Pretenţii. Sentința nr. 1578/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1578/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 20-06-2014 în dosarul nr. 8581/318/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVASECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1578
Ședința publică din data de 20.06.2014
Președinte: Ș. O. C.
Grefier: B. A.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile având ca obiect ”pretenții” formulată de reclamanta Ș. D. M., cu domiciliul în București, ., nr. 6-8, ., ., si domiciliul procesual ales în Râmnicu V., ., ., jud. V., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul social în Ploiești, . lucru nr. 2, Construcția C1, nr. 28A, parter, jud. Prahova, si sediul ales la CABINETUL DE AVOCAT „A. N.”, cu sediul în București, ., ..
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 02.06.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 06.06.2014, ulterior la data de 13.06.2014 și apoi la data de 20.06.2014 când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Târgu J. la data de 28.05.2012, sub nr._, reclamanta Ș. D.-M. a chemat în judecată pârâta ., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la despăgubirea morală a sa pentru daune grave aduse asupra imaginii publice și dreptului la demnitatea personală, despăgubiri morale în valoare de 11.000.000 Euro.
În motivarea acțiunea, reclamanta a arătat că, în fapt, în data de 25.03.2012, în cadrul emisiunii de știri a postului de televiziune România TV, difuzat la ora 13:00 pe site-ul România TV, s-a difuzat un amplu reportaj despre viața sa privată; a fost intervievat fostul său soț, Ș. C., și au fost difuzate imagini luate cu camera ascunsă.
Reclamanta a arătat că există și în prezent postat pe internet, pe site-ul România TV cu titlu „mama schizofrenă din V.", a fost filmată cu o cameră ascunsă și s-au difuzat aceste imagini fără a i se cere permisiunea sau dreptul la replică; a fost umilită în mod public, în sensul că s-a susținut că ar avea probleme psihice, că ar fi fost internată la Spitalul de Psihiatrie V. și că a suferit de schizofrenie, emisiunea fiind difuzată în toată țara, iar postarea pe site-ul internet al postului România TV datează neschimbată de două luni de zile.
Aceasta a mai precizat că este de profesie medic și fiica unor medici foarte cunoscuți în orașul Râmnicu-V., iar imaginea sa a fost distrusă de către reportajul editat și difuzat de către postul de televiziune, că a fost împreună cu soțul său din anul 1997, au fost căsătoriți, având împreună un copil.
S-a subliniat că reclamanta nu a fost niciodată internată, măcar la vreun spital de psihiatrie din orașul său, că nu figurează în evidențe ca suferind de vreo afecțiune de ordin psihic.
În dovedirea acțiunii au fost atașate la dosar, în copie, înscrisuri.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 70-74 NCC.
La data de 15.06.2012 pârâta a depus la dosar notă de informare, invocând excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Târgu J., întrucât, raportat la valoarea litigiului în cuantum de 11.000.000 Euro, și având în vedere dispozițiile art. 1 alin. 1 C.proc.civ. raportat la art. 2 alin. 1 lit. a și b C.proc.civ., competența materială intră în sfera de activitate a tribunalului și nu a judecătoriei.
Totodată, a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Târgu J., întrucât, în conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. 1 C.proc.civ., cererile de chemare în judecată împotriva unei persoane juridice de drept privat se introduc la instanța în circumscripția căreia se află sediul principal al acesteia, iar sediul social al pârâtei este în mun. Ploiești, . A, spațiu de lucru, nr. 2, parter, Construcția CI, jud. Prahova. Pârâta a indicat în vederea continuării procedurii de citare adresele de la sediul social, precum și adresa secundară România TV, Piața Presei Libere, nr. 1, Corp. A, ., București.
Prin sentința civilă nr._/10.09.2012 Judecătoria Târgu J. a admis excepțiile necompetenței materiale și teritoriale a Judecătoriei Târgu J., invocate prin nota de informare, și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Ș. D.-M., în favoarea Tribunalului Prahova - Secția I Civilă.
Pentru a pronunța această sentință, Judecătoria Târgu J. a reținut că, în urma analizării excepțiilor necompetenței materiale și teritoriale a Judecătoriei T ârgu J., invocate de pârâtă, conform art. 137 alin. 1 C.proc.civ., prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei . să-i plătească despăgubiri morale în valoare de 11.000.000 Euro.
