Acţiune în constatare. Decizia nr. 645/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 645/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 29-04-2014 în dosarul nr. 2335/331/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.645
Ședința publică din data de 29.04. 2014
PREȘEDINTE - R. C.
JUDECĂTORI - C. M.
- E. C. D.
GREFIER - CARDAȘOL I. N.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenții reclamanți D. S. și D. S., ambii domiciliați în . B, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 1965/ 20.12.2013 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., în contradictoriu cu intimații pârâți L. L. G., cu domiciliul în com. Drajna, ., J. Prahova, A. P., cu domiciliul în Ploiești, ., J. Prahova, V. P., cu domiciliul în com. Baltesti, ., J. Prahova, A. A., cu domiciliul în București, .. 21, ., ., A. R. M., cu domiciliul în Ploiesti, ., J. Prahova, I. C., cu domiciliul în ., J. Prahova, C. E., cu domiciliul în Ploiesti, ., .. 1, J. Prahova, I. E. M., cu domiciliul în Ploiesti, ., ., . și cu reședința în Ploiești, .. 22, ., J. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare au răspuns recurenții reclamanții personal, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează că s-a depus la dosar o cerere din partea apărătorului recurenților prin care solicită strigarea cauzei după orele 12,00, precum și o notă de susțineri, încheierea de admitere în principiu din data de 16.01.2001.
Tribunalul, lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea apărătorilor părților să se prezinte în instanță.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, au răspuns recurenții reclamanți reprezentați de avocat L. G. în substituire avocat I. N., lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul recurenților reclamanți având cuvântul, arată că nu mai are de formulat alte cereri în cauză.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul recurenților reclamanți, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței instanței de fond în principal, iar în subsidiar admiterea recursului, casarea sentinței cu trimitere la instanța de fond pentru a dovedi că cei doi care au semnat antecontractul de vânzare cumpărare sunt singurii moștenitori ai defunctului A. C..
T R I B U N A L UL
Deliberând asupra cauzei civile de față constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată cu nr._ / 12 iulie 2012 la Judecătoria Vălenii de M., reclamanții D. S., D. S. au chemat în judecată pe pârâții A. A., A. P., V. P., A. A., A. G. și I. C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se constate valabilitatea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la 9 ianuarie 2003 privind terenul de 5251 mp situat în ., urmând ca hotărârea să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că în baza unui antecontract de vânzare cumpărare încheiat la data de 09.01.2003 au cumpărat toate drepturile privind terenul de 5251 mp. de la numiții A. N., A. A., A. V., toți în prezent decedați, pârâții V. P., A. G. și I. C., ocazie cu care au achitat suma de 5000 lei, cu titlu de preț, urmând ca actul de vânzare-cumpărare în formă autentică să fie încheiat la 30 iunie 2003, astfel încât în urma decesului unora dintre vânzători au fost în imposibilitate să încheie actul în formă autentică.
La data de 20.11.2012 pârâta V. P. a formulat o întâmpinare, prin care a aratat că este de acord cu acțiunea.
La data de 04.12.2012, 29.01.2013 instanța având în vedere că pârâtul A. G. a decedat, iar de pe urma vânzătorilor decedați au rămas ca moștenitori legali și alte persoane fizice, a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâți a numiților A. R. M., C. E., L. L. G., I. E. M., dispunându-se scoaterea din cauză a numitei A. A..
La data de 05.03.2013 pârâții L. L. G., I. E. M., A. A. au formulat o întâmpinare prin care au arătat că sunt de acord cu admiterea acțiunii.
