Obligaţie de a face. Decizia nr. 371/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 371/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 04-06-2014 în dosarul nr. 24978/281/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA-SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 371
Ședința publică din data de 04.06.2014
PREȘEDINTE – N. C.
JUDECĂTOR – A. G. H.
GREFIER - C. A.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de către apelanții - reclamanți B. M. și B. L., ambii domiciliați în Ploiești, ., județ Prahova, împotriva sentinței civile nr._ pronunțată de Judecătoria Ploiești la data de 04.11.2013, în contradictoriu cu intimații – pârâți I. A. domiciliat în Ploiești, ., J. Prahova și T. F. domiciliată în Ploiești, Rahovei, nr. 19, J. Prahova.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 14.05.2014, prezența și susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului, instanța a amânat pronunțarea la data de 21.05.2014, ulterior, la data de 28.05.2014 și apoi la data 04.06.2014, când a decis:
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._, reclamanții B. M. și B. L. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții I. A. și T. F. obligarea acestora să desființeze magazia improvizată ridicată de aceștia pe hotarul despărțitor între aceștia și să se dispună, în cazul în care nu remediază în mod eficient scurgerile de la baie, desființarea acesteia.
În motivare, au arătat că sunt vecini cu pârâții și, datorită unor lucrări ale acestora, imobilul proprietatea lor a avut grav de suferit, în sensul că infiltrațiile produse au produs fisuri în imobil și igrasie permanentă.
Au precizat că între ei au avut loc mai multe litigii începând din anul 1989, dar, deși au fost sentințe ce au dispus remedierea sistemului de colectare de la baie și a apei pluviale, pârâții nu au executat lucrări eficiente mai mult au improvizat o magazie pe hotarul dintre ei, au un sistem deficitar de colectare a apei pluviale și o baie care produce scurgeri ce s-au infiltrat în fundația și peretele despărțitor al casei, producând igrasie și fisuri ce duc la deteriorarea imobilului proprietatea lor.
La data de 09.04.2012 și-au completat acțiunea în sensul de a li se permite accesul la terenul pârâților pentru repararea daunelor provocate de infiltrațiile de apă.
Prin completarea depusă la termenul din data de 08.10.2012 au solicitat modificarea trotuarului care a fost înălțat, montarea unei rigole standard pentru evacuarea apei în stradă și obligarea pârâților la curățarea și evacuarea zăpezii în stradă, nu pe pereții imobilului lor.
Pârâtul I. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată. În motivare a arătat că deține imobilul în urma unor moșteniri succesive, proprietarul inițial fiind bunicul matern S. D. care a cumpărat imobilul în anul 1945. Reclamanții au construit imobilul învecinat ulterior (în anul 1971), alegând să-l lipească de zidul construcției sale. Atât în momentul ridicării construcției, cât și ulterior ar fi trebuit să execute lucrări de hidroizolare pentru a preîntâmpina eventualele probleme ce ar putea apărea ca urmare a alipirii construcției.
Deși a executat, la cererea acestora, mai multe lucrări de renovare recondiționare, de racordare la sistemul public de canalizare etc. aceștia, după o perioadă de timp emiteau noi pretenții, amenințându-i cu procese. Având în vedere caracterul repetat al acțiunilor în instanță, faptul că aceștia, niciodată nu au realizat lucrări de remediere ale propriilor deficiențe existente la construcția ce o stăpânește, având în vedere și reaua credința de care dau dovada prin lipsa comunicării, a relațiilor de vecinătate și a caracterului repetitiv și șicanator al proceselor au susținut că sunt aplicabile dispozițiile art. 723 C.pr.civ.
În cererea de chemare în judecata reclamanții invocă faptul că ar exista scurgeri de la baia sa: cu ocazia litigiilor anterioare s-a constatat faptul că scurgerile nu provin de la el. Mai mult decât atât, sistemul de colectare a apei pluviale, precum și lucrările la sistemul canalizare au fost efectuate cu supervizarea reclamanților și acceptate de aceștia.
Măsura desființării băii nu poate fi primită de instanța de judecată atâta timp cât reclamanții au ridicat propria construcție la mult timp după a pârâților, iar aceștia, în momentul în care au decis lipirea clădirii lor de a sa trebuiau să efectueze o izolație corespunzătoare, asumându-și în caz contrar riscurile unor viitoare probleme de genul infiltrațiilor.
