Acţiune în constatare. Decizia nr. 442/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 442/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 01-07-2014 în dosarul nr. 1935/204/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 442
Ședința publică din data de 01.07.2014
PREȘEDINTE – R. C.
JUDECĂTORI – C. M.
GREFIER – CARDAȘOL I. N.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanta reclamantă . cu sediul în mun. Câmpina, ., .. A, ., prin lichidator judiciar EUROINSOL CONSULTING SPRL cu sediul în Ploiești, ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 916/12.03.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimata pârâtă A. I., domiciliată în mun. Câmpina, ., jud. Prahova și intimatul intervenient A. R. C. domiciliat în Câmpina, ., jud. Prahova.
Dezbaterile au avut loc în ședința publica din data de 24.06.2014 susținerile părților fiind consemnate in încheierea de ședința de la acea data ce face parte integranta din prezenta când instanța, pentru a da posibilitatea părților sa depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 01.07.2014 când a pronunțat următoarea decizie:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina la data de 17.04.2012 sub numărul_ reclamanta S.C. V. C. S.R.L. – în faliment – prin administrator judiciar Euroinsol Consulting SPRL, a chemat în judecată pe pârâții Primăria Câmpina și A. E. G., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin efectul accesiunii imobiliare asupra imobilului casă de locuit construit pe terenul intravilan în suprafață de 1770 m.p. situat în mun. Câmpina, .. 309, jud. Prahova, având vecini Malai A., Greus A., drum de acces, rest de proprietate și I. I., cu număr cadastral provizoriu: 2701/1, intabulat în Cartea funciară a mun. Câmpina sub nr. 2124, teren proprietatea reclamantei conform contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 2676/20.06.2007 la B.N.P. M. I..
În motivarea cererii reclamanta a învederat că imobilul în litigiu a fost construit pe terenul proprietatea sa de către pârâtul A. E. G., administratorul statutar al societății reclamante, astfel încât apreciază ca îndreptățită cererea formulată, solicitând să se constate dobândirea dreptului de proprietate asupra construcției pe care pârâtul a edificat-o, prin efectul accesiunii imobiliare.
În drept, art. 13 C.pr.civ., art. 577 alin. 1 și art. 599 C.civ., precum și art. 77 din Legea nr. 85/2006.
La data de 11.06.2012 pârâta Primăria Municipiului Câmpina a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, raportat la obiectul prezentei cauze, motivat prin faptul că într-o astfel de acțiune calitate procesuală pasivă are constructorul imobilului, respectiv casa de locuit edificată pe terenul proprietatea reclamantei și, pe cale de consecință a solicitat respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În drept, art. 115-118 C.pr.civ.
La termenul din data de 15.06.2012, în ședință publică, pârâta Primăria municipiului Câmpina a depus un set de înscrisuri în dovedirea titularului dreptului de proprietate asupra imobilului construcție.
Reclamanta a solicitat citarea în cauză a numitei A. I., iar prin încheierea de ședință de la respectivul termen instanța a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a numitei A. I. și citarea acesteia cu copia cererii de chemare în judecată.
Pârâtul A. E. G. a depus, la data de 30.10.2012, întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, învederând că acțiunea trebuia promovată în contradictoriu cu constructorul imobilului casă de locuit, respectiv pârâta A. I., el nefiind implicat în edificarea acesteia, iar cu privire la fondul cauzei a arătat că acțiunea este neîntemeiată, pârâta A. I. fiind proprietara construcției edificate cu acordul scris al reclamantei, ceea ce implică și recunoașterea unui drept de superficie asupra terenului aferent clădirii.
A mai arătat pârâtul A. E. G. că la data de 05.12.2007 între reclamanta și pârâta A. I. s-a încheiat un antecontract de vânzare – cumpărare având ca obiect terenul în cauză, cumpărătoarea intenționând să edifice o construcție cu destinația de locuință pe terenul respectiv, astfel încât societatea și-a exprimat în scris acordul ca promitentul cumpărător să facă demersurile necesare pentru obținerea autorizației de construcție, document folosit alături de altele pentru obținerea certificatului de urbanism emis la data de 18.03.2008.