După administrarea probelor cu acte, interogatoriu, martori, expertiză tehnică topometrică, prin sentința civilă nr. 1965/20.12.2013 a Judecătoriei Vălenii de M., a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâților, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție, s-a reținut că în baza antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 16/ 9 ianuarie 2003, încheiat între numiții A. N., A. A., V. P., A. V., A. G., I. C., în calitate de promitenți vânzători și reclamanți, in calitate de promitenți cumpărători, promitenții vânzători au declarat că înțeleg să vândă promitenților-cumpărători toate drepturile pe care le au din terenul de 5251 mp. situat în intravilanul comunei Șoimari, jud. Prahova, punct „Acasă”, ., F9198, A9199 și Cc9200, drepturi dobândite în urma reconstituirii dreptului de proprietate, în temeiul Legii nr. 18/1991, conform procesului-verbal 16/2000 emis de Comisia locală Șoimari, în schimbul încasării unui preț de 50.000.000 lei (ROL) plătit integral de către promitenții cumpărători, ocazie cu care promitenții vânzători s-au obligat ca până la data de 30 iunie 2003 să îndeplinească toate formalitățile necesare în vederea autentificării contractului de vânzare-cumpărare, astfel încât antecontractul de vânzare-cumpărare (promisiunea bilaterală) dă naștere unor obligații de a face, de a încheia contractul propriu-zis.
S-a menționat că la data încheierii antecontractului nu exista o reglementare legală specială, însă practica judiciară, doctrina au stabilit, în baza disp. art. 1073 cod civil, posibilitatea sesizării instanței, în vederea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare de către partea care și-a îndeplinit obligațiile și anume: promitentul-vânzător să fie proprietarul exclusiv al bunului promis spre vânzare (neputându-se perfecta de către instanță vânzarea lucrului altuia), una dintre părți să refuze îndeplinirea obligației de a vinde sau de a cumpăra (în lipsa refuzului neexistând litigiu, deci neexistând temei pentru sesizarea unei instanțe de judecată), iar în speță terenul în litigiu a fost restituit în temeiul Legii nr. 18/1991, moștenitorilor defunctului A. G. C., respectiv numiților V. P., I. S., A. C. A., A. C. C., A. G., A. C. V., A. I., A. N. și A. I., aspect confirmat de procesul-verbal de punere în posesie nr. 16/2000 emis de Comisia Locală Șoimari, ceea ce înseamnă că potrivit antecontractului de vânzare-cumpărare numiții A. C. C., A. I. sau A. I. sau succesorii acestora nu figurează în calitate de promitenți vânzători.
S-a specificat că promitenții vânzători se află în imposibilitate legală să înstrăineze terenul de 5251 mp., cu excepția drepturilor succesorale ce le revin din acest teren, caz în care este de neînțeles neîncheierea contractului de vânzare-cumpărare, întrucât nu s-a promis vânzarea terenului individual determinat, ci a drepturilor pe care o parte dintre succesori le aveau asupra terenului, nefiind nevoie de formalități suplimentare, mai ales că pretențiile reclamanților sunt nejustificate atât timp cât nu se poate pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare a terenului ca bun individual determinat, în condițiile în care numai o parte dintre coindivizari și-au asumat anumite obligații limitate la drepturile succesorale pe care le au asupra imobilului și nu există nici o dovadă privind refuzul promitenților vânzători de a încheia contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea în tot a sentinței, trimiterea cauzei spre rejudecare, în subsidiar modificarea în tot a sentinței în sensul admiterii acțiunii, motivându-se că eronat instanța de fond nu s-a pronunțat în contradictoriu cu toate părțile, atât timp cât au fost introduși la 29.01.2013 moștenitorii defuncților A. N., A. A., A. V., A. G., respectiv L. L. G., I. E. M., C. E., A. R. M., pârâți care nu mai figurează în dispozitivul sentinței, în practica, în considerente, deși au fost citați, figurând în toate conceptele de citare, sentința nefiind pronunțată în contradictoriu cu aceștia, omisiune care echivalează cu o necercetare a fondului cauzei, impunându-se rejudecarea pentru ca sentința să fie pronunțată în contradictoriu cu toate părțile și că, eronat s-a considerat că în baza antecontractului de vânzare-cumpărare A. C., A. I., A. I., în calitate de succesori ai defunctului A. Gh. C. nu s-au obligat să vândă fără să se țină seama că moștenitorii acestui defunct sunt numai părțile din prezenta cauza în favoarea cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza procesului verbal nr.16/2000 pentru terenul în litigiu.