În cererea de chemare în judecata s-a arătat ca ar exista o magazie pe terenul deținut de T. F., pe hotarul despărțitor dintre cele două proprietăți. O simpla verificare la fața locului ar fi fost de ajuns să se constate că nu exista nicio astfel de construcție.
În ceea ce privește solicitarea reclamanților de a li se permite accesul pe terenul său pentru repararea presupuselor daune provocate de infiltrațiile de apă, în urma concluziilor unui expert care să indice care sunt eventualele remedii propuse, modalitatea de executare a acestora, precum și indicarea faptului că aceste reparații trebuie executate numai de pe terenul lor pot fi primite.
In ceea ce privește magazia, nu poate fi nici pe departe o cauză a infiltrațiilor la imobilul reclamanților pentru simplul motiv că aceasta nu există.
În ceea ce privește baia sa: așa cum s-a constatat în procesele avute anterior cu reclamanții, baia nu poate constitui cauza presupuselor infiltrații în imobilul reclamanților. Acest aspect reiese și din sentința civila nr. 3995/26.05.2003, pagina 6 pronunțată în dosarul nr.17.053/2002. În aceeași sentință se arată că, instalațiile sanitare din baia sa nu sunt încastrate în perete și deci nu pot fi cauza unor eventuale infiltrații.
Reclamanții au mai invocat o adresă din 21.06.2011 emisă de Primăria Mun. Ploiesti-Directia Generală de Urbanism care nu face nici pe departe vreo precizare din cele insinuate cu rea credință, ci doar că, la controlul în teren nu s-au constatat lucrări precum și că, locuința de la numărul 19 a fost realizată între anii 1950-1955.
In ceea ce privește puțul absorbant nu mai exista încă din anii 1970, când a fost înlocuit cu racordul la canalizarea, racord care s-a făcut la cererea reclamanților.
Reclamanții au afirmat în completarea la acțiune din 03.10.2012, că au demolat imobilul din cauza puțului absorbant, ori, din documentele depuse de ei, în special din autorizația de dărâmare nr. 90/26.08.1971 nu se prevede nicio legătura între puț și cauza demolării.
In ceea ce privește modificarea trotuarului (inclusiv o refacere a rigolei), chiar reclamanții recunosc în completarea acțiunii din 03.10.2012 că trotuarul și rigola au fost făcute la solicitarea lor. Acum solicitarea din 2002 nu le mai convine și doresc o înălțare a trotuarului și o refacere a rigolei.
În completarea acțiunii reclamanții și-au întemeiat pretențiile pe o expertiză din anul 1988 (întocmita de ing. D. M.) care nu are în vedere nici pe de parte situația actuală a celor două imobile.
Reclamanții, în mod obsesiv au invocat repararea și consolidarea imobilului lor prin lucrări de pe terenul paraților. În fapt, miza acestui proces nu este reprezentată de așa-zisele infiltrații, ci de aceste două lucrări. Reclamanții au încercat sa eludeze normele legale referitoare la consolidarea construcțiilor prin încercarea de a forța instanța să le acorde dreptul de a le a efectua de pe teritoriul paraților.
In drept, s-au invocat art.115 și 723 C.pr.civ.
Prin sentința civilă nr._/04.11.2013, Judecătoria Ploiești a admis excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește montarea de către pârâți a rigolei; a respins acest capăt de cerere ca având autoritate de lucru judecat; a respins capătul de cerere privind demolarea magaziei ca rămas fără obiect; a admis în parte cererea formulata de reclamanții B. M. și B. L.; a obligat pârâtul I. A. să modifice sistemul de colectare a apelor meteorice prin racordarea burlanului care colectează apa de pe acoperișul băii direct la căminul de canalizare și prin hidroizolarea bazei căminului de canalizare 1 cu vopseluri hidroizolante; a obligat pârâta T. F. să modifice sistemul de colectare a apelor meteorice prin scurtarea cu 30 cm a copertinei care acoperă accesul în locuință din curtea interioară; a obligat pârâții să contribuie cu ½ din sumele necesare construirii la limita de proprietate cu cea a reclamanților, pe lungimea liniei de hotar, a unei borduri de beton cu înălțimea de 20 cm; a respins în rest cererea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că la data de 14.12.1945, S. (S.) D. a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 430 mp situat în . (actual 19) și locuința de pe acest teren.