S-a precizat de către pârât că, cu toate acestea, autorizația de construcție nu a putut fi obținută, față de poziția societății bancare, creditoarea reclamantei și beneficiara unei garanții ipotecare instituită asupra imobilului teren în cauză, aceasta opunându-se la întocmirea cadastrului, acordul acesteia fiind solicitat expres de către oficiul de cadastru, acest ultim aspect fiind singurul motiv de blocare a procesului de eliberare a autorizație de construcție, pârâta A. I. fiind și amendată pentru lipsa acestui act prin procesul-verbal de contravenție nr. 2/18.04.2011 întocmit de reprezentanții Primăriei Câmpina, deși atitudinea constructorului a fost de bună credință, acesta efectuând toate demersurile pe care le putea realiza, atitudinea abuzivă a creditoarei reclamantei nefiindu-i imputabilă.
În drept, art. 115 C.pr.civ..
La data de 30.10.2012 pârâta A. I. a depus întâmpinare–cerere reconvenționalăprin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată, iar reconvențional a solicitat constatarea dreptului său de proprietate asupra construcției edificate în mun. Câmpina, .. 309, pe terenul aparținând reclamantei, dobândirea unui drept de superficie asupra terenului afectat de construcție și stabilirea unei servituți de trecere la calea publică pe terenul în cauză, servitute deja materializată prin drum amenajat.
Cu caracter de întâmpinare pârâta A. I. a solicitat respingerea acțiunii principale, învederând că existența actelor ce reglementează situația construcției între proprietarul terenului și constructor face inaplicabilă prezumția instituită de art. 577 alin. 1 C.civ., invocată de partea adversă, iar în urma administrării probelor va fi răsturnată și prezumția prev. de art. 579 alin. 1 C.civ., ambele fiind temeiurile de drept ale cererii introductive de instanță.
În expunerea situației de fapt, ca temei atât al apărărilor formulate cât și al capetelor cererii reconvenționale, pârâta a arătat că la data de 05.12.2007 a încheiat cu reclamanta un antecontract de vânzare – cumpărare având ca obiect terenul în cauză, scopul cumpărării fiind edificarea construcției casă de locuit, prețul vânzării fiind de_ euro, din care la momentul semnării antecontractului promitenta vânzătoare a primit_ euro și, întrucât în anul 2008 reclamanta și-a dat acordul pentru obținerea autorizației de construcție, pârâta A. I. a început demersurile în vederea obținerii autorizației de construcție, în urma depunerii documentației necesare fiind eliberat de către Primăria mun. Câmpina certificatul de urbanism nr. 182/18.03.2008, fiind începută totodată și edificarea efectivă a imobilului.
A mai arătat pârâta că, fiind solicitat de către serviciul urbanism al autorității publice locale, reclamanta a emis un acord expres referitor la construirea efectivă a casei pe terenul proprietatea sa și, cu toate că au fost obținute toate avizele necesare, inclusiv proiectul construcției, de la oficiul de cadastru a fost solicitat avizul instituției bancare ce avea instituită ipotecă asupra terenului însă societatea bancară a refuzat să-și dea acordul în acest sens, pârâta A. I. fiind pusă în imposibilitatea obținerii autorizației de construcție, motiv pentru care a finalizat construcția doar până la roșu, comportându-se ca un constructor de bună credință, nefiindu-i imputabilă lipsa autorizației de construcție, fiind blocată în demersurile sale de atitudinea abuzivă a instituției bancare, caz în care, singura modalitate de a intra în legalitate este admiterea cererii reconvenționale formulate.
În drept, art. 115-119 C.pr.civ..
La data de 31.01.2013 pârâta – reclamanta a depus o cerere de introducere în cauză a numitului A. R. C., întemeiată pe disp. art. 57 C.pr.civ. învederând că acesta este soțul său, construcția și toate drepturile legate de aceasta având statut de bun comun, dobândit în timpul căsătoriei, drept pentru care este coproprietar al construcției edificate, atât acțiunea principală cât și cererea reconvențională fiind necesar a se judeca și în contradictoriu cu acesta, sens în care a menționat că înțelege să-și modifice cererea reconvențională solicitând constatarea dreptului său de proprietate, precum și al numitului A. R. C., asupra casei edificate în mun. Câmpina, .. 309, jud. Prahova, pe terenul aparținând reclamantei, a unui drept de superficie asupra terenului afectat de construcție, stabilirea unei servituți de trecere la calea publică pe terenul în cauză, servitute deja materializată prin drum amenajat.
