Acţiune în constatare. Decizia nr. 117/2014. Tribunalul PRAHOVA

Decizia nr. 117/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 23-01-2014 în dosarul nr. 591/331/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 117

Ședința publică din data de 23 ianuarie 2014

Președinte:

G. M.

Judecători:

M. C.

M. N.

Grefier:

E. M.

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenții - reclamanți-pârâți O. V. și O. D., ambii cu domiciliul în comuna Cerașu, .. 108, jud. Prahova împotriva sentinței civile nr. 745/16 aprilie 2013, pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata – pârâtă–relamantă P. E. cu domiciliul în B., ., jud. Prahova.

Cererea de recurs a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 705 lei, conform chitanțelor nr. 775/22.01.2014 și nr. 776 /22.01.2014 și timbru judiciar de 2,50 lei, care au fost anulate și atașate la dosarul cauzei.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta - reclamantă-pârâtă O. D. personal și asistată de avocat Ciocia A. și intimata – pârâtă–reclamantă P. E. reprezentată de avocat M. M., lipsă fiind recurentul - reclamant - pârât O. V..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Apărătorul recurentei - reclamante-pârâte O. D. avocat Ciocia A. depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

Tribunalul pune în discuția părților excepția nulității recursului în ceea cel privește recursul declarat de recurentul - reclamant - pârât O. V. față de lipsa semnături pe cererea de recurs invocată de intimata - pârâtă-reclamantă prin apărător.

Apărătorul intimatei – pârâte–reclamante P. E. având cuvântul solicită admiterea excepției nulității recursului pentru lipsa semnăturii întrucât recurentul nu avea cum să declare recurs și nici să și-l însușească.

Apărătorul recurentei - reclamante-pârâte O. D. avocat Ciocia A. având cuvântul solicită admiterea excepția.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul recurentei - reclamante-pârâte O. D. avocat Ciocia A. având cuvântul în dezbateri solicită admiterea recursului, schimbarea în tot a sentinței și pe fond admiterea acțiunii în constatare în baza unei chitanțe sub semnătură privată. Cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

Apărătorul intimatei – pârâte–reclamante P. E. având cuvântul în dezbaterii solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică. Cu cheltuieli de judecată. Motivele de recurs sunt formulate la modul general, cei care nu și-au îndeplinit obligațiile sunt recurenții, care au refuzat să achite restul de preț, profitând de cele două lacune ale chitanței privitoare la preț și suprafață.

TRIBUNALUL:

Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M. sub nr._ reclamanții O. V. si O. D. au chemat în judecată pe pârâta P. E., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să se constate intervenită vânzarea imobilului situat în .. 108A, jud. Prahova.

In motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că au cumpărat imobilul prin chitanța sub semnătură privată din data de 12 februarie 2008 și au plătit prețul convenit. Au mai susținut că, au făcut numeroase demersuri pentru a intra in posesia imobilului, insă pârâta nu a dat curs solicitării lor, motive pentru care solicită admiterea acțiunii.

In drept, acțiunea nu a fost motivată.

Au fost depuse alăturat, in copie, înscrisuri.

La data de 29 mai 2012 pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională.

A depus alăturat, în copie înscrisuri.

In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, au fost audiați martorii P. G. si F. N. V. si s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate.

Expertiza topografică a fost întocmită de expert Tăraru I. si depusă la dosar.

Prin sentința civilă nr. 745/16.04.2013 Judecătoria Vălenii de M. a respins acțiunea și cererea reconvențională ca neîntemeiate.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin înscrisul intitulat ,, chitanța,, încheiat la data de 12 februarie 2008 parata prin mandatar P. A. a promis spre vânzare reclamanților un imobil situat in ., ocazie cu care la data încheierii actului au plătit suma de 60.000 Ron cu titlu de avans urmând ca diferența sa fie achitata in momentul rezolvării actelor.

In acest sens instanța retine ca pentru admisibilitatea acțiunii în pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic, trebuie îndeplinite următoarele condiții:

- existența unui antecontract în ceea ce privește imobilul promis spre vânzare,

- dovedirea acestuia în condițiile dreptului comun

- refuzul uneia dintre părți de a autentifica actul de înstrăinare

- partea care acționează să-și fi îndeplinit obligațiile asumate prin antecontract

- promitentul vânzător să fie proprietar al bunului vândut

De asemenea antecontractul încheiat trebuie sa îndeplinească aceleași condiții de validitate ca orice convenție, respectiv: lucrul sa fie in comerț ( in circuitul civil), sa existe in momentul încheierii contractului sau sa poată exista in viitor, sa fie determinat sau determinabil, licit si posibil si sa fie proprietatea vânzătorului.