În continuare, reclamanții au arătat că moștenitorilor defunctului A. Gh. C. li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul de 6001 mp., respectiv A. C. A., A. C. C., A. G., A. C. V., A. I., A. N., A. I., V. P., I. S., din care au încheiat și semnat antecontractul numai o parte dintre moștenitori în condițiile în care restul au decedat, succesiunile acestora fiind dobândite de colateralii privilegiați, respectiv persoanele care au semnat antecontractul și că potrivit încheierii de admitere în principiu din 16.01.2001 din dosarul nr.1470/2000, A. I. a decedat, cota acestuia revenind celor care au semnat antecontractul, în calitate de colaterali, A. I. având ca moștenitori pe A. A., A. V., A. G., A. N., A. I., I. C., V. P., A. C. C. nefiind menționat în încheiere, fapt ce atestă existența unei erori cu privire la înscrierea acestui nume în procesul verbal de punere în posesie nr. 16/2000, nefiind moștenitorul defunctului A. Gh. C..
De asemenea, reclamanții au precizat că cei care s-au obligat să înstrăineze terenul în baza antecontractului au calitatea de moștenitori unici ai defunctului A. Gh. C., impunându-se ca instanța de fond în cazul în care considera că erau necesare anumite lămuriri cu privire la moștenitorii defunctului, în virtutea rolului său activ, avea obligația să solicite părților să facă dovada moștenitorilor acestuia, existând și un contract de vânzare-cumpărare încheiat între reclamanți și moștenitorii defunctului A. C. nr.15/09.01.2003 privind înstrăinarea terenului de 750 mp. în continuarea căruia se află terenul în litigiu și că eronat s-a apreciat că doar o parte dintre coindivizari s-ar fi obligat prin antecontract, deși alți coindivizari nu mai există.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova cauza a fost înregistrată cu nr._ la data de 13.02.2014.
La data de 25.03.2014 pârâta V. P. a formulat o întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu admiterea recursului în condițiile în care toate susținerile reclamanților sunt întemeiate, ținându-se seama de toate probele administrate în cauză.
Tribunalul, examinând cauza în raport de situația de fapt reținuta, de criticile formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art.304 si 3041 c.pr.civ., constata ca recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 16/09.01.2003 numiții A. N., Alexandu Alexandu, V. P., A. V., A. G., I. Crsitian au declarat că înțeleg să vândă reclamanților toate drepturile pe care le au din terenul de circa 5251 mp situat în . pct. „Acasă” T. 83 Parcelele 9197, 9198, 9199, 9200 în schimbul sumei de 50 000 lei predată de către cumpărători la data încheierii antecontractului, ocazie cu care aceștia din urmă s-au obligat la rândul lor, să achiziționeze terenul sus-menționat, stabilindu-se ca termen în vederea îndeplinirii tuturor formalităților în scopul autentificării contractului de vânzare-cumpărare data de 30.06.2003.
În conformitate cu actele de stare civilă existente la dosar, certificatul de moștenitor nr. 297/21.11.2012, de pe urma defunctului A. N., decedat la 11.02.2011, au rămas ca moștenitoare legale în calitate de fiice pârâtele L. L. G., I. E. M., fiind străină de succesiune prin neacceptare A. A., în calitate de soție, în timp ce de pe urma defunctului A. G., decedat la 11.09.2012, a rămas ca moștenitor legal pârâtul A. R. M., de pe urma defunctului A. A. au rămas ca moștenitori legali, în calitate de copii A. P., C. E., iar de pe urma defunctului A. V. a rămas ca moștenitoare legală, în calitate de fiică, A. A..