La termenul din data de 17.04.2013 reclamanta–pârâtă a formulat o cerere de completare a acțiunii solicitând introducerea în cauză a numitului A. R. C., în calitate de pârât, pentru opozabilitate, în temeiul art. 57 C.pr.civ..
Prin încheierea de ședință de la acel termen instanța a dispus introducerea în cauză a numitului A. R. C. în calitate de intervenient în interes propriu, conform disp. art. 58 C.pr.civ..
Intervenientul A. R. C. și-a exprimat poziția procesuală prin cererea depusă la data de 05.06.2013 învederând că înțelege să solicite alături de pârâta – reclamantă constatarea dreptului lor de proprietate asupra casei edificate în mun. Câmpina, .. 309, jud. Prahova, pe terenul aparținând reclamantei, a unui drept de superficie asupra terenului afectat de construcție, stabilirea unei servituți de trecere la calea publică pe terenul în cauză, servitute deja materializată prin drum amenajat.
În motivarea cererii a arătat că este căsătorit cu pârâta–reclamantă, care în această calitate este coproprietar al construcției edificate, atât acțiunea principală cât și cererea reconvențională urmând a se judeca în prezența amândurora, bunurile în litigiu având statut de bun comun, dobândit în timpul căsătoriei.
La termenul din data de 11.09.2013 în urma dezbaterilor contradictorii purtate în prezența părților, instanța, prin încheierea de ședință de la respectivul termen, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria municipiului Câmpina, invocată de către aceasta prin întâmpinare, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului A. E. G., invocată de către acesta prin întâmpinare, dispunând scoaterea din cauză a celor doi pârâți, pentru motivele arătate în cuprinsul încheierii.
Prin sentința civilă nr. 916/12.03.2014, Judecătoria Câmpina a respins acțiunea formulată de reclamanta–pârâtă S.C. V. C. S.R.L., ca neîntemeiată, a admis cererea reconvențională formulată de pârâta–reclamantă A. I., a constatat dreptul de proprietate al pârâtei–reclamante A. I. și al intervenientului A. R. C. asupra construcției casă de locuit situată în mun. Câmpina, .. 309, jud. Prahova, identificată prin raportul de expertiză construcții întocmit de ing. D. F. R. și a instituit în favoarea pârâtei–reclamante A. I. și a intervenientului A. R. C. un drept de superficie asupra terenului în suprafață de 385 m.p., delimitat conform raportului de expertiză I. C. prin punctele 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 32, 31, 13, teren ce face parte din terenul în suprafață de 1649 m.p. proprietatea reclamantei situat în mun. Câmpina, .. 309, jud. Prahova.
Totodată, instanța de fond a stabilit pe terenul proprietatea reclamantei în suprafață de 1649 m.p., situat în mun. Câmpina, .. 309, jud. Prahova un drept de servitute de trecere la calea publică practicabil atât cu mijloace auto cât și pietonal, pe o suprafață de 267 m.p., identificată prin punctele 1, 2, 3, 6, 5, 33, 32, 31, 8, 4, 1, delimitat conform raportului de expertiză I. C..
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că la data de 18.01.2008 între reclamantă și pârâta A. I. s-a încheiat antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat având ca obiect terenul în cauză, cumpărătoarea intenționând să edifice o construcție cu destinația de locuință pe terenul respectiv, sens în care reclamanta, prin înscrisul intitulat „Acord” încheiat între părți la data de 06.02.2008, și-a exprimat acordul ca promitenta cumpărătoare să construiască o casă pe acest teren și să întreprindă demersurile necesare pentru obținerea autorizației de construcție, aceasta obținând însă numai certificatului de urbanism emis la data de 18.03.2008, iar la data de 30.06.2009 între reclamantă și pârâtă se încheia un nou înscris, intitulat”Proces verbal”, prin care reclamanta recunoștea că la data respectivă pârâta și-a respectat partea de înțelegere și anume a ridicat pe cheltuiala proprie construcția, aflându-se la stadiul “la roșu”, însă nu a putut obține autorizația de construcție din cauza refuzului societății bancare creditoare a reclamantei și beneficiara unei garanții ipotecare instituită asupra imobilului teren în cauză, pârâta fiind amendată pentru lipsa autorizației necesară edificării construcției astfel cum a fost identificată de către expert, situație de fapt confirmată și de martorii audiați.