Având în vedere dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. b C.proc.civ., instanța competentă în soluționarea proceselor și a cererilor în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 500.000 lei, cu excepția cererilor de împărțeală judiciară, a cererilor în materia succesorală, a cererilor neevaluabile în bani și a cererilor privind fondul funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, după caz, posesorii, formulate de terții vătămați în drepturile lor prin aplicarea legilor în materia fondului funciar, sunt de competența tribunalului.
Totodată, s-a reținut că sediul social al pârâtei este în mun. Ploiești, . A, spațiu de lucru, nr. 2, parter, Construcția CI, jud. Prahova, iar conform dispozițiilor art. 7 alin. 1 C.proc.civ., cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane juridice de drept privat se introduce la instanța în circumscripția căreia se află sediul principal al acesteia, în speță neevidențiindu-se situația unei competențe teritoriale alternative.
Prin urmare, Judecătoria Târgu J. a admis excepțiile necompetenței materiale și teritoriale a sa în soluționarea cauzei și, în temeiul art. 137 alin. 1 C.proc.civ. și art. 158 alin. 1 C.proc.civ., a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova - Secția I Civilă, care este instanța competentă material și teritorial să judece prezentul litigiu.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată cu același număr unic de dosar,_ la data de 25.09.2012.
La data de 11.12.2012 pârâta . a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii introductive ca fiind neîntemeiată, pe fondul neîntrunirii condițiilor răspunderii civile delictuale precum și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul părților, precum și martori. De asemenea, s-a procedat la transcrierea materialului audio-video prin care reclamanta a pretins că i s-au cauzat daune grave asupra imaginii publice și dreptului la demnitatea personală.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată următoarele:
În fapt, se reține că reclamanta Ș. D. M. este în prezent medic rezident, efectuându-și rezidențiatul la Spitalul Clinic de Urgență „Sf. I.” București, conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 565/18.12.2011 (fila 198).
De asemenea, se mai reține că reclamanta are 2 fiice minore, din două relații diferite, între aceasta și cei doi tați ai minorelor, respectiv C. I. C. și Ș. A. C. existând o . litigii civile și penale legate de modalitate de exercitare a drepturilor și obligațiilor părintești față de minore.
Pârâta . deține licența audiovizuală a televiziunii România TV. După cum a susținut reclamanta, aspect care a fost confirmat și de către pârâtă, la data de 25.03.2012, în cadrul unei emisiuni difuzate pe acest post de televiziune, a fost prezentat un reportaj referitor la reclamanta din prezenta cauză.
Transcriptului acestui reportaj, așa cum a fost confirmat de ambele părți, este următorul:
Captură video
Caz uluitor la V.! O mamă este acuzată că își ascunde copiii de tații lor, chiar dacă aceștia au dreptul să îi viziteze. Mai mult, femeia ar refuza să ia în considerare o ordonanță președințială prin care unul dintre copii este încredințat tatălui său. La ultima încercare mama a scos copii, de doi și șapte ani, pe geam, obligându-i să sară de la o înălțime de aproximativ doi metri. În acest timp, autoritățile aruncă răspunderea de la una la alta.
Text montaj
În luna februarie,femeia și-a filmat fetița de doar 7 ani când plângea și își jignea tatăl. Apoi a postat înregistrările pe youtube.
Carton citit
„Eu o iubesc pe mama și ală rău nu a mai venit de mult pe la mine, e un porc și un afurisit. Eu o iubesc pe mama mea, pe nimeni altcineva. Eu vreau să stau cu ea. Nu mă duc la el. stau cu mama și atât. Nu mă duc la nimeni altcineva și stau cu mama și cu bunicii mei”.
Tatăl fetiței susține că nu și-a văzut copilul din decembrie și că fosta soție ar avea probleme psihice.
Sincron C. Ș., tatăl fetiței
„Din actele obținute de către instanță de la Spitalul nr. 2 rezultă că are schizofrenie. Temerea mea cea mai mare este la viața fetiței mele… și capacitatea ei de a-și dezvolta un psihic normal”.
Sincron N. B., Directorul DGAPSC V.
„Noi ne-am autosesizat, am sesizat poliția. Noi nu putem să aplicăm sancțiuni, numai poliția pe lege. Toată lumea vede în Direcția pentru Protecția Copilului cineva ca și cum noi am putea fi jandarmii, mergem spargem uși, luăm copii. Nu, nu putem, pentru că legea se oprește la limita proprietății”.
