Pretenţii. Sentința nr. 1331/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1331/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 04-10-2013 în dosarul nr. 2351/259/2012
ROMÂNIA
Dosar nr._
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. Nr. 1331
Ședința publică din data de 04 Octombrie 2013
PREȘEDINTE: D. G.
JUDECĂTOR: I. C.
JUDECĂTOR: C. R.
GREFIER: M. M. C.
Pe rol fiind solutionarea recursului civil declarat de recurentele pârâte . PRIMAR și P. C. B.-A., cu sediul în ..Prahova, împotriva sentinței civile nr. 515/13.05.2013 pronunțată de Judecătoria M., în contradictoriu cu intimata reclamantă ., cu sediul în Ploiești, ., Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentele pârâte reprezentate de consilier juridic T. G. și intimata reclamantă reprezentată de avocat Iofciulescu E..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata a depus întâmpinare în două exemplare, după care:
Părțile pe rând arată că nu au alte cereri de formulat în cauză, solicitând cuvântul în dezbateri.
Tribunalul având în vedere actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic Tudorahe G. având cuvântul pentru recurentele pârâte arată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea normelor de ordine publică. Arată că sunt incidente disp.art.286 din OUG 34/2006 în sensul că instanța de fond nu era competenta material să soluționeze cauza, hotărârea fiind pronunțata cu încălcarea normelor de competență materială a instanței.
Nu s-a avut în vedere de către instanța de fond actul Curții de Conturi.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței cu trimiterea rejudecării la instanța competentă.
Fără cheltuieli de judecată.
Avocat Iofciulescu E. având cuvântul pentru intimata reclamantă solicită respingerea recursului și arată că instanța de fond a apreciat corect speța și era competentă material să soluționeze cauza .
Arată că nu se află sub incidența disp.art.286 din OUG 34/2006, s-a avut în vedere situația respectivă în urma finalizării unui control, ocazie cu care s-a constatat de către Curtea de Conturi că intimata datorează recurentei sume de bani pe care le-a și restituit.
Mai arată că, temeiul în baza căruia s-a solicitat suma de bani nu a fost corect.
Susține că își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei M. la data de 16.11.2012 sub nr._, reclamanta ., în contradictoriu cu pârâtele . primar și P. comunei B.-A., a solicitat instanței să fie obligate pârâtele la plata sumei de 12.256 lei, reprezentând debit deținut de pârâte pe nedrept.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că între societatea reclamantă și pârâte au existat două contracte de furnizare balast prin care reclamanta a furnizat balast către P. comunei B.-A., iar aceasta din urmă a achitat contravaloarea lui .
Ulterior, în urma efectuării unui control al Curții de Conturi, s-a apreciat că suma de 12.256,36 lei a fost achitată în plus, iar cedenta a fost obligată să o restituie dar, din cercetările efectuate de P. de pe lângă Judecătoria M. a reieșit că suma fusese în mod corect achitată.
Mai precizează reclamanta că, deși s-a emis către debitoare notificare, aceasta refuzat în continuare achitarea debitului .
În drept acțiunea a fost întemeiază pe dispozițiile art. 969 cod civil vechi, 1072 cod civil vechi completate cu prevederile Codului civil și de procedură civilă.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus la dosarul cauzei notificarea emisă către primăria B. - A., confirmări de primire, decizia penală nr. 266/2009 a Tribunalului Prahova, decizia penală nr. 382/2009 a Curții de Apel Ploiești, ordonanța nr.281/P/2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria M., ordine de plată.
În susținerea cererii, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri (încuviințată de instanță la termenul din data de 13.05.2013 și administrată la același termen de judecată) .
Prin Sentința civilă nr. 515/3.05.2013, Judecătoria M. a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C.K. P. S.R.L., a obligat pârâtele să plătească reclamantei suma de 12.256 lei, reprezentând debit deținut pe nedrept de pârâte, luând act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că între reclamantă și pârâtă au existat raporturi comerciale (contractele nr.3649/08.11.2005 și nr.1936/17.05.2006) în baza cărora S.C. K. P. S.R.L. a prestat servicii pârâtelor (furnizare de balast) și a emis facturile corespunzătoare, iar primăria comunei B. A. a achitat contravaloarea facturilor emise, în cuantum de 41.024,63 lei.
Ulterior, Curtea de Conturi a verificat aceste relații comerciale și documentele contabile întocmite, ajungând la concluzia că suma de 12.256,36 lei a fost achitată nejustificat și a dispus restituirea acesteia, iar reclamanta a respectat aceste dispoziții (filele 19, 29).