La data de 29.05.196 s-a eliberat certificatul de moștenitor nr. 220 prin care se atestă că moștenitorii defunctului S. D. sunt pârâta T. F. și S. E. V., masa succesorală fiind compusă din imobilul situat în ..
Prin certificatul de moștenitor nr. 240/13.07.2000 s-a atestat că pârâtul I. A. a dobândit de la mama sa, S. E. V., cota indiviză de 1/2 din terenul în suprafață de 420 mp și încăperile 8-12 și 20 din locuința situată pe acest teren.
Din adresa nr._/21.06.2011 (fila 61) emisă de Primăria mun. Ploiești – Direcția Generală de Dezvoltare Urbană a rezultat că locuința situată în . a fost executată în anii 1950-1955.
Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 3442/27.04.1971 reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra unui teren situat în . și a casei aflată pe acest teren. Prin autorizație pentru execuție de lucrări nr. 347/03.07.1971 au fost autorizați să construiască pe acest teren o locuință parter și etaj, lucrările fiind recepționate în septembrie 1971 (fila 36), iar prin autorizația pentru dărâmare nr. 90/26.08.1971 este autorizat să demoleze construcția existentă în vederea construirii uneia noi (fila 60).
1. Cu privire la montarea unei rigole
În conformitate cu art. 137 alin.1 C.pr.civ., instanța de fond a reținut că, potrivit art. 163 alin. 1 C.pr.civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de către aceeași parte. Articolul invocat, aplicabil în situația în care două sau mai multe procese sunt în curs, este cu atât mai mult valabil în situația în care unul din procese a fost soluționat irevocabil.
Rațiunea pentru care legiuitorul a prohibit existența mai multor litigii având același obiect, aceleași părți și aceeași cauză este, pe lângă forța pe care trebuie să o aibă o hotărâre judecătorească, și evitarea unor hotărâri contradictorii.
Art. 1201 din vechiul C.civ. definește autoritatea de lucru judecat prin prisma triplei identități care trebuie să existe cu privire la obiect, cauză și parte.
Prin sentința civilă nr. 3995/26.05.2003 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._/2002 a fost admisă cererea reclamanților și au fost obligați pârâții să monteze o rigolă în vederea colectării apelor pluviale și dirijării acestora către rețeaua stradală. Prin urmare a fost soluționată această cerere prin hotărâre judecătorească definitiv și irevocabil.
Dacă pârâții au executat sau nu rigola sau modalitatea în care aceștia au efectuat-o este o chestiune ce privește executarea hotărârii judecătorești, reclamanții având la dispoziție alte mijloace procedurale pentru a aduce la îndeplinire dispozițiile din titlu executoriu.
2. Referitor la demolarea magaziei, instanța de fond a reținut că, din raportul de expertiză întocmit în cauză a rezultat că aceasta nu mai există.
3. Cu privire la obligarea pârâților la curățarea și evacuarea zăpezii în stradă nu pe pereții imobilului lor, instanța a reținut că reclamanții nu au indicat un temei de drept pentru acest capăt de cerere și nici nu au administrat probe care să dovedească că pârâții ar arunca zăpadă pe pereții locuinței lor.
4. În ceea ce privește capetele de cerere referitor desființarea băii și accesul la terenul pârâților pentru repararea daunelor provocate de infiltrațiile de apă cauzate de baia care produce scurgeri ce s-au infiltrat în fundația și peretele despărțitor al casei, producând igrasie și fisuri ce duc la deteriorarea imobilului proprietatea lor, a reținut că din raportul de expertiză completat întocmit în cauză, expertul a stabilit că umezeala din beciul pârâtului nu poate fi cauza umezelii pereților reclamantului, deoarece beciul pârâtului nu se învecinează cu locuința reclamantului, iar în ceea ce privește baia, aceasta nu poate fi cauza infiltrațiilor deoarece nu este montată instalație de apă pe peretele învecinat iar cele două construcții au ziduri proprii cu rost între ele, apa neputând trece dintr-un perete în celălalt. A mai constatat expertul că, cauza umezirii pereților reclamanților este acumularea de apă în apropierea casei.
