Revendicare imobiliară. Decizia nr. 401/2014. Tribunalul PRAHOVA

Decizia nr. 401/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 20-03-2014 în dosarul nr. 413/281/2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR._

Decizia civilă NR.401

Ședința publică din data de 20 martie 2014

Președinte:

M. C.

Judecători:

G. M.

M. N.

Grefier:

E. M.

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenții-reclamanți G. I. cu domiciliul în ., ., județul Prahova, G. I. cu domiciliul în comuna Bucov, ., nr. 54, județul Prahova, G. M. cu domiciliul în ., ., județul Prahova, M. E. cu domiciliul în comuna Bucov, ., județul Prahova si P. E. cu domiciliul în comuna Bucov, ., județul Prahova în contradictoriu cu, împotriva sentinței nr._/17.06.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul-pârât M. I. cu domiciliul în comuna Bucov, ., județul Prahova.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-pârât M. I. reprezentat de avocat T. M., lipsă fiind recurenții-reclamanți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a depus la dosar, prin serviciu registratură, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4,00 lei conform chitanței . nr._/20.03.2014 și a timbrului judiciar de 0,30 lei, după care,

Tribunalul invocă din oficiu excepția tardivității declarării recursului, ținându-se seama de actele de procedură și de data inserată pe plicul depus la poștă și o pune în discuția părților.

Apărătorul intimatului - pârât având cuvântul solicită admiterea recursului și respingerea recursului ca tardiv formulat. Cu cheltuieli de judecată.

Tribunalul rămâne în pronunțare asupra excepției tardivității declarării recursului.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._, reclamanții G. I., G. I., G. M., M. E. și P. E., au chemat în judecată pe pârâtul M. I., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului de a lăsa în deplină proprietate și pașnică posesie, terenul în suprafață de aproximativ 200 mp, situat în comuna Bucov, ..

În motivare, reclamanții au arătat că sunt proprietarii unui imobil, teren în suprafață de 1000 mp și construcție, situat în Com. Bucov, ., dobândit conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 2541 din 12 decembrie 1958. De asemenea, au arătat că pârâtul M. I., împreună cu mama sa, care a decedat la 30.12.2008, au modificat limitele de hotar ale terenului lor, prin modificarea gardurilor, în acest mod restrângându-se suprafața din acte.

În drept, au fost invocate disp. art. 463 C.civ.

Pârâtul M. I. a depus Întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că nu este nici proprietarul suprafeței învecinate cu a reclamanților, nici moștenitorul acestuia, astfel că nu există identitate între persoana chemată în judecată și titularul dreptului dedus acesteia.

Potrivit art. 137 alin. 1 C. pr.civ. ”Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond, care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii”.

Prin sentința civilă nr._/17.06.2013 Judecătoria Ploiești a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. I. și a respins acțiunea formulată de reclamanții G. I., G. I., G. M., M. E. si P. E., împotriva pârâtului M. I., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a încuviințat cererea formulată de reclamanți, în baza art.132 C.pr.civ., prin apărător, de modificare a acțiunii și introducere în cauză a pârâților M. F. și M. A. și, ținând seama de art. 165 C.pr.civ., a disjuns această cerere și a dispus formarea unui nou dosar, cu termen de judecată la 11.09.2013, același complet FF2, S. 2, ora 12.00, pentru când s-au citat reclamanții cu mențiunea de a depune precizarea acțiunii și înscrisuri în copii suficiente pentru comunicare, fiind obligați reclamanții, în solidar, la plata către pârât a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 de lei, reprezentând onorariu avocațial.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamanții urmăresc revendicarea unei suprafețe de aproximativ 200 mp, parte din terenul situat în ., care are ca vecinătăți pe B. A., T. N., B. E. și drum, conform petitului introductiv.

În privința calității procesuale, reclamantul trebuie să justifice atât propria calitate, procesuală activă, cât și pe aceea a pârâtului, calitatea procesuală pasivă, anume identitatea între cel care este obligat să răspundă în baza dreptului substanțial și cel chemat în judecată.

În cauză, pârâtul M. I. a dovedit că nu este proprietarul vreunei suprafețe de teren învecinate cu aceea a reclamanților, aceasta fiind deținută cu titlu de proprietate (TP nr._ din 27.08.1999, fila 35 dosar) de părinții lui, M. F. și M. A., ceea ce înseamnă că acapararea în drept a vreunei suprafețe de teren nu se poate face de către pârât.

Cum acțiunea în revendicare imobiliară are caracter petitoriu, punându-se în discuție drepturile de proprietate ale părților asupra terenurilor, iar pârâtul nu are vreun drept asupra imobilului învecinat cu al reclamanților și cu atât mai puțin asupra imobilului dedus judecății, instanța de fond a constatat că judecata nu se poate purta în contradictoriu cu acesta, ci între părțile care exhibă titluri de proprietate, ceea ce pârâtul nu face.