Sesizat fiind și cu această situație, prin ordonanța nr.281/P/2007 din 12.01.2008 (filele 15-18) P. de pe lângă Judecătoria M. a dispus, scoaterea de sub urmărire penală a mai multor învinuiți sau neînceperea urmăririi penale, cu motivația că (în ceea ce privește prezenta cauză), potrivit expertizei efectuate în dosarul penal, în mod eronat organul de control a stabilit că suma de_,63 lei a fost plătită în plus de primăria B. A.. Plângerea formulată în baza 2781 C.pr.pen. împotriva ordonanței nr.281/P/2007 din 12.01.2008 a fost respinsă, definitiv, prin decizia penală nr.266/22.04.2009 a Tribunalului Prahova (filele 8-10).
Reclamanta a dovedit și faptul că pârâta a fost notificată (fila 6) încercându-se o înțelegere pe cale amiabilă prin intermediul concilierii directe. Deși pârâtele au primit notificarea (fila 7), nu s-au prezentat în vederea achitării debitului, reclamanta îndeplinind inclusiv procedura concilierii directe, reglementată de dispozițiile art. 7201 C.pr.civ.
Având în vedere cele reținute mai sus, instanța de fond a admis acțiunea formulată de reclamantă, prin administrator judiciar și a obligat pârâtele să plătească acesteia suma de 12.256 lei, returnată de . (și acceptată la 21.02.2007, respectiv la 27.02.2007), reprezentând debit deținut pe nedrept de pârâte.
De asemenea, a luat act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele P. C. B. A. și .-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru motivele ce urmează a le învedera.
Astfel, recurentele-pârâte au susținut că primul motiv de recurs vizează faptul că hotărârea instanței a fost pronunțată cu încălcarea normelor de ordine publică, respectiv a competenței materiale
În continuare, recurentele-pârâte au susținut că prin acțiunea formulată de intimată s-a solicitat obligarea lor la plata sumei de 12.256,36 lei, sumă care reprezintă c-valoare balast furnizat Primăriei B. A. de . în baza a două contracte de furnizare, respectiv contractul nr. 3649/2005 și nr. 1936/2006.
De asemenea, recurentele-pârâte au susținut că aceste acte au natura și regimul juridic al contractelor de achiziție publică și obiectul acțiunii se referă în fapt ia executarea acestor contracte.
Or, potrivit prevederilor art. 286 din OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii în vigoare la data introducerii acțiunii, "Procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță de către secția comercială a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante."
Astfel că, în opinia lor, recurentele-pârâte au considerat că instanța de fond a fost în eroare când a apreciat că este competentă să soluționeze cauza deoarece potrivit textului de lege sus invocat și a prevederilor art.159 din C.pr.civ. competența materială aparține Tribunalului Prahova.
În continuare, recurentele-pârâte au susținut că al doilea motiv de recurs vizează faptul că hotărârea instanței de fond a fost dată cu interpretarea greșită a actelor deduse judecății
Astfel, recurentele-pârâte au susținut că instanța a apreciat greșit, numai pe baza unor hotărâri judecătorești care nu le sunt opozabile faptul că au obligația returnării acestei sume de bani societății intimate și nu avut în vedere împrejurarea că în urma unui control al Curții de Conturi s-a stabilit ca a fost plătită nelegal suma în discuție, conform Procesul-verbal de constatare al Curții de Conturi din data de 27.02.2007, act de control care nu a fost contestat sau urmat de alt act final de control
Mai mult, recurentele-pârâte au susținut că intimata-reclamantă a rambursat din proprie inițiativă această sumă către P. comunei B. A. și, practic, instanța a pronunțat soluție nelegală prin interpretarea greșită a acestor acte.
Astfel că, având în vedere toate aceste considerente, recurentele-pârâte au solicitat, în principal, admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul respingerii acțiunii, iar în subsidiar, casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare la instanța competentă.
În drept, art. 1592 și 3041 C.pr.civ., recurentele-pârâte au invocat disp. O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii.
Intimata-reclamantă ., prin administrator special S. G., a formulat întâmpinare, prin care a solicitat ca în baza probelor ce au fost administrate în prezenta cauză să se dispună: respingerea recursului și menținerea ca fiind temeinica si legala a Sentinței civile nr. 515/13.05.2013, pronunțata de Judecătoria M. in dosarul mai sus menționat, cu consecința obligării pârâtei la plata sumei de 12.256 de lei reprezentând debit deținut de parați pe nedrept și obligarea la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezenta cauza, constând în onorariu de avocat.
În motivare, intimata-reclamantă a susținut că între societatea K. P. S.R.L. si P. C. B. A. au existat doua contracte de furnizare balast nr. 3649/08.11.2005 si nr. 1936/17.05.2006 prin care aceasta a furnizat balast către primărie iar aceasta a achitat contravaloarea lui.