Potrivit art. 1349 alin. 1 și 2 din Noul Cod Civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
Din interpretarea textelor legale, a rezultat că patru sunt condițiile ce trebuie a fi îndeplinite pentru angajarea răspunderii unei persoane: fapta ilicită, prejudiciu, legătura de cauzalitate și culpa.
Instanța de fond a reținut că reclamanții nu au dovedit fapta ilicită a pârâților constând fie în construirea băii fără autorizație, fie în existența unor deficiențe în folosirea acesteia. Pe de o parte expertiza a relevat că pe peretele învecinat nu există o instalație de apă, iar pe de altă parte construcția pârâților a fost realizată cu 20 de ani înainte de construcția reclamanților.
Reclamanții nu au făcut nici dovadă între pretinsa faptă ilicită și prejudiciul suferit prin infiltrațiile de apă, având în vedere că în concluziile aceluiași raport se precizează că cauza umezirii pereților reclamanților este acumularea de apă în apropierea casei și nu baia pârâților.
5. Aceeași soluție și pentru aceleași considerente a fost dată și capetelor de cerere privind tencuirea hidrofugă a peretelui estic și consolidarea acestuia cu stâlpi de beton armat și desființarea canalizării făcute de ei.
Cu privire la acest ultim aspect, instanța de fond a reținut că reclamanții nu au precizat și dovedit în ce mod îi afectează canalizarea astfel cum este în prezent și nici în ce ar consta aceasta.
Reclamanții au susținut în completarea depusă la data de 05.03.2013 că pereții căminelor sunt sparți pentru a se scurge apa pluvială între ele, însă toate apele se scurg în pământ și la fundația casei. Din modul de formulare și motivare a acestei cereri nu rezultă nici viciile care ar afecta sistemul de canalizare, nici în ce constă prejudiciul suferit de reclamanți.
Mai mult expertul tehnic numit în cauză a precizat că infiltrațiile de apă nu provin nici de la sistemul de canalizare.
6. Însă cu privire la trotuar și la modificarea sistemului de colectare a apelor pluviale, s-a reținut din același raport de expertiză că burlanul care colectează apa de pe acoperișul băii pârâtului I. o deversează în curtea interioară și de aici se revarsă în curtea reclamanților, iar copertina care acoperă accesul în locuință din curtea interioară a pârâtei T. este prea lung, la precipitații majore deversând apele meteorice pe terenul reclamanților.
Art. 555 din Noul cod civil prevede că proprietatea este dreptul ce are cineva de a poseda, folosi și dispune de un lucru în mod exclusiv, perpetuu și absolut, insa în limitele determinate de lege. Limitările dreptului de proprietate nu sunt doar cele prevăzute de lege, ci și cele care rezultă din relațiile de bună-vecinătate. Astfel, folosirea unui lucru, ca atribut al dreptului de proprietate nu trebuie să stânjenească folosirea unui lucru de către altă persoană.
Art. 44 alin. 7 din Constituție prevede că dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind asigurarea bunei vecinătăți și la respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii sau obiceiului revin proprietarului. În același sens este formulat și art. 603 din Noul Cod civil: „Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.”
O astfel de sarcină este servitutea picăturii streșinii, prevăzute la art. 611: „Proprietarul este obligat să își facă streașină casei sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin.”
Instanța de fond a reținut soluția tehnică propusă de expert și a obligat pârâtul I. A. să modifice sistemul de colectare a apelor meteorice prin racordarea burlanului care colectează apa de pe acoperișul băii direct la căminul de canalizare și prin hidroizolarea bazei căminului de canalizare 1 cu vopseluri hidroizolante, iar pe pârâta T. F. să modifice sistemul de colectare a apelor meteorice prin scurtarea cu 30 cm a copertinei care acoperă accesul în locuință din curtea interioară.
Față de împrejurarea că aceste măsuri trebuie coroborate cu construirea unui zid de beton cu înălțimea de 20 – 30 cm care să împiedice trecerea apei între proprietăți și având în vedere că această bordură se impune în contextul în care curtea pârâților a fost supraînălțată prin betonare, este echitabil ca ambele părți să suporte contravaloarea executării acesteia, astfel încât va obligă pârâții să contribuie cu ½ din sumele necesare construirii la limita de proprietate cu cea a reclamanților, pe lungimea liniei de hotar, a unei borduri de beton cu înălțimea de 20 cm.