În cuprinsul Procesului-verbal de punere în posesie nr. 16/2000 s-a menționat că s-a procedat la punerea în posesie a moștenitorilor defunctului A. G. C., respectiv a numiților A. C. A., A. C. C., A. G., A. C. V., A. I., A. N., A. I., V. P., I. S. asupra terenului de 6001 mp situat în ., Parcelele 9197-9199, 9200.
Martorii O. E., P. G. au declarat că terenul în litigiu în suprafață de circa 6000 mp a aparținut inițial autorului pârâților, A. Gh. C., fiind folosit în prezent de către reclamanți care au edificat pe teren o construcție.
Conform raportului de expertiză tehnică topometrică ing. B. L., terenul în litigiu situat în com. Șoimari, . descris în antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 15/19.01.2003 are suprafața totală de 5251 mp, teren care face parte din suprafața de 6001 mp, descrisă în procesul-verbal nr. 16/2000 și pe care se află amplasate construcțiile aparținând reclamanților, respectiv casă, anexă gospodărească.
În baza încheierii de admitere în principiu din data de 16.01.2001 pronunțată în dosarul nr. 1470/2000, sentinței civile nr. 1695/14.08.2001 ale Judecătoriei Vălenii de M. s-a dispus partajarea averii rămasă de pe urma defunctului A. C., decedat la 22.02.1964, de pe urma căruia au rămas ca moștenitori legali A. V., în calitate de soție supraviețuitoare, A. I., în calitate de fiu, A. G., A. A., A. V., A. N., V. P., în calitate de colaterali privilegiați, I. C., în calitate de nepot de soră, A. E., avându-l ca moștenitor pe Ilimescu G., partajare în urma căreia s-au atribuit în loturile numiților A. G., A. A., A. V., A. N., V. P., I. C. imobilele situate în ., constând în terenul de 839 mp, o casă anexă și magazie.
Disp.art.1294-1295 c.civ.nemodificat, stipuleaza ca un contract de vanzare-cumparare reprezinta acel contract in temeiul caruia o parte (vanzatorul) transmite dreptul de proprietate asupra unui bun imobil in favoarea celeilalte parti (cumparatorului) in schimbul obtinerii unei sume de bani cu titlu de pret, transferul dreptului de proprietate realizandu-se din momentul manifestarii de vointa a partilor de a vinde si, respectiv, de a cumpara, indiferent daca pretul a fost platit efectiv, iar imobilul a fost predat.
Totodata, disp.art.1073-1077 c.civ. nemodificat, prevad ca orice creditor are dreptul sa pretinda debitorului său executarea intocmai a obligatiei asumate de catre acesta, in caz contrar, creditorul avand dreptul la desdaunari din partea debitorului său, pentru executarea cu intarziere, executarea necorespunzatoare sau neexecutarea obligatiei asumate de catre acesta.
In baza art.969 c.civ. nemodificat, conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante, caz in care partile nu pot deroga de la drepturile si obligatiile asumate in temeiul acestor conventii.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză, rezultă că în baza procesului-verbal de punere în posesie nr. 16/2000, s-a reconstituit dreptul de proprietate, în favoarea moștenitorilor defunctului A. Gh. C., respectiv A. C. A., A. C. C., A. G., A. C. V., A. I., A. N., A. I., V. P., I. S. asupra terenului de 6001 mp situat în ., P 9197-9199, 9200, teren din care numiții A. N., A. A., A. V., A. G., V. P., I. C. ar fi înstrăinat reclamanților o parcelă de 5251 mp, ocazie cu care s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat nr. 16/09.01.2003 în schimbul încasării cu titlu de preț a sumei de 50 000 000 ROL, sumă predată de către reclamanți vânzătorilor sus-menționați, stabilindu-se ca termen limită pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, data de 30.06.2003, dată la care contractul nu a fost încheiat.