Sincron A. T., Purtător de cuvânt IPJ V.
„Intră în competența Direcției. Poliția poate doar să sprijine Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului în anchetele pe care le fac dumnealor”.
Reprezentanții Direcției pentru Protecția Copilului susțin că au depus nenumărate plângeri, iar poliția se apără și spune că are doar o sesizare din partea Direcției. Cei de la Protecția Copilului susțin că vor cere în instanță decăderea din drepturi a mamei dacă în următoarele zile nu vor putea să vadă minorii pentru evaluarea psihologică.
Tribunalul mai constată că sunt reale susținerile reclamantei, conform cărora acest material, respectiv transcriptul acestui reportaj este postat și pe site-ul respectivei televiziuni, la adresa http://www.romaniatv.net/copii-chinuiti-in-lupta-parintilor-video_21950.html
De asemenea, se mai observă că tag-urile (etichetele) care conduc la găsirea acestei pagini de internet, afișate și pe pagina respectivă, sunt următoarele: „copii mama schizofrenica”, „mama ascunde copiii”, „mama schizofrenica”, „mama valcea”.
Prin cererea introductivă de instanță reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 11.000.000 euro, cu titlu de despăgubiri morale pentru prejudiciul cauzat prin difuzarea acestui reportaj, invocând condițiile răspunderile civile delictuale.
Ținând seama de data la care reclamanta pretinde că pârâta ar fi săvârșit pretinsa faptă ilicită, respectiv data de 25.03.2012, prin raportare la prevederile art. 5 alin. 1 din Legea 71/2011, tribunalul constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile din Noul cod civil ce reglementează această instituție, respectiv art. 1349 și urm. NCC. Astfel, conform acestui text de lege, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor și intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
Din examinarea condițiilor prevăzute de art. 1357 NCC, dar având în vedere și cele arătate constant în doctrină, pentru a opera răspunderea civilă delictuală trebuie îndeplinite, simultan, patru condiții, și anume: fapta ilicită, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, precum și săvârșirea cu vinovăție a faptei ilicite.
În ceea ce privește săvârșirea unei fapte ilicite, tribunalul reține că, potrivit art. 71 NCC (ce reglementează „dreptul la viață privată”) (1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private. (2) Nimeni nu poate fi supus vreunei imixtiuni în viața intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reședința ori corespondența sa, fără consimțământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 76.
De asemenea, art. 8 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Intereselor Fundamentale (CEDO) stabilește că orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale.
În cauza de față, tribunalul reține că postul de televiziune România TV, deținut de societatea pârâtă a realizat un material video în care au fost prezentate o . aspecte legate de viața personală și de familie a reclamantei Ș. D. M., mai precis de modul în care aceasta înțelege să gestioneze relațiile sale cu fiicele sale, precum și a uneia dintre fiicele sale cu tatăl său, de care reclamanta a divorțat. Prin urmare, este evident că acest gen de relații se subscriu vieții private, de familie, a reclamantei, prin urmare există o ingerință a pârâtei în viața privată, de familie, a reclamantei.
Din declarația martorei E. N. (filele 244-248), persoana care a realizat în mod concret materialul video menționat anterior, se reține că acest material a fost întocmit plecând de la faptul că aflase despre existența pe youtube a unor filmulețe în care apărea una dintre fiicele minore ale reclamantei, care făcea afirmații nu tocmai plăcute la adresa tatălui său, probabil la îndemnul mamei sale (reclamanta), căreia, deși nu apărea în materialul video, i se auzea vocea, și care îi spunea fiicei sale ce să zică.
De asemenea, martora a precizat că a realizat materialul respectiv în interesul celor două fiice minore ale reclamantei, despre care a afirmat că nu trebuia să fie filmate de către mama lor într-un material video, film care să fie postat ulterior pe Internet, pe un canal video accesibil tuturor, situație în care mama minorelor putea fi sancționată inclusiv cu decăderea din drepturile părintești.