Instanța de fond a reținut că prin executarea acestei borduri nu se impune modificarea trotuarului aferent pârâților, efectul fiind același însă cu mai puține costuri.
Expertul a propus și o . lucrări pe care reclamanții ar trebui să le execute, pentru a fi eficiente celelalte măsuri, însă în lipsa unei cereri reconvenționale, instanța de fond a apreciat că nu îi poate obliga pe reclamanți să le efectueze, rămânând la latitudinea lor.
Împotriva acestei soluții au declarat apel reclamanții la data de 23.12.2013, criticând-o ca nelegală și netemeinică..
Construcția proprietate a reclamanților a fost executată în baza următoarelor acte -Certificat de amplasament, aliniere și regim de construcție nr.1011/03.07.1971 în care se precizează "cu calcan pe hotarul dinspre est."
-Autorizație pentru executarea lucrării nr. 347/03.07.1971 pe care executantul întreprinderea Constructorul le-a respectat, cu realizarea unei structuri cu fundații și planșee din beton, elevație cu hidroizolație (trei straturi de carton asfaltat și două straturi de bitum, cu pereți din zidărie de cărămidă, nivelatoare cu tablă, cu calcan pe hotarul cu pârâții de la nr.19, cu jgheaburi și burlane., în regim de înălțime S+P+E. conform contractului cu întreprinderea (1972) și procesului verbal de recepție din 09.1976 cu calificativul f.bine, depus la dosar.
S-a solicitat la data de 08.12.2012 montarea unei rigole standard pentru evacuarea apei pluviale în stradă, cu panta la rigola străzii, aprobată de instanța la 08.10.2012 și s-a achitat taxa de timbru 40 lei și timbru judiciar 1,2 lei cu chitanța AA nr._/08.10.2012. Deoarece rigola a fost construită în 2003, conform hotărârii instanței judecătorești (2003), dată conform raportului de expertiză, doar ca o pantă înclinată a trotuarului, ea s-a distrus în timp din cauza zăpezii și înghețului, terenul de sub ea s-a tasat la mijloc, astfel rigola a pierdut înclinația spre stradă și apa nu s-a mai putut scurge spre . reclamanților conform schiței expertului Ț..
Scurgerea apelor pluviale nu se face corect de pe acoperișul băii pârâtului lonescu A. și de pe copertinele pârâtei T. F., ele deversându-se liber pe trotuarul din curtea pârâților și de aici pe terenul și la coltul fundației imobilului reclamanților, deci nu se respecta art.611 Codul Nou Civil privind picătura de streașină. Acestea au fost precizate și în expertiza ing. B. lon, după constatările de la fața locului în 2003, numit de Judecătoria Ploiești în dosarul_/2002, dată la care expertul a constatat și infiltrație de apă la peretele camerei reclamanților alipit băii pârâților.
La expertiza din 24.08.2013 consilierul expert L. Alla a constatat că imobilul reclamanților are sistem corect de evacuare a apei pluviale prin burlan jgheab și rigola betonată de circa 5 metri lungime, cu panta spre stradă. Expertul Ț. a indicat că burlanul care colectează apa de pe acoperișul băii pârâtului lonescu și burlanul care colectează apa de pe acoperișul imobilului pârâtei T. trebuie racordate direct la căminul de canalizare CI ceea ce încalcă Normele privind exploatarea instalațiilor sanitare aferente imobilului care prevăd la art. 11.36 "evacuarea apelor meteorice din curțile interioare se face la canalizarea exterioară prin rețea separate de rețeaua de canalizare a apelor uzate menajere”. Consideră că expertul Ț. nu cunoaște legislația motiv pentru care solicită o nouă expertiză.
Solicită apelanți reclamanți, montarea unei rigole standard pentru scurgerea apei pluviale, cu panta la rigola străzii, încastrată în mijlocul trotuarului și refacerea trotuarului cu panta la rigolă din mijlocul său, cerere pe care instanța a aprobat-o și s-au plătit taxele dar în sentință a respins-o pe motiv de autoritate de lucru judecat.
Apelanții reclamanți arată că nu sunt de acord cu participarea la executarea bordurii pe trotuarul pârâților, deoarece apa se scurge de pe terenul intimaților pârâți la aceștia și nu invers, deci culpa este a intimaților pârâți.