A reținut instanța de fond că în cauză sunt aplicabile disp. art. 494 Cod civ. de la 1864, dacă construcțiile au fost făcute de o a treia persoană cu materialele ei, proprietarul pământului are dreptul de le ține pentru dânsul sau de a îndatora pe acea persoană să le ridice, motivând totodată că în jurisprudență s-a decis că nu se vor aplica dispozițiile art.494 c.civ., dacă lucrările de construcții au fost efectuate în temeiul unei convenții încheiate între proprietarul terenului și constructor, soluție ce a primit consacrare legislativa în Noul Cod Civ., art. 579 alin 2, aspectul de ordin formal legat de inexistența autorizației de construire neputând obstrucționa sau limita dreptul de proprietate al pârâților reclamanți, după cum constatarea dreptului de proprietate al acestora nu poate avea consecințe pe planul raporturilor de natură administrativă legate de inexistența autorizației, pentru a se putea afirma că aceștia tind pe calea acțiunii de față, să eludeze prev. art. 2 din Legea 50/1991 modificată prin Legea 453/2001, instanța de fond apreciind astfel ca fiind neîntemeiată acțiunea reclamantei și întemeiată cererea reconvențională sub aspectul constatării dreptului de proprietate al pârâtei și intervenientului asupra construcției în litigiu.
Referitor la cererea vizând instituirea unui drept de superficie pe terenul reclamantei, instanța de fond a arătat că și această cerere este întemeiată ținând seama de convenția existentă între reclamantă și pârâta A. I., materializată prin înscrisurile mai sus menționate și de acordul dat de reclamantă în calitate de proprietară a terenului în vederea executării de către pârâtă a unei case pe acel teren, care să fie proprietatea pârâtei, convenția părților fiind una dintre modalitățile prin care se poate constitui un drept de superficie.
A apreciat instanța de fond că este întemeiat și cel de-al treilea capăt al cererii reconvenționale vizând dreptul de acces la construcție, terenul fiind proprietatea reclamantei, în temeiul art. 616 c. pr. civ. de la 1865, drept de acces astfel cum a fost delimitat conform raportului de expertiză I. C..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamanta . prin Lichidator Judiciar Euroinsol Consulting SPRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii de apel, reclamanta a arătat că în mod greșit instanța de fond a admis cererea reconvențională cât timp între părți nu s-a stabilit niciun raport juridic obligațional în baza antecontractului de vânzare-cumpărare din 05.12.2007 astfel încât, în condițiile în care pârâta a edificat construcția fără autorizație de construcție și fără acordul Băncii Transilvania, care nu și-a dat acceptul la construirea casei de către pârâți și s-a opus la întocmirea cadastrului, se impunea respingerea cererii reconvenționale ca neîntemeiată.
A mai arătat apelanta că, în realitate, nu refuzul băncii de a-și da acordul la construirea casei de locuit a fost motivul de blocare a procesului de eliberare a autorizației de construcție de către pârâtă astfel cum eronat a reținut instanța de fond, ci faptul că împrumutul se plătește în rate, iar sarcinile se sting la plata ultimei rate care, de altfel, nu a fost achitată.
S-a susținut de către apelantă faptul că, în calitate de proprietar al terenului, se impunea ca instanbța de fond să’ facă aplicarea disp. art.480 c.civ., art.494 alin.2 c civ. cu consecința admiterii acțiunii sale și obligarea pârâtei să lase în deplină proprietate și posesie imobilul ridicat pe terenul proprietatea sa.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ la data de 15.05.2014.
La data de 18.06.2014 intimații au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând în esență că au fost constructori de bună credință, obținând și acordul proprietarului terenului, fiind somați de Primăria Câmpina să intre în legalitate, întocmindu-se un proces verbal de contravenție și existând o hotărâre prin care intimata este somată să demoleze construcția în cazul în care nu intră în legalitate.