De asemenea instanța retine totodată ca un antecontract prin care părțile intenționează transmiterea unui drept real de proprietate cu privire la un imobil, naște in sarcina lor o obligație de a face, constând in încheierea in viitor a contractului in forma autentica, obligație susceptibila de executare silita prin pronunțarea de către instanța a unei hotărâri care sa tina loc de act autentic de vânzare-cumpărare întemeiata pe disp.art.1073-1077 C.civ..

Se observa astfel ca in înscrisul sub semnătură privata părțile nu au menționat ce reprezintă in concret obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare respectiv teren si construcție sau numai unul dintre acestea si nu au precizat prețul vânzării fiind menționata doar plata unei sume cu titlu de avans din preț, respectiv suma de 60.000 lei, sub acest aspect prețul fiind nedeterminat si nedeterminabil.

Prețul este determinat potrivit art.1303 C.civ. daca cuantumul lui este hotărât de părți la momentul încheierii contractului si este determinabil si atunci când stabilirea lui este lăsata la aprecierea unui terț, (art.1304 C.civ.), ales de comun acord de către părți sau de către persoana desemnata de părți, terțul având in acest caz calitatea de mandatar comun al părților împuternicit sa stabilească prețul. In nici un caz prețul nu poate rămâne la aprecierea ulterioara a părților sau sa depindă de voința uneia dintre ele iar instanța nu este competenta sa determine prețul sau persoana terțului in lipsa acordului dintre părți.

Se retine așadar ca neîndeplinirea condiției ca prețul sa fie determinat sau determinabil atrage nulitatea absoluta a convenției încheiate in acest fel.

Se retine totodată ca si sub aspectul imobilului vândut părțile au susțineri diferite cu privire la întinderea terenului, reclamanții susținând ca au convenit cumpărarea doar a 682 mp teren pentru care au si plătit prețul iar pârâta susține ca înțelegerea a fost pentru suprafața de 1796 mp., suprafață pentru care solicita de altfel prin cererea reconvențională plata unei diferențe de bani, respectiv suma de 50.000 lei cu titlu de rest preț neachitat.

S-a precizat in cuprinsul cererii reconvenționale (f.33) ca prin certificatul de moștenitor nr.83/09.04.2003 parata a dobândit pe calea moștenirii legale un teren in suprafață de 682 mp si o locuință situata pe acesta, ambele in punctul ,,Acasă,, precum si o alta suprafață de 3000 mp ce forma obiectul testamentului autentificat sub numărul 92/23 ianuarie 1973 prin care mama paratei defuncta P. S. primise acest teren prin legat cu titlu particular.

Din suprafața totala de teren, arata pârâta, reclamanta a înstrăinat suprafața de 1118 mp către numitul C. G., rămânând astfel o suprafață de 1796 mp, suprafața ce a format obiectul antecontractului încheiat cu reclamanții dat fiind faptul ca aceasta era îngrădita la momentul încheierii acestei convenții.

Din probele administrate in cauza nu s-a dovedit însă întinderea terenului pentru care părțile au încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare, fiecare dintre acestea susținând așa cum s-a arătat o întindere diferita a terenului aflat in litigiu.

D. fiind faptul ca așa cum s-a reținut anterior, antecontractul de vânzare - cumpărare a fost încheiat fără a se stipula prețul acestuia, rezulta ca si pretenția paratei reclamante in sensul ca reclamanții pârâți sa fie obligați sa-i achite diferența de 50.000 lei apare ca vădit neîntemeiata.

In consecință, având in vedere considerentele mai sus expuse instanța va respinge atât acțiunea principala cat si cererea reconvenționala ca neîntemeiata si va compensa cheltuielile de judecata realizate de parti.

Împotriva sentinței civile nr. 745/16.04.2013 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. reclamanții O. V. și O. D. au declarat recurs criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurenții au susținut că au dovedit refuzul pârtii de autentifica actul de înstrăinare si că și-au îndeplinit obligațiile asumate prin antecontract.

De asemenea, în baza actelor depuse la dosar, au dovedit ca promitentul vânzător este proprietarul bunului înstrăinat iar din probele administrate in cauza s-a dovedit întinderea terenului.

La termenul de judecată din data de 18.09.2013, pârâta P. E. a formulatîntâmpinare,arătând că instanța de fond in mod corect a respins acțiunea, reținând faptul ca prețul nu a fost determinat (condiție a îndeplinirii valabilității convenției de vânzare) atâta timp cât nu este stipulat prețul total al vânzării, precum și inadvertențele privind suprafața de teren vândută (reclamanții pretind că au cumpărat 682 m.p. teren, iar pârâta suprafața de 1796 m.p.