În raportul de expertiza din 1988, aflat la dosarul din 1988, întocmit de expert D. M., este menționat că "se impune o revizie atentă a instalațiilor sanitare a băii familiei Viecelli " deci a țevilor din perete și a țevilor de scurgere a apei încastrate în pardoseala băii, revizie care nu a fost menționată în sentința din 1989, la fel și în sentința din 1991. La nici un dosar începând cu 1988 nu există documente că s-ar fi înlocuit țevile din pardoseala băii care au o vechime considerabilă, ele putând avea din cauza coroziunii pori, fisuri prin care se produc pierderi de apă. Solicită înlocuirea țevilor de scurgere din pardoseala băii până la căminul CI.
Imobilul intimaților pârâți de la nr.19 are o vechime de peste 100 ani, conform actului depus de reclamanți la dosar, respectiv întâmpinarea pârâtei T. F. în care declara că imobilul de la nr. 19 avea, la momentul procesului, peste 115 ani vechime. Deci nu a fost construit în perioada 1950-1955 ci doar baia care a fost anexată la imobilul de la nr.19 și lipită de casa veche de la nr 21 (demolată în 1971) și care prezenta la momentul demolării distrugeri ale peretelui lipit de baie și puțul absorbant de la nr 19, puț care a fost desființat în 1989 și nu în 1970, cum declară intimații pârâți în întâmpinare. Baia a fost construită în perioada 1950-1955, a se vedea adresa Primăriei Direcția Generala de Dezvoltare Urbana C. Control_/21.06.2011 depusă la dosar. lnstanța de fond în sentința apelată se contrazice când menționează că locuința pârâților a fost construită în perioada 1950-1955 dar în certificatul de moștenitor este menționată cumpărarea în anul 1945 de către S. D. a imobilului cu 7 camere și dependințe de la V. C. care a avut în proprietate acest imobil în baza actului de vânzare autentificat la nr. 4 în data 02.01.1919.
Apelanții pârâți solicită verificarea de către instanță a autorizației de construcție a băii. În cazul în care aceasta nu există, baia a fost construită ilegal și solicită instanței dispunerea de măsuri corespunzătoare cu privire la un imobil construit ilegal. Ordonanța de urgență nr.7/2011 art. 56.1 prevede că "nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop . unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire " și prin modificările aduse Legii Urbanismului de la 01.01.2012 construcțiile ilegale vor fi demolate.
Expertul Ț. susține că infiltrația la imobilul apelanților reclamanți se datorează căminului CI și canalizării intimaților pârâți, care sunt foarte aproape de imobilul reclamanților dar nu precizează distanța (70 cm ) care se putea măsura în momentul efectuării expertizei.
În continuare, apelanții reclamanți susțin că, prin raportul de expertiză efectuat de expert Ț. se menționează necesitatea etanșării complete a căminului prin vopsea hidroizolantă dar, aceasta se degradează în timp și nici nu precizează alte metode de etanșare. Sistemul de canalizare și "proprietarul este obligat să asigure întreținerea spațiului care constituie bunul principal, astfel încât clădirea să se păstreze în stare bună".
Apelanții reclamanții nu recunosc ca valabil actul eliberat de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliara cu Extras de Carte Funciară pentru informare depus de avocatul intimaților pârâți, deoarece nu a fost elaborat pe baza unui act autentic de proprietate. Actul de proprietate depus la dosar este pe numele S. și semnat S. iar nu S., cum este menționat în sentință, lucru fals (a se vedea contractul de vânzare -cumpărare depus la dosar). La actul de tranzacție încheiat cu ocazia împărțirii bunurilor între cele două familii de pârâți este atașată o schiță de plan al imobilului de la nr.19 care nu este vizată oficial de nici o instituție. Actul a fost eliberat pe baza adresei Consiliului Local.
Certificatele de moștenitor au fost eliberate de notariatul de Stat Ploiești și semnate indescifrabil în 1969, conform unui proces verbal pe numele S., conform actului autentificat nr. 3980/1945 și transcris la nr. 5152/1945 Tribunal Prahova. Copiile actelor depuse la dosar nu se pot lua în considerare deoarece sunt pe numele unei persoane străine de familia intimaților pârâți.