Mai mult, intimata-reclamantă a susținut că în urma efectuării unui control al Curții de Conturi s-a considerat ca suma de 12.256,36 lei a fost achitata în plus, iar cedenta a fost obligată să o restituie, fiind sesizate și organele penale cu privire la cercetarea anumitor aspecte.
Or, în urma efectuării acestor cercetări s-a stabilit ca P. C. B. A. în mod corect a achitat această sumă de bani și prin urmare le revine obligația să le restituie această sumă returnată de cedentă în mod eronat și fără a exista un suport legal pentru această măsură, având în vedere Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria M. din data de 12.01.2008 dispusă în dosarul nr. 281/P/2007, Sentința penală nr. 20/23.01.2009 pronunțata de Judecătoria M. în Dosarul_, Decizia nr. 266/22.04.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și Decizia nr. 382/28.05.2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în același dosar penal arătat mai sus.
În continuare, intimata-reclamantă a susținut că deși a emis către debitoare notificare aceasta a refuzat in continuare achitarea debitului, motiv pentru care a cerut sprijinul justiției in recuperarea acestui prejudiciu.
Astfel că, raportat la cele constatate de către instanța penala, intimata-reclamantă a considerat că sunt îndreptățiți să solicite obligarea pârâtei, pe cale judecătoreasca, la restituirea sumei deținută de pârâte pe nedrept.
Intimata-reclamantă a susținut că, având in vedere faptul că în ciuda poziției adoptată de pârâtă și a încercărilor lor repetate de rezolvare a diferendului pe cale amiabilă, pârâta a refuzat să restituie suma pe care o dețin fără drept, a solicitat instanței obligarea sa la plata sumei nedatorate.
Intimata-reclamantă a apreciat că în cauza au fost îndeplinite toate condițiile de admisibilitate a acțiunii, respectiv: a) Obiectul cererii îl formează o creanța certă, lichidă și exigibilă ce reprezintă o obligație de plata a unei sume de bani; b) Suma de 12.256,36 lei reprezentând creanța pe care o dețin, a fost asumată de pârâta P. C. B. A. și Consiliul Local al C. B. A. printr-un înscris reprezentat de Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria M., fără a contesta acest act.
Or, având în vedere că situația de fapt a fost stabilită în mod irevocabil de către instanța penală, intimata-reclamantă a considerat că s-a făcut dovada deplina în sarcina debitorului a obligației de plată a unei creanțe certe, lichide și exigibile.
Intimata-reclamantă a învederat că instanța de fond, în speță Judecătoria M., a admis cererea lor așa cum a fost formulată și a obligat pârâtele la plata către reclamanta a sumei de 12.256 lei.
Astfel, cu privire la un prima aspect, intimata-reclamantă a susținut că, față de cele reținute de instanța de fond, pârâtele au formulat recurs arătând că, pe de o parte, instanța de fond, Judecătoria M., nu era competentă material să procedeze la soluționarea prezentei cauze, raportat la prevederile art. 286 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică.
Mai mult, intimata-reclamantă a susținut că este greșită această apreciere și a considerat că instanța de fond, în speța Judecătoria M., era competenta material să soluționeze având în vedere că pretențiile lor nu vizează despăgubiri în vederea reparării prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, ori incidente legate de executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterala a contractelor de achiziție publica întrucât pretențiile lor vizează returnarea unei sume de bani pe care ei au achitat-o către pârâte conform Deciziei Curții de Conturi, pe considerentul că a fost achitată nelegal de către pârâte, motiv pentru care s-a și declanșat cercetarea penală.
Astfel că, întrucât în urma acestei cercetări s-a dovedit faptul că sumele achitate de către pârâte erau datorate legal, cum era și firesc, a solicitat returnarea sumei de bani.
Intimata-reclamantă a susținut că pentru a fi sub incidente art. 286 din OUG nr. 34/2006 ar trebui ca pretențiile lor să vizeze situațiile expres prevăzute de textul de lege referitoare la contractele de achiziție publică, în speța incidente legate de executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterala a contractelor de achiziție publică ori temeiul lor de fapt rezidă în aceea că, după finalizarea contractelor, în urma controlului Curții de Conturi s-a considerat plata către ei ca fiind nelegală, iar ei au restituit această sumă de bani.
Or, având în vedere că nu solicită despăgubiri generate de executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterala a contractelor de achiziție publica sau prejudicii cauzate în cursul procedurii de atribuire, intimata-reclamantă a considerat că în prezenta cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 286 din OUG nr. 34/2006.
În continuare, intimata-reclamantă a susținut că un alt aspect vizează faptul că se invocă de către pârâte că restituirea sumelor de bani s-a făcut din proprie inițiativa a reclamantei, în urma Procesului verbal al Curții de Conturi, act ce nu a fost contestat.