Ca atare, atât timp cât potrivit procesului-verbal nr. 16/2000 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea moștenitorilor defunctului A. Gh. C. asupra terenului de 6001 mp, teren din care o parte dintre moștenitorii defunctului au înstrăinat reclamanților ., în schimbul încasării sumei de 50 000 000 ROL, încheindu-se antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 16/2003, înseamnă că în realitate terenul în litigiu de 5251 mp a făcut obiectul legilor fondului funciar, întrucât a fost reconstituit moștenitorilor fostului proprietar în urma preluării acestuia de către fostul CAP, în mod abuziv, caz în care procesul-verbal de punere în posesie nu reprezintă prin însăși natura sa un titlu de proprietate, nefăcând dovada atribuirii efective în proprietate a terenului de 5251 mp sau de 6001 mp, ci pur și simplu atestă punerea în posesie a moștenitorilor defunctului asupra terenului, fiind un act premergător emiterii titlului de proprietate.
De altfel, în condițiile în care terenul de 5251 mp a făcut obiectul legilor fondului funciar, fiind reconstituit în principiu moștenitorilor defunctului A. Gh. C., înseamnă că aceștia dobândesc un drept de proprietate asupra terenului numai în momentul emiterii titlului de proprietate potrivit dispozițiilor Legii nr. 18/1991, fiind singurul act juridic care face dovada dreptului de proprietate asupra terenului respectiv și care permite titularilor acestui drept să înstrăineze în mod valabil terenul, să transmită, cu respectarea dispozițiilor dreptului comun ce reglementează materia vânzării cumpărării, dreptul de proprietate asupra terenului respectiv.
De fapt, analizându-se conținutul antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 16/09.01.2003 reiese cu certitudine că terenul de 5251 mp face parte din suprafața totală de 6001 mp asupra căreia au fost puși în posesie moștenitorii defunctului A. Gh. C., ceea ce înseamnă că antecontractul sus-menționat nu reprezintă prin însăși natura sa o operațiune juridică de vânzare-cumpărare și, deci un contract în temeiul căruia să aibă loc transferul dreptului de proprietate de la vânzători la reclamanți în condițiile în care la data încheierii acestui antecontract vânzătorii nu dețineau un titlu de proprietate în sensul legilor fondului funciar asupra terenului de 5251 mp, titlu inexistent și în prezent, astfel încât în lipsa unui asemenea act juridic vânzătorii erau în imposibilitate legală să transmită un drept de proprietate în favoarea reclamanților asupra terenului, iar reclamanții în calitate de cumpărători erau în imposibilitate legală să dobândească efectiv în patrimoniul lor un drept de proprietate asupra terenului respectiv.
Faptul că în cuprinsul antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 16/2003 s-a specificat că părțile contractante și-au manifestat voința de a vinde, respectiv de a cumpăra terenul în litigiu, în schimbul încasării cu titlu de preț a sumei de 50 000 000 ROL, stabilindu-se ca termen limită pentru încheierea actului în formă autentică data de 30.06.2003, dată la care contractul nu a fost încheiat, nu înseamnă în mod automat că antecontractul de vânzare-cumpărare a avut ca efect juridic transmiterea dreptului de proprietate de la vânzători la reclamanți, deoarece pentru ca un asemenea act să aibă ca efect juridic transferul dreptului de proprietate de la pârâți în favoarea reclamanților este necesar ca vânzătorii să dețină un drept de proprietate asupra terenului în litigiu, să fie titularii unui asemenea drept, în baza unui act juridic intitulat „titlu de proprietate” în temeiul legilor fondului funciar, condiție neîndeplinită în speță, fiind imposibilă recunoașterea valabilității unui asemenea antecontract.