Întrucât sentința nr._/2013 la dosarul nr._ data de Judecătoria Ploiești a fost primită de reclamanți la data de 20.12.2013 (data poștei) această cerere de apel este depusă de reclamanții B. L. și M., pentru a nu pierde termenul de apel (15 zile de la comunicare), apărătorul reclamanților fiind plecat în concediu pentru sărbătorile de iarnă. Ulterior se vor depune de către apărător completările necesare..
În concluzie apelanții reclamanți solicită:
-montarea unei rigole standard pentru evacuarea apelor pluviale, cu panta înclinată spre rigola străzii, capăt de cerere respins prin sentința invocându-se autoritatea de lucru judecat.
-înlocuirea țevilor de scurgere din pardoseala băii intimaților pârâți până la căminul CI
-verificarea de către instanța a autorizației de construcție a băii
-verificarea de către instanța a autenticității actelor de proprietate a imobilului intimaților pârâți de la nr. 19 și verificarea modului în care instanța de fond a confundat numele de S. cu S. (a se vedea în sentința la pagina nr. 5 unde numele cumpărătorului S. din actul de proprietate apare alături de numele S. scris în paranteză.
-desființarea copertinelor deasupra ușii și geamului camerei intimaților pârâți T..
-acordarea de către intimații pârâți a servituții, accesul pe terenul acestora pentru lucrări de întreținere și consolidare a peretelui estic al imobilului reclamanților cu stâlpi din beton armat și plasă de fier beton pe terenul intimaților pârâți
- evacuarea zăpezii din curtea intimaților pârâți T. în stradă
-efectuarea unei noi expertize deoarece expertul Ț. nu a ținut cont de unele prevederi legale, actele și planul depus la dosar și nu a găsit cauza exactă a infiltrației de apă la peretele casei reclamanților.
Intimatul pârât I. A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Referitor la cererea de refacere a probatoriilor formulată de apelanții reclamanți, tribunalul o va respinge ca neîntemeiată, având în vedere că, potrivit disp. art. 295 alin. 2 C.pr. civ., instanța va putea dispune refacerea sau completarea probelor noi propuse în condițiile art. 292, dacă consideră că sunt necesare pentru soluționarea cauzei.
Probele administrate înaintea primei instanțe rămân câștigate cauzei, iar procedurile probatorii care sunt defectuoase sau incomplete trebuie repetate.
Tribunalul constată că, la instanța de fond au fost administrate probatorii completate, la expertiza efectuată de expert Ț. B. a u fost formulate obiecțiuni, admise de instanță, expertul răspunzând acestor obiecțiuni.
Cu privire la fondul apelului, tribunalul constată că, este neîntemeiată critica apelanților reclamanți în sensul că rigola a fost construită în 2003, conform hotărârii instanței judecătorești (2003), dată conform raportului de expertiză, doar ca o pantă înclinată a trotuarului, dar, în timp din cauza zăpezii și înghețului, ea s-a distrus, terenul de sub ea s-a tasat la mijloc, astfel rigola a pierdut înclinația spre stradă și apa nu s-a mai putut scurge spre stradă, ci spre terenul reclamanților conform schiței expertului Ț..
În raportul de expertiză efectuat de expert Ț. B. se arată că nu este necesară executarea unei rigole, iar pe de altă parte, apelanta reclamantă B. M. a recunoscut că intimatul pârât I. A. a executat o rigolă standard, împreună cu apelantul reclamant B. L. a semnat că sunt de acord cu această rigolă.
Așa fiind, instanța de fond a reținut că față de această solicitare există autoritate de lucru judecat, întrucât prin sentința civilă nr. 3995/26.05.2003 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._/2002 a fost admisă cererea reclamanților și au fost obligați pârâții să monteze o rigolă în vederea colectării apelor pluviale și dirijării acestora către rețeaua stradală. fiind soluționată această cerere prin hotărâre judecătorească definitiv și irevocabil.
În ceea ce privește susținerea că, scurgerea apelor pluviale nu se face corect de pe acoperișul băii pârâtului lonescu A. și de pe copertinele pârâtei T. F., ele deversându-se liber pe trotuarul din curtea pârâților și de aici pe terenul și la coltul fundației imobilului reclamanților, deci nu se respecta art.611 Codul Nou Civil privind picătura de streașină. Tribunalul constată că este neîntemeiată.