Tribunalul, examinând sentința atacată, în raport de situația de fapt reținută, de criticile formulate, de textele de lege aplicabile, constată că apelul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Conform contractului de vânzare-cumpărare aut. nr. 2676/20.06.2007, numita N. St. V. A. C. a vândut reclamantei . reprezentată prin unic asociat și administrator A. E. G., terenul în suprafață de 1694 mp. situat în intravilanul mun. Câmpina, un drept indiviz de ½ din terenul de 16 mp. reprezentând drum de acces, un drept indiviz de ½ din terenul curți-construcții în suprafață de 136 mp. cu destinația de drum de acces cu pasul și autoturismul, pentru prețul de 441.450 lei, echivalentul a 135.000 de euro, sens în care prin contractul de credit nr. 562/2007 Banca Transilvania a acordat cumpărătoarei un credit pentru achiziționarea acestor terenuri, credit garantat de către cumpărătoare cu terenurile ce au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare sus-menționat, imobil pe care, în baza antecontractului de vânzare-cumpărare nr.7/18.01.2008 reclamanta s-a obligat să-l vândă pârâtei A. I., stabilindu-se termen pentru încheierea contractului de vânzare cumpărare în formă autentică 31.12.2013, contract care nu a fost încheiat nici în prezent.
Potrivit înscrisului intitulat Acord încheiat la data de 06.02.2008, reclamanta și-a exprimat acordul ca pârâta A. I. să construiască din fonduri proprii o casă pe terenul sus-menționat, aceasta din urmă asumându-și obligația de a obține toate actele necesare edificării casei (autorizația de construcție, certificat de urbanism, proiect și orice alt document ), revenindu-i răspunderea la ridicarea acestei construcții.
Pârâta a obținut certificatul de urbanism nr.182/18.03.2008 și a început edificarea construcției-casă de locuit, fără a obține și autorizația de construcție, banca refuzând să-și exprime acordul în acest sens, motiv pentru care pârâta A. I. a fost sancționată contravențional în baza procesului verbal de contravenție nr._/18.04.2011, dispunându-se oprirea lucrărilor de construire și . pârâtei, autorizație care, însă, nu a fost obținută nici în prezent, pârâta fiind obligată prin sentința civilă nr.1574/12.05.2014 a Judecătoriei Câmpina să intre în legalitate prin obținerea autorizației de construcție sau desființarea lucrărilor de construcție realizate fără autorizație în termen de 60 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, iar în caz de refuz al pârâtei la desființarea construcției, a fost abilitat Mun. Câmpina să o facă pe cheltuiala pârâtei.
Conform raportului de expertiză tehnică construcții întocmit de expert D. F. R., construcția a fost executată în anii 2009-2011, lucrările în prezent fiind sistate și este la stadiul de roșu, fără închideri, fără finisaje, fără instalații, fiind evaluată de expert la suma de 326.700 lei.
Potrivit art.577 c.civ. și urm. c.civ., care reglementează accesiunea imobiliară artificială constând în faptul că proprietarul terenului devine proprietarul construcțiilor, plantațiilor și orice alte lucrări efectuate asupra unui imobil, fiind prevăzute două situații, respectiv când lucrarea este realizată de proprietarul imobilului cu materialele sale sau cu materialele altuia și situația când construcțiile, plantațiile sau alte lucrări sunt făcute de către o altă persoană cu materialele sale, dar pe terenul aparținând altei persoane, distingându-se situația constructorilor de bună sau rea-credință, și dreptul acestora fie de a obține despăgubiri, în anumite condiții.
Art.586 alin.1 c.civ. prevede că autorul lucrării este de bună credință dacă se întemeiază fie pe cuprinsul cărții funciare în care, la data realizării lucrării, era înscris ca proprietar al imobilului, fie pe un mod de dobândire nesupus înscrierii în cartea funciară dacă, în ambele cazuri, nu rezultă din cartea funciară și nu a cunoscut pe nicio altă cale titlul viciului său însă, în orice situație, nu poate invoca buna credință ce care construiește în lipsa sau cu nerespectarea autorizațiilor cerute de lege, astfel cum prevăd în mod expres dispozițiile art.586 alin. 2 c.civ.
Așadar, din analiza actelor și lucrărilor dosarului reiese că în baza contractului de vânzare-cumpărare aut. nr. 2676/20.06.2007, reclamanta a dobândit prin cumpărare dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 1694 mp. situat în intravilanul mun. Câmpina, un drept indiviz de ½ din terenul de 16 mp. reprezentând drum de acces, un drept indiviz de ½ din terenul curți-construcții în suprafață de 136 mp. cu destinația de drum de acces cu pasul și autoturismul, iar pentru achiziționarea acestor terenuri a obținut un împrumut de la Banca Transilvania – Sucursala Ploiești, intabulându-se ipoteca în favoarea băncii, creditul fiind garantat de către reclamantă cu terenurile cumpărate, teren pe care pârâta A. I. a edificat o construcție aflată în prezent la stadiul de roșu, fără a obține autorizație de construcție, fiind amendată pentru nerespectarea dispozițiilor Legii nr. 50/1991, dispunându-se prin procesul-verbal de contravenție oprirea de îndată a lucrărilor și ., iar în baza sentinței civile nr.1574/12.05.2014 a Judecătoriei Câmpina pârâta a fost obligată să intre în legalitate prin obținerea autorizației de construcție sau desființarea lucrărilor de construcție realizate fără autorizație în termen de 60 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, iar în caz de refuz al pârâtei la desființarea construcției, a fost abilitat Mun. Câmpina să o facă pe cheltuiala pârâtei.