Mai mult chiar, analizându-se actele de stare civilă existente la dosar, procesul – verbal de punere în posesie nr. 16/2000, reiese cu certitudine că numai o parte dintre moștenitorii defunctului A. Gh. C. figurează ca părți în cuprinsul antecontractului nr. 16/2003, ținându-se seama de persoanele nominalizate în cadrul Procesului-verbal de punere în posesie nr. 16/2000, neexistând nicio dovadă la dosar că în cadrul acestui proces-verbal s-ar fi strecurat o eroare materială în ceea ce privește numele unei persoane nominalizată în calitate de moștenitoare a defunctului, respectiv A. C. C., în raport de încheierea de admitere în principiu din data de 16.01.2001, sentința civilă nr. 1695/14.08.2001, care au vizat partajarea unor bunuri rămase de pe urma defunctului la data decesului acestuia intervenit la 22.02.1964, mai ales că în speță calitatea unor persoane de moștenitoare ale defunctului cu privire la terenurile care au făcut obiectul legilor fondului funciar, se stabilește și în funcție de persoanele care au formulat cereri de reconstituire în temeiul vocației lor succesorale legale concrete la succesiunea defunctului.
Astfel, în mod corect instanța de fond a respins acțiunea, ca neîntemeiată, constatând că în speță nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prev. de disp. art. 1294 – 1295 C.civ. nemodificat ce reglementează operațiunea juridică de vânzare-cumpărare, art. 969, art. 1073-1077 C.civ. nemodificat.
Susținerile reclamanților în sensul că eronat instanța de fond nu s-a pronunțat în contradictoriu cu toate părțile, atât timp cât au figurat în cauză moștenitorii defuncților A. N., A. A., A. V., A. G., respectiv L. L. G., I. E. M., C. E., A. R. M., pârâți nemenționați în practicaua, considerentele, dispozitivul sentinței, în practica, deși au fost citați, figurând în toate conceptele de citare și că o asemenea omisiune echivalează cu o necercetare a fondului cauzei, impunându-se rejudecarea cauzei, nu pot fi avute în vedere deoarece neindicarea anumitor persoane în cuprinsul sentinței recurate care au figurat ca părți pe parcursul soluționării cauzei nu reprezintă un motiv de nelegalitate, de netemeinicie, ci, dimpotrivă, constituie o eroare materială ce poate fi oricând îndreptată la cererea părților interesate, neechivalând o necercetare a dreptului dedus judecății, nefăcând parte din situațiile care determină casarea și trimiterea spre rejudecare a unor pretenții deduse judecății.
Afirmațiile reclamanților conform cărora eronat s-a considerat că în baza antecontractului de vânzare-cumpărare A. C., A. I., A. I., nu s-ar fi obligat să vândă fără să se țină seama că au calitatea de moștenitori ai defunctului numai părțile din prezenta cauza în favoarea cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza procesului verbal nr.16/2000 privind terenul în litigiu, nu au relevanță în cauză, întrucât, chiar dacă pârâții au calitatea de moștenitori ai persoanelor sus-menționate, fiind de acord cu admiterea acțiunii, în speță la stabilirea valabilității actului încheiat între reclamanți și pârâți sau autorii acestora se ține seama dacă într-adevăr la data încheierii antecontractului și în prezent pârâții dețin un titlu de proprietate asupra terenului în litigiu, titlu inexistent, caz în care nu este suficient acordul pârâților privind admiterea acțiunii în lipsa unui act autentic translativ de proprietate cu privire la terenul în litigiu.
Motivele invocate de către reclamanți în sensul că li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul de 6001 mp., tuturor moștenitorilor defunctului A. Gh. C., respectiv A. C. A., A. C. C., A. G., A. C. V., A. I., A. N., A. I., V. P., I. S., întocmind antecontractul toți succesorii acestora, sunt neîntemeiate, deoarece la stabilirea calității de proprietari ai vânzătorilor asupra terenului în litigiu, a efectelor produse de antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat între părți, nu se ține seama pur și simplu doar de reconstituirea unui drept de proprietate în favoarea moștenitorilor defunctului, ci dacă, într-adevăr, terenul a fost atribuit în natură, în proprietate, vânzătorilor în baza unui titlu de proprietate emis potrivit legilor fondului funciar, iar în lipsa unui asemenea act juridic este imposibilă recunoașterea pe cale judecătorească a valabilității antecontractului încheiat între părți, nefiind suficientă în acest sens manifestarea de voință a pârâților privind recunoașterea operațiunii juridice a vânzării-cumpărării intervenită la un moment dat între părți.