Din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert Ț. B. rezultă că, umezeala din beciul pârâtului nu poate fi cauza umezelii pereților reclamantului, deoarece beciul pârâtului nu se învecinează cu locuința reclamantului, iar în ceea ce privește baia, aceasta nu poate fi cauza infiltrațiilor deoarece nu este montată instalație de apă pe peretele învecinat iar cele două construcții au ziduri proprii cu rost între ele, apa neputând trece dintr-un perete în celălalt. A mai constatat expertul că, cauza umezirii pereților reclamanților este acumularea de apă în apropierea casei.
Date fiind concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, criticile apelanților sub acest aspect sunt neîntemeiate.
De altfel, instanța de fond în mod corect a reținut că reclamanții nu au dovedit fapta ilicită a pârâților constând fie în construirea băii fără autorizație, fie în existența unor deficiențe în folosirea acesteia, din expertiza efectuată în cauză a rezultat că pe peretele învecinat nu există o instalație de apă, iar pe de altă parte construcția pârâților a fost realizată cu 20 de ani înainte de construcția reclamanților.
Reclamanții nu au făcut nici dovadă între pretinsa faptă ilicită și prejudiciul suferit prin infiltrațiile de apă, având în vedere că în concluziile aceluiași raport se precizează că, cauza umezirii pereților reclamanților este acumularea de apă în apropierea casei și nu baia pârâților.
Referitor la solicitarea apelanților reclamanți de verificare a autencității actelor de proprietate a imobilului intimaților pârâți, tribunalul constată că, aceste acte au făcut obiectul verificărilor la instanța de fond, rezultă în mod cert acest lucru din considerentele sentinței apelate.
În ceea ce privește desființarea copertinei, tribunalul constată că, această solicitare este formulată pentru prima dată în apel, ori potrivit disp. art. 294 alin. 1 C. pr. civ., în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi.
Apelanții reclamanți, nici un moment la instanța de fond nu au solicitat obligarea intimaților pârâți la desființarea copertinei, ori, această cerere făcută pentru prima dată în calea de atac, este inadmisibilă.
Solicitarea apelanților reclamanți de acordare de către intimații pârâți a servituții, a accesului pe terenul acestora pentru efectuarea de lucrări de întreținere și consolidare a peretelui estic al imobilului cu stâlpi de beton armat și plasă de fer beton, tribunalul constată că, zidul pe care aceștia vor să-l consolideze este situat pe terenul proprietatea lor și nu pe terenul intimaților pârâți, și totodată, din cuprinsul raportului de expertiză efectuat în cauză reiese că, fisurile apărute în imobilul acestora sunt firești la o construcție de cărămidă.
Tribunalul constată că este neîntemeiată solicitarea apelanților reclamanți de obligare a intimaților pârâți privind evacuarea zăpezii din curtea acestora pe stradă, întrucât aceștia nu au indicat nici un temei al solicitării lor în acest sens, nu au invocat cauzarea vreunui prejudiciu sau culpa intimaților pârâți pentru a se da curs cererii astfel formulate.
Pentru considerentele arătate, tribunalul va respinge apelul declarat de apelanții reclamanți, ca nefondat, potrivit disp. art. 296 C. pr. civ.
În baza disp. art. 274 și art. 277 C. pr. civ., tribunalul va obliga în solidar apelanții la plata către intimatul - pârât I. A. a sumei de 1000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de refacere a probatoriilor formulată de apelanții - reclamanți, ca neîntemeiată.
Respinge apelul declarat de către apelanții - reclamanți B. M. și B. L., ambii domiciliați în Ploiești, ., județul Prahova, împotriva sentinței civile nr._ pronunțată de Judecătoria Ploiești la data de 04.11.2013, în contradictoriu cu intimații – pârâți I. A. domiciliat în Ploiești, ., județul Prahova și T. F. domiciliată în Ploiești, Rahovei, nr. 19, județul Prahova, ca nefondat.
Obligă în solidar apelanții la plata către intimatul - pârât I. A. a sumei de 1000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.06.2014.
PREȘEDINTEJUDECĂTOR
N. C. A. G. H.
GREFIER
C. A.
Operator date cu caracter personal 5595
Redactat/tehnored. NC
5 ex./23.06.2014
Df._ Judecătoria Ploiești
Jf. B. M.
| ← Reziliere contract. Decizia nr. 1207/2014. Tribunalul PRAHOVA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 969/2014. Tribunalul... → |
|---|