Mai mult, intimata-reclamantă a arătat la punctul anterior faptul că a achitat aceste sume de bani de bunăvoie însă, în urma finalizării cercetărilor penale s-a dovedit faptul că sumele au fost achitate în mod corect de către pârâte către reclamanta, prin urmare temeiul restituirii de către ei a sumelor de bani nu mai subzista astfel încât a formulat solicitări pârâtelor de returnare a sumei de bani, reținuta fără drept.
De asemenea, intimata-reclamantă a susținut că nu poate fi reținută apărarea potrivit căreia Decizia Curții de Conturi nu a fost contestată de ei întrucât nu dețineau o calitate legală de a contesta o decizie a Curții de Conturi, această calitate procesuală aparținând numai pârâtelor, ca unități publice supuse controlului Curții de Conturi.
Având în vedere cele arătate, intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului, menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ .
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs formulate de către pârâtă, a dispozițiilor legale incidente, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, tribunalul constată că aceste motive sunt fondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Referitor la primul motiv de recurs, respectiv necompetența materiala a judecătoriei ca instanță de fond investită cu soluționarea cauzei, față de incidenta dispozițiilor art. 286 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, tribunalul constată că este neântemeiat deoarece prezenta cauza are ca obiect restituirea unor sume de bani despre care se pretinde că nu se cuveneau recurentei-pârâte . Așadar, soluționarea litigiului nu comportă discuții privitoare la executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterala a contractelor de achiziție publică incheiate intre părți, contracte care nu au fost desființate in vreuna dintre modalitățile prevăzute de lege si nici modificate prin acordul părtilor.
Așa cum au susținut ambele părți, din raportul de control al Curții de Conturi efectuat in urma verificării raporturilor comerciale derulate intre recurenta –pârâtă si intimata –reclamanta, a rezultat ca suma de 12.256,36 lei a fost achitata nejustificat de către recurenta si s-a dispus restituirea acesteia .
Acest raport al Curții de Conturi nu a fost contestat de niciuna dintre părțile din raportul comercial, astfel încât concluziile acestuia nu pot fi puse la îndoiala si nici nu pot fi înlăturate prin efectuarea unui raport de expertiză contabilă extrajudiciară, respectiv raportul ce a fost întocmit in cadrul cercetării penale efectuate de P. de pe lângă Judecătoria M. având ca obiect neregulile săvârșite de către funcționarii Primăriei B. A. in perioada 2003-2006 cu ocazia desfășurării unor licitații.
Așa cum rezultă din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, Curtea de Conturi exercită funcția de control asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, furnizând Parlamentului și respectiv, unităților administrativ-teritoriale, rapoarte privind utilizarea și administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității.
În baza legii, Curtea de Conturi este singura competentă să certifice acuratețea și veridicitatea datelor din conturile de execuție verificate. Asupra acestora nu se poate pronunța nicio altă autoritate, decât provizoriu.
F. de aceste împrejurări, tribunalul constată că expertiza contabila efectuată in cadrul cercetării penale arătate mai sus si care constituie temei al cererii de restituire formulata de către intimata reclamantă ., nu este de natură a înlătura concluziile Curții de Conturi legat de modul de stabilire a sumelor ce se cuveneau reclamantei in urma derulării raporturilor comerciale cu P. B. A., expertul desemnat de către P. de pe lângă Judecătoria M. neavând competenta de a se pronunța asupra temeiniciei raportului Curții de Conturi .
Prin urmare, cererea reclamantei intimate . de restituire a sumei de 12.256 lei constatată de către raportul Curtii de Conturi ca fiind achitata in plus de către P. B. A., este neântemeiată.
F. de aceste considerente, tribunalul apreciază că recursul declarat de recurentele-pârâte . PRIMAR și P. C. B.-A. este fondat si prin urmare va modifica în tot sentința atacată în sensul că va respinge acțiunea ca neîntemeiată .
In temeiul art. 274 Cod pr.civ. tribunalul ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentele-pârâte . PRIMAR și P. C. B.-A., cu sediul în ..Prahova, împotriva sentinței civile nr. 515/13.05.2013 pronunțată de Judecătoria M., în contradictoriu cu intimata-reclamantă ., cu sediul în Ploiești, ., Prahova și, în consecință:
Modifică în tot sentința atacată în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.10.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
D. G. I. C. C. R.
GREFIER,
M. M. C.
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
Red.D.G./tehnored. A.Ș.P.
2 ex./28.10.2013
d.f. nr._ - Judecătoria M.
j.f. L. M.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1278/2013. Tribunalul PRAHOVA | Partaj judiciar. Hotărâre din 25-09-2013, Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