Împrejurările invocate de către reclamanți în sensul că potrivit încheierii de admitere în principiu din 16.01.2001, A. I. a decedat, cota acestuia revenind celor care au semnat antecontractul în calitate de colaterali, A. I. având ca moștenitori pe A. A., A. V., A. G., A. N., A. I., I. C., V. P. și că A. C. C. nu a fost menționat în încheiere, constituind o eroare cu privire la înscrierea acestui nume în procesul verbal de punere în posesie nr. 16/2000, nefiind moștenitorul defunctului A. Gh. C., nu atestă prin însăși natura lor temeinicia pretențiilor reclamanților în condițiile în care la stabilirea efectelor juridice produse de antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 16/2003 se ține seama nu numai de persoanele care au figurat în calitate de vânzători în cadrul acestui antecontract, de moștenitorii legali ai autorului comun al vânzătorilor, ci și dacă într-adevăr vânzătorii, moștenitorii acestora erau titularii unui drept de proprietate asupra terenului în litigiu în baza unui act juridic autentic translativ de proprietate emis cu respectarea dispozițiilor legilor fondului funciar și anume a unui titlu de proprietate întocmit în baza disp. art. 13 din Legea nr. 18/1991.
Criticile reclamanților în sensul că titularii obligației privind înstrăinarea terenului au calitatea de moștenitori unici ai defunctului A. Gh. C., impunându-se ca în cazul în care erau necesare lămuriri cu privire la moștenitorii defunctului, instanța, în virtutea rolului său activ, avea obligația să solicite părților să facă dovada moștenitorilor, existând și un contract de vânzare-cumpărare nr. 15/2003 încheiat între reclamanți și moștenitorii defunctului privind înstrăinarea terenului de 750 mp. în continuarea căruia se află terenul în litigiu și că eronat s-a apreciat că doar o parte dintre coindivizari s-ar fi obligat prin antecontract, sunt nefondate, întrucât împrejurările sus-menționate se analizează în strânsă legătură cu existența sau inexistența unui titlu de proprietate emis în favoarea moștenitorilor defunctului A. Gh. C. și nicidecum în raport de existența unui alt contract de vânzare cumpărare care excede cauzei, fiind posibilă înstrăinarea acestuia în mod valabil, ținându-se seama de sentința civilă nr. 1695/2001, împrejurări total diferite în ceea ce privește regimul juridic al terenului în litigiu, regim juridic guvernat de dispozițiile legilor fondului funciar și nicidecum ale dreptului comun.
În raport de aceste considerente, tribunalul, constatând că nu există niciun motiv de nelegalitate sau netemeinicie prev. de disp. art. 304 pct.1 - 9 cod pr. civilă și ținându-se seama de disp. art.3041 cod pr. civilă, va respinge recursul, ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenții reclamanți D. S. și D. S., ambii domiciliați în . B, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 1965/ 20.12.2013 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., în contradictoriu cu intimații pârâți L. L. G., cu domiciliul în com. Drajna, ., J. Prahova, A. P., cu domiciliul în Ploiești, ., J. Prahova, V. P., cu domiciliul în com. Baltesti, ., J. Prahova, A. A., cu domiciliul în București, .. 21, ., ., A. R. M., cu domiciliul în Ploiesti, ., J. Prahova, I. C., cu domiciliul în ., J. Prahova, C. E., cu domiciliul în Ploiesti, ., .. 1, J. Prahova, I. E. M., cu domiciliul în Ploiesti, ., ., . și cu reședința în Ploiești, .. 22, ., J. Prahova, ca fiind nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.04.2014
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
R. C. C. M. E. C. D.
GREFIER,
Cardașol I. N.
operator de date cu caracter personal 5595
red.CM/tehnored.TS
2ex./27.06.2014
d.f._ Judecătoria Vălenii de M.
j.f. B. Danuț C.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1727/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 1578/2014. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