A precizat intimata pârâtă că imediat după încheierea chitanței de vânzare-cumpărare, chiar in acea zi, recurenții s-au mutat în imobilul din . fi vreun moment deranjați de către intimatele – pârâte.

Acest lucru a fost confirmat si de către recurenta O. D. la interogatoriu la întrebarea nr. 7.

Ulterior intimata - pârâtă s-a si prezentat la autoritățile competente in vederea eliberării actelor de stare civila la noua adresa, P. E. dând declarație ca este de acord sa fie luați in spațiu.

Chiar daca au locuit in imobil din anul 2008 si pana în prezent, intimata-parata nu i-a deranjat pe recurenți, iar toate laxele si impozitele au fost achitate de către P. E., deși de imobil se foloseau soții O. (depuse in cadrul probei cu înscrisuri, ca si certificatul de atestare fiscal nr. 434/04.01.2013 eliberat de către Primăria Comunei Cerasu din care reiese faptul ca intimata-parata este cea care plătește impozitele si taxele pentru imobilul vândut soților O.).

Cei care nu si-au executat obligațiile sunt tocmai recurenții, contrar celor susținute in motivele de recurs, care au refuzat sa achite restul preț de_ lei, încercând insa sa obțină o hotărâre judecătoreasca pentru toată suprafața îngrădita (1882 m.p.) insa sa rămână achitat doar_ lei.

Tribunalul, examinând cauza, in raport de excepția nulității recursului declarat de către reclamantul O. V. pentru lipsa semnăturii, constată următoarele:

Recursul depus la data de 03.06.2013, fila 5 dosar recurs, deși este formulat în numele ambilor reclamanți O. V. și O. D. este semnată de apărătorul ales, av. C. A. care în ședința publică de la data de 14.11.2013 a arătat că nu îl reprezintă și pe recurentul O. V. potrivit delegației de la fila 37 care a fost semnată numai de către recurenta O. D..

Recurentul reclamanta O. V. a fost citat pentru termenul următor, din 23.01.2014 cu mențiunea de a preciza dacă își însușește recursul declarat de av. C. A. și în caz afirmativ să se prezinte în instanță pentru a semna cererea de recurs, sub sancțiunea anulării recursului ca nesemnat și să depună la dosar dovada achitării taxei de timbru de 1405 lei și timbru judiciar de 2,50 lei, sub sancțiunea anulării cererii de recurs ca netimbrată.

Tribunalul constată că până la termenul acordat, recurentul reclamant nu s-a conformat dispozițiilor instanței respectiv, nu a precizat dacă își însușește recursul declarat de av. C. A. și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a semna cererea de recurs.

Potrivit art. 302 indice 1, alin. 1, lit. d C.p.c. cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea nulității, semnătura, dispoziție ce a fost interpretată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia XXXIX/2007, prin raportatre la art. 316 C.p.c, în sensul că „Cererea de recurs trebuie să cuprindă semnătura părții. Nerespectarea acestei cerințe poate fi împlinită în condițiile ar. 133, alin. 2 din Codul de procedură civilă.”

Reținând în aceste condiții că cererea de recurs nu este semnată de recurentul O. V., deși acestuia i s-a acordat un termen util (aprox. două luni) pentru a preciza dacă își însușește recursul declarat de av. C. A. și în caz afirmativ să se prezinte în instanță pentru a semna cererea de recurs, sub sancțiunea anulării recursului ca nesemnat, că în acest fel au fost respectate și disp. art. 133, alin. 2 din Codul de procedură civilă, tribunalul constată întemeiată

excepția nulității recursului lui O. V. pentru lipsa semnăturii.

Pentru aceste considerente, tribunalul va admite excepția nulității recursului lui O. V. pentru lipsa semnăturii și va anula recursul declarat de acesta.

Cu privire la recursul declarat de recurenta – reclamantă O. D., tribunalul,, examinând cauza, in raport de situația de fapt reținută, de probele administrate in cauză, de criticile formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 304 si 3041 c. p. c. ținându-se seama de dispozițiile legale incidente in cauza, constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

În mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt în sensul că la data de 12 februarie 2008, între părți s-a încheiat un înscris intitulat ,, chitanța,, prin care, pârâta, prin mandatar P. A., a promis spre vânzare, reclamanților un imobil situat in ., ocazie cu care la data încheierii actului au plătit suma de 60.000 Ron cu titlu de avans urmând ca diferența sa fie achitata in momentul rezolvării actelor. Înscrisul sub semnătură privata părțile nu menționează ce reprezintă in concret obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare respectiv teren si construcție sau numai unul dintre acestea si nu precizează prețul vânzării fiind menționata doar plata unei sume cu titlu de avans din preț, respectiv suma de 60.000 lei, sub acest aspect prețul fiind nedeterminat si nedeterminabil.