Neexistând identitate între persoana chemată în judecată și titularul dreptului dedus acesteia, față și de susținerile reclamanților prin apărător, care conchid în sensul admiterii excepției, instanța de fond a constatat că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul M. I. este întemeiată.

Împotriva sentinței nr._/17.06.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, au declarat recurs, reclamanții G. I., G. I., G. M., M. E. si P. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând, în principal, admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței recurate in ceea ce privește capătul de cerere privind cheltuielile de judecată la care au fost obligați, iar în subsidiar, reducerea onorariului în raport de munca depusă și demersurile efectuate de pârât.

În motivarea recursului, recurenții-reclamanți au arătat că pârâtul a depus înscrisuri doveditoare în ceea ce privește lipsa calității sale procesuale pasive, la termenul din 12.06.2013, termen la care, luând la cunoștință de actele depuse în susținerea excepției invocate, astfel că, au constatat că acesta posedă suprafața revendicată, dar nu este proprietarul de drept al terenului învecinat, iar față de această situație ce rezultă din acte, au fost de acord cu excepția invocată, nemaiderulând alte demersuri care să ducă la o complexitate a cauzei.

În drept, recurenții-reclamanți au invocat disp. art.304 alin. 7, 8, 9 C.pr.civ.

Legal citat, intimatul-pârât M. I. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile nr._/17.06.2013 a Judecătoriei Ploiești, cu obligarea recurenților-reclamanți la plata cheltuielilor de judecata efectuate, reprezentând onorariu de avocat.

A arătat intimatul-pârât M. I. că la baza obligației de plata a cheltuielilor de judecată stă culpa procesuală a reclamanților, care trebuia să justifice atât propria calitate procesual activă cât și calitatea procesual pasivă, adică identitatea între cel care este obligat să răspundă în baza dreptului substanțial și cel chemat în judecată, însă reclamanții au depus cerere de chemare în judecată nesusținută de niciun act doveditor, nici în privința calității procesuale și nici în privința pretenției invocate, aceste acte nefiind depuse nici ulterior la următoarele două termene de judecată.

A arătat intimatul-pârât M. I. împrejurarea că reclamanții au luat la cunoștință de înscrisurile doveditoare depuse de pârât în susținerea întâmpinării formulate și că aceștia au fost de acord cu excepția invocată, însă nu sunt îndreptățiți să solicite aplicarea dispozițiilor art. 275 C.Pr.Civ, care se referă la o cu totul altă situație - la pârât, care recunoaște la prima zi de înfățișare pretențiile reclamanților și care nu poate fi astfel obligat la plata cheltuielilor de judecată efectuate.

A susținut intimatul-pârât că sarcina justificării calității procesuale active și pasive, aparține neîndoielnic persoanei care sesizează instanța cu o pretenție, adică reclamanților, astfel nemulțumirea recurenților în ceea ce privește obligația de plată a cheltuielilor de judecată este neîntemeiată.

Primindu-se dosarul pe rolul Tribunalului Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ la data de 30.09.2013.

În ședința publică de judecată din data de 20.03.2014, tribunalul a invocat din oficiu excepția tardivității declarării recursului, ținându-se seama de actele de procedură și de data inserată pe plicul depus la poștă.

Tribunalul examinând cauza în raport de sentința recurată, situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că recursul este tardiv pentru următoarele considerente:

Sentința civilă nr._/17.06.2013 a fost comunicată recurenților la data de 07 respectiv 08 august 2013 astfel cum rezultă din dovezile de comunicare aflate la filele 44-49 dosar fond, iar recursul a fost declarat la data de 27.08.2013 astfel cum rezultă din plicul de corespondență aflat la fila 6 dosar recurs, deși termenul de 15 zile s-a împlinit la data de 23.08.2013 pentru G. I. și la data de 26.08.2013 pentru ceilalți recurenți.

Art.301 C.pr.civ. prevede ca termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, daca legea nu dispune astfel.

F. de cele menționate, si nefiind îndeplinite condițiile unei repuneri in termen, tribunalul ca admite excepția tardivității invocata din oficiu si va respinge recursul ca fiind tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepția tardivității declarării recursului, invocată din oficiu de instanță.

Respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți G. I. cu domiciliul în ., ., județul Prahova, G. I. cu domiciliul în comuna Bucov, ., nr. 54, județul Prahova, G. M. cu domiciliul în ., ., județul Prahova, M. E. cu domiciliul în ., ., județul Prahova si P. E. cu domiciliul în comuna Bucov, ., județul Prahova în contradictoriu cu, împotriva sentinței nr._/17.06.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul-pârât M. I. cu domiciliul în comuna Bucov, ., județul Prahova, ca tardiv formulat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 20 martie 2014.

Președinte, Judecători,

M. C. G. M. M. N.

Grefier,

E. M.

Operator de data cu caracter personal 5595.

Red. M.G./Tehnored. B.M.D.

2 ex./14.04.2014

D.f. nr._ Jud. Ploiești

J.f. D. S. - I.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Decizia nr. 401/2014. Tribunalul PRAHOVA