezența unei răspunderi civile delictuale din partea pârâtei.
În consecință, în raport de toate aceste considerente, în baza art. 312 cu aplicarea art. 3041 C.proc.civ., tribunalul va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant S. de P. Ploiești împotriva sentinței civile nr. 17.01.2013, pronunțate de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant S. DE P. PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, .. 4-6, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr.765/ 17.01.2013, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata-pârâtă I. A. L., domiciliată în Ploiești, . N., nr. 3, ., ., și intimata-chemată în garanție T. D., domiciliată în Ploiești, . N., nr. 3, ., ., ca nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 29.05.2013.
Președinte Judecători
Ș. O.-C. P.-A. A. M. C.-A.
Fiind în C.O. semnează
Președintele Tribunalului
Grefier
N. L.-E.
Red O.C.Ș.
2 ex/04.07.13
d. f._ Judecătoria Ploiești
j. f. S. R.
Operator date cu caracter personal 5595
← Întoarcere executare. Decizia nr. 128/2013. Tribunalul PRAHOVA | Sechestru asigurător. Decizia nr. 62/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
---|