Așa cum corect a reținut și instanța de fond, în ce privește determinarea imobilului vândut, părțile au susțineri diferite cu privire la întinderea terenului, reclamanții susținând ca au convenit cumpărarea doar a 682 mp teren pentru care au si plătit prețul iar pârâta susține ca înțelegerea a fost pentru suprafața de 1796 mp., suprafață pentru care solicita de altfel prin cererea reconvențională plata unei diferențe de bani, respectiv suma de 50.000 lei cu titlu de rest preț neachitat.

Cert este că din toate probele administrate in cauza nu s-a dovedit însă întinderea terenului pentru care părțile au încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare, fiecare dintre acestea susținând așa cum s-a arătat o întindere diferita a terenului aflat in litigiu.

În raport cu aceste împrejurări de fapt, instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale prevăzute la art. 1073-1077 C.civ., respingând acțiunea și cererea reconvențională.

Recurenta a susținut că au dovedit refuzul pârtii de autentifica actul de înstrăinare si că și-au îndeplinit obligațiile asumate prin antecontract precum și ca promitentul vânzător este proprietarul bunului înstrăinat.

Tribunalul reține însă că în afară de aceste aspecte, pentru admisibilitatea acțiunii în pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic, trebuie îndeplinite condițiile de valabilitate a unui antecontract în ceea ce privește imobilul promis spre vânzare, în condițiile dreptului comun, respectiv acesta trebuie sa îndeplinească aceleași condiții de validitate ca orice convenție, respectiv: lucrul sa fie in comerț ( in circuitul civil), sa existe in momentul încheierii contractului sau sa poată exista in viitor, sa fie determinat sau determinabil, licit si posibil si sa fie proprietatea vânzătorului.

Or în speță, în înscrisul sub semnătură privata părțile nu au menționat ce reprezintă in concret obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare, respectiv teren si construcție sau numai unul dintre aceste imobile si nici nu au precizat prețul vânzării fiind menționată doar plata unei sume cu titlu de avans din preț, respectiv suma de 60.000 lei, sub acest aspect prețul fiind nedeterminat si nedeterminabil.

Prețul este determinat potrivit art.1303 C.civ. daca cuantumul lui este hotărât de părți la momentul încheierii contractului si este determinabil si atunci când stabilirea lui este lăsata la aprecierea unui terț, (art.1304 C.civ.), ales de comun acord de către părți sau de către persoana desemnata de părți, terțul având in acest caz calitatea de mandatar comun al părților împuternicit sa stabilească prețul. In nici un caz prețul nu poate rămâne la aprecierea ulterioara a părților sau sa depindă de voința uneia dintre ele iar instanța nu este competenta sa determine prețul sau persoana terțului in lipsa acordului dintre părți.

Se retine așadar ca neîndeplinirea condiției ca prețul sa fie determinat sau determinabil atrage nulitatea absoluta a convenției încheiate in acest fel, în raport cu care instanța nu poate legal valida o vânzare-cumpărare.

În raport de aceste considerente, tribunalul constată ca nefondate motivele de recurs formulate de către recurenta reclamantă O. D. și potrivit dispozițiilor art. 312 C.p.c., anulând recursul declarat de O. V. așa cum s-a arătat mai sus, va respinge recursul declarat de recurenta – reclamantă O. D., împotriva sentinței civile nr. 745/16 aprilie 2013, pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în dosarul nr._ .

Văzând și prevederile art. 274 C.p.c., tribunalul va admite cererea de cheltuieli de judecată formulată de către intimata-pârâtă și va obliga recurenta - reclamantă să plătească intimatei 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul de avocat achitat cu chitanța nr. 49/13.11.2013, atașată la fila 32 dosar recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepția nulității recursului lui O. V. pentru lipsa semnăturii.

Anulează recursul declarat de O. V. cu domiciliul în comuna Cerașu, .. 108, jud. Prahova

Respinge recursul declarat de recurenta – reclamantă O. D., cu domiciliul în .. 108, jud. Prahova împotriva sentinței civile nr. 745/16 aprilie 2013, pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata – pârâtă P. E. cu domiciliul în B., ., jud. Prahova, ca nefondat.

Obligă recurenta - reclamantă să plătească intimatei 500 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 23.01.2014

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

G. M. M. C. M. N.

GREFIER,

E. M.

Operator de date cu caracter personal 5595

Red. /Tehnored.: M.N./E.M.

3 ex./ 11.04.2014

d.f._ Judecătoria Vălenii de M.

j.f. A. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în constatare. Decizia nr. 117/2014. Tribunalul PRAHOVA