De principiu, ingerința în viața privată, de familie, a unei persoane poate fi uneori acceptată, dacă scopurile pentru care aceasta a fost efectuată se subscriu intenției de restabilire a supremației legii, ori de ocrotire a normelor sociale sau a bunelor moravuri, aici incluzându-se și respectarea drepturilor și intereselor unor copii minori, despre care sunt informații rezonabile că ar fi fost abuzați, neglijați, abandonați etc., astfel cum prevede Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Or, în cauza de față, după cum s-a constatat și cadrul procedurii judiciare ce a făcut obiectul dosarului nr._, care s-a aflat pe rolul Tribunalului V., respectiv Curții de Apel Pitești, cele două fiice minorei ale reclamantei nu au fost considerate ca făcând parte din categoriile de copii față de care se impune luarea unei măsuri de protecție specială, conform Legii 272/2004. Astfel, prin decizia civilă nr. 156/17.12.2013 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în cauza respectivă a fost respinsă, în mod irevocabil, cererea formulată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș, prin care se solicitase luarea unei măsuri de protecție specială față de minore, respectiv plasamentul în regim de urgență.
De asemenea, menționarea de către reporter a unor informații în sensul că, din declarația unor cunoscuți ai reclamantei, ar rezulta că reclamanta ar avea probleme psihice, coroborată cu etichetarea materialului video de pe Internet cu tag-ul „mamă schizofrenică”, constituie, de asemenea, o ingerință nepermisă a postului de televiziune aparținând societății pârâte, în viața privată a reclamantei, atâta timp cât aceste aspecte s-au dovedit chiar a fi nereale.
Chiar dacă, potrivit arz. 70 NCC, orice persoană are dreptul la liberă exprimare, totuși instituțiile de presă din România trebuie să exercite acest drept cu respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor, inclusiv a dreptului la respectarea vieții private, de familie.
Prin urmare, tribunalul apreciază că difuzarea acestui material video pe canalul de televiziune România TV, aparținând societății pârâte, precum și postarea acestuia pe Internet, pe site-ul aceleiași televiziuni, constituie o faptă ilicită, de natură a atrage răspunderea civilă delictuală a pârâtei, dacă se constată îndeplinirea și a celorlalte trei condiții, menționate mai sus.
Mai mult decât atât, tribunalul apreciază că pârâta a săvârșit o faptă ilicită și prin maniera în care a etichetat (a atașat tag-uri) acestui material video pe site-ul său, respectiv „copii mama schizofrenica”, „mama ascunde copiii”, „mama schizofrenica”, „mama valcea”. Aceste afirmații (caracterizări) la adresa reclamantei constituie o încălcare a dreptului reclamantei la respectarea vieții sale private și de familie, mai ales că aceste etichete au fost păstrate de reclamantă și după formularea prezentei cereri de chemare în judecată, inclusiv la momentul pronunțării prezentei hotărâri.
Referitor la existența unui prejudiciu, ca o a doua condiție de admisibilitate a antrenării răspunderii civile delictuale, din declarația martorilor audiați la propunerea reclamantei, tribunalul reține că reclamanta este considerată, atât în cercul său de cunoscuți, dar și în comunitatea locală, ca fiind o persoană cu un statut social respectabil, demnă de a fi respectată.
Astfel, martorii au declarat despre reclamantă că aceasta este de profesie medic, iar materialul video a avut un impact negativ asupra exercitării profesiei sale. De asemenea, aceștia au relatat faptul că reclamanta provine dintr-o familie respectabilă a comunității locale din mun. Râmnicu V., părinții acesteia fiind, la rândul lor, medici. Din aceste motive, reclamanta ar fi ales să profeseze în mun. București, tocmai pentru a evita anumite atitudini din partea persoanelor din comunitatea locală, cu care reclamanta ar fi intrat în contact, atât pe plan profesional, cât și personal.
Într-adevăr, așa cum s-a menționat anterior, în prezent reclamanta lucrează ca medic rezident în cadrul unui spital din mun. București.
Prin urmare, tribunalul apreciază că, urmare a materialului realizat și difuzat de postul de televiziune România TV, reclamanta a suferit un prejudiciu de imagine semnificativ, de ordin moral, aducându-i-se atingere onoarei, reputației și demnității sale, astfel că este îndeplinită și cea de-a doua condiție.