Ca atare, atât timp cât reclamanta a dobândit în proprietate un teren de 1694 mp. situat în intravilanul mun. Câmpina, teren asupra căruia pârâta A. I. a edificat în perioada 2009-2011, cu materiale proprii, o construcție de anvergură constând în casă de locuit aflată în stadiul de roșu, fără închideri, fără finisaje, fără instalații, fiind evaluată de expert la suma de 326.700 lei, fără autorizație de construcție, înseamnă că reclamanta nu poate pretinde constatarea unui drept de proprietate asupra acestei construcții pe calea accesiunii imobiliare întrucât pârâta a edificat construcția în mod nelegal, cu nerespectarea dispozițiilor care impun în mod expres obținerea unei autorizații de construcție.
Or, cât timp pârâta a edificat pe terenul proprietatea reclamantei o construcție fără a poseda autorizație de construcție, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute în mod expres de lege în acest sens, înseamnă că nu se poate constata dreptul de proprietate al reclamantei asupra unei construcții edificată nelegal, chiar dacă a fost ridicată de un terț, cu materialele acestuia, pe terenul proprietatea sa, legea fiind de strictă interpretare și aplicare, reglementând expres condițiile privind efectuarea unei construcții, respectiv numai pe baza unei autorizații de construcție, în caz contrar legea prevăzând sancțiunea demolării construcțiilor edificate nelegal, ceea ce exclude posibilitatea constatării unui drept de proprietate în favoarea reclamantei pe calea accesiunii imobiliare.
Pe de altă parte, nici pârâta nu poate pretinde constatarea unui drept de proprietate asupra construcției cât timp a cunoscut că are obligația de a obține o autorizație de construcție în acest sens, ceea ce înseamnă că nu se poate prevala de propria culpă, incorectitudine, imoralitate în nerespectarea dispozițiilor referitoare la regimul edificării construcțiilor, respectiv Legea nr.50/1990, pentru a obține protecția unui drept, acest fapt fiind inadmisibil.
Împrejurarea că a obținut acordul reclamantei în scopul edificării construcției nu are relevanță în cauză deoarece existența acordului reclamantei nu atrage de drept recunoașterea unui drept de proprietate asupra construcției în litigiu cât timp aceasta a fost edificată nelegal, fără să existe o autorizație în acest sens, pârâta încălcând dispozițiile legale în materia edificării construcțiilor.
Susținerea pârâtei că a fost constructor de bună-credință, construind pe terenul reclamantei cu consimțământul acesteia și că nu a putut obține autorizația de construcție din cauza refuzului abuziv al băncii de a-și exprima acordul în acest sens, nu poate fi avută în vedere întrucât, simplul acord al reclamantei pentru edificarea construcției pe terenul proprietatea sa, acord obținut, de altfel, în virtutea relațiilor de familie dintre pârâtă și administratorul societății, intervenientul A. E. G., fiind soți, nu conduce în mod automat la considerarea pârâtei ca fiind constructor de bună credință ci, dimpotrivă, edificarea construcției până la stadiul de roșu în lipsa autorizației de construcție, obligație prevăzută în mod expres de lege pentru construcțiile cu caracter durabil cum este construcția în litigiu, demonstrează tocmai reaua credință a pârâtei la efectuarea acesteia, mai ales în condițiile inexistenței vreunei dovezi privind pretinsul refuz nejustificat al băncii în calitate de beneficiară a garanției ipotecare instituită asupra terenului, de a-și exprima acordul în sensul obținerii de către pârâtă a autorizației de construcție.
Astfel, în mod corect instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiată însă, în mod greșit a admis cererea reconvențională formulată de pârâtă întrucât din probele administrate reiese că edificarea construcției în litigiu s-a făcut în mod nelegal, cu nerespectarea dispozițiilor imperative ale Legii nr.50/1990, caz în care nu se poate constata un drept de proprietate pe calea accesiunii imobiliare ori în calitate de pretins constructor de bună credință al unei construcții edificată în mod nelegal.
Criticile apelantei în sensul că în mod greșit instanța de fond a admis cererea reconvențională cât timp între părți nu s-a stabilit niciun raport juridic obligațional în baza antecontractului de vânzare - cumpărare din 05.12.2007 iar pârâta a edificat construcția fără autorizație de construcție și fără acordul Băncii Transilvania, care nu și-a dat acceptul la construirea casei de către pârâți și s-a opus la întocmirea cadastrului, sunt justificate întrucât, într-adevăr, în condițiile în care există o lege specială care reglementează regimul juridic al edificării construcțiilor, stabilind anumite obligații în sarcina pârâtei, aceasta din urmă nu poate pretinde recunoașterea unui drept de proprietate asupra construcției pe calea dreptului comun, construcția căzând sub incidența Legii nr.50/1990, lege în vigoare la data edificării acesteia.
Afirmațiile apelantei conform cărora, în realitate, nu refuzul băncii de a-și da acordul la construirea casei de locuit a fost motivul de blocare a procesului de eliberare a autorizației de construcție de către pârâtă astfel cum eronat a reținut instanța de fond, ci faptul că împrumutul se plătește în rate, iar sarcinile se sting la plata ultimei rate care, de altfel, nu a fost achitată, au relevanță în cauză deoarece, cât timp pârâta nu a obținut acordul băncii solicitat în mod obligatoriu de către oficiul de cadastru privind obținerea autorizației de construcție și astfel nu și-a îndeplinit obligațiile instituite în sarcina sa de lege constând în obținerea autorizației de construcție, înseamnă că nu poate pretinde un drept de proprietate acestei construcții edificată în mod nelegal, neputându-se prevala de propria culpă pentru a obține protecția unui drept, mai ales că nu există nicio dovadă la dosar privind refuzul nejustificat al băncii de a-și exprima acordul privind obținerea autorizației de construire.
Pretențiile apelantei în sensul că în calitate de proprietar al terenului, se impunea ca instanța de fond să facă aplicarea disp. art.480 c.civ., art.494 alin.2 c civ. cu consecința admiterii acțiunii sale și obligarea pârâtei să lase în deplină proprietate și posesie imobilul ridicat pe terenul proprietatea sa, sunt neîntemeiate în condițiile în care este imposibilă constatarea unui drept de proprietate pe calea accesiunii imobiliare asupra unei construcții edificată în mod nelegal, în caz contrar ar însemna să se ajungă la situația de a se proteja și recunoaște din punct de vedere juridic, pe cale ocolită, un drept de proprietate pe calea dreptului comun asupra unei construcții edificată în mod nelegal, căzând sub incidența unei legi speciale ce reglementează în mod expres regimul juridic al construcțiilor, deci cu nerespectarea dispozițiilor acestei legi, ceea ce este nu numai inechitabil, ci și inadmisibil.
Prin urmare tribunalul, în raport de aceste considerente, în baza art.296 c.pr.civ., va admite apelul și va schimba în parte sentința atacată în sensul că respinge în totalitate cererea reconvențională, urmând a menține restul dispozițiilor sentinței.
Totodată, instanța va lua act că apelanta și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta reclamantă . cu sediul în Câmpina, ., .. A, . prin Lichidator Judiciar EUROINSOL CONSULTING SPRL cu sediul în Ploiești, ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 916/12.03.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimata pârâtă A. I., domiciliată în Câmpina, ., jud. Prahova și intimatul intervenient A. R. C. domiciliat în Câmpina, ., jud. Prahova și, în consecință:
Schimbă în parte sentința atacată în sensul că respinge în totalitate cererea reconvențională.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Ia act că apelanta și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.07.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
R. C. C. M.
GREFIER,
Cardașol I. N.
Fiind în CO semnează
Președintele instanței,
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
Red./Tehnored. CR
6 ex./15.07.2014
D.f. nr._ - Judecătoria Câmpina
J.f. M.-L. E.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1578/2014. Tribunalul PRAHOVA | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1366/2014.... → |
|---|