În ce privește legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită săvârșită de postul de televiziune, prin realizarea și difuzarea acelui material, și prejudiciul suferit de reclamantă, tribunalul constată că acesta rezultă în mod evident din maniera în care a fost săvârșită fapta ilicită, atingerea adusă atributelor personalității umane a reclamantei, respectiv suferința psihică a reclamantei fiind rezultatul difuzării respectivului material video, atât pe postul de televiziune deținut de pârâtă, cât și pe site-ul acestuia.
În sfârșit, referitor la vinovăție, tribunalul apreciază că răspunderea civilă delictuală poate fi antrenată și pentru cea mai mică neglijență, susținerile pârâtei, în sensul că nu a acționat cu intenție, pentru a afecta imaginea reclamantei, ci în scopul ocrotirii intereselor copiilor minori ai acesteia, nefiind primite de către instanță.
Din probe nu a rezultat că cele două fiice ale reclamantei s-ar fi aflat într-o situație de copii abandonați, neglijați ori abuzați, în înțelesul Legii 272/2004, aspect statuat și de instanța specializată printr-o hotărâre irevocabilă, în realitate fiind vorba despre niște dispute între părinții copiilor, pe care postul de televiziune a ales să le prezinte public.
Prin urmare, în raport de toate aceste considerente, tribunalul constată că sunt îndeplinite condițiile legale, prevăzute de art. 1349 și urm. NCC, pentru angajarea răspunderii civile delictuale a societății pârâte, în calitate de deținător al licenței audio-vizuale pentru postul de televiziune România TV.
În ceea ce privește despăgubirile solicitate de reclamantă pentru prejudiciul moral cauzat, tribunalul observă că prin cererea introductivă de instanță reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 11.000.000 euro, cu titlu de daune morale.
Legat de acest aspect, tribunalul constată că, în mod concret, legislația națională, dar și cea comunitară, nu conține norme clare privind modalitatea de stabilire și calculare a acestui tip de prejudiciu. Prin urmare, stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciile aduse onoarei și demnității unei persoane presupune o apreciere subiectivă din partea instanței, care, însă, trebuie să aibă în vedere anumite criterii obiective, rezultând din cazul concret dedus judecății, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, precum și să aprecieze intensitatea și gravitatea atingerii aduse acestora.
De asemenea, plecând de la jurisprudența CEDO, tribunalul are în vedere faptul că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă reputației, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii aduse acesteia.
Nu în ultimul rând, tribunalul subliniază că, potrivit prevederilor art. 1349 alin. 2 NCC, instanța de judecată trebuie să dispună măsurile ce se impun pentru acoperirea integrală a prejudiciului moral cauza reclamantei prin fapta ilicită a pârâtei.
Din această perspectivă, instanța apreciază, mai întâi, că suma pretinsă de reclamantă prin acțiune este net superioară prejudiciului moral cauzat acesteia de către pârâtă. În continuare, tribunalul consideră, în lipsa unor criterii legale, că măsura de obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 15.000 euro constituie o manieră echitabilă de reparare a prejudiciului cauzat reclamantei prin fapta ilicită a pârâtei, cuantumul respectiv fiind proporțional cu prejudiciul moral suferit de reclamantă.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 1349 și urm. NCC, tribunalul va admite în parte acțiunea formulată de reclamanta Ș. D. M. și va obliga pârâta ., care deține licența audiovizuală a televiziunii România TV, să plătească reclamantei suma de 15.000 euro, în lei la cursul BNR din ziua plătii efective, cu titlu de daune morale.
De asemenea, în baza dispozițiilor art. 274 C.proc.civ., tribunalul va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 1.180 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat și contravaloare cheltuieli de transport.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte acțiunea formulată de reclamanta Ș. D. M., cu domiciliul în București, ., nr. 6-8, ., ., si domiciliul procesual ales în Râmnicu V., ., ., ., în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul social în Ploiești, . lucru nr. 2, Construcția C1, nr. 28A, parter, jud. Prahova, si sediul ales la CABINETUL DE AVOCAT „A. N.”, cu sediul în București, ., ..
Obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 15.000 euro, în lei la cursul BNR din ziua plătii efective, cu titlu de daune morale.
Obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 1.180 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 20.06.2014.
Președinte Grefier
Ș. O. C. B. A.
Red. O.C.Ș
4 ex/2014
Operator date cu caracter personal nr. 5595
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 645/2014. Tribunalul PRAHOVA | Acţiune în constatare. Decizia nr. 442/2014. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
