Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 26-08-2014, Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 26-08-2014 în dosarul nr. 1184/331/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 604
Ședința publică din data de 26.08.2014
Președinte: P.-A. A.
Judecător: C. N.
Grefier: N. L. E.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul-reclamant G. C. I., domiciliat în Vălenii de M., ., jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 1080/09.07.2014, pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., în contradictoriu cu intimata-pârâtă T. G.-N., domiciliată în Vălenii de M., .. 40C, jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul-reclamant personal și intimata-pârâtă personal.
Procedura de citare este neîndeplinită cu părțile, dovezile de îndeplinire a procedurii de citare nefiind restituite la dosar, însă lipsa de procedură se acoperă prin prezența acestora în instanță.
Cerere timbrată cu taxă de timbru, în cuantum de 10 lei, conform chitanței nr._/11.07.2014.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Apelantul-reclamant, având cuvântul, arată că apărătorul său nu s-a putut prezenta la acest termen de judecată. Totodată, arată că personal a solicitat să se dispună ca pârâtă să-i permită a avea legături personale cu minora, iar nu și stabilirea locuinței minorei la domiciliul reclamantului.
Intimata-pârâtă, având cuvântul, arată că nu este de acord ca reclamantul să viziteze minora foarte des, ci numai sâmbăta și duminica de la orele 12,00 la orele 16,00.
Apelantul-reclamant, având cuvântul, arată că este de acord cu solicitarea pârâtei, astfel că-și precizează cererea, în sensul de a se stabili ca legăturile personale cu minora să se desfășoare astfel cum solicită pârâtă. Totodată, arată că nu mai susține cererea privind încuviințarea probelor cu înscrisuri și efectuarea anchetei sociale, precum și că nu are alte cereri de formulat.
Intimata-pârâtă, având cuvântul, arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Apelantul-reclamant, având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței atacate, în sensul de a se dispune, pe calea ordonanței președințiale, ca pârâtă să-i permită a avea legături personale cu minora, prin luarea acesteia în domiciliul reclamantului, în zilele de sâmbătă și duminică de la orele 12,00 la orele 16,00, fără cheltuieli de judecată.
Intimata-pârâtă, având cuvântul în dezbateri, arată că este de acord cu apelul formulat de reclamant, în sensul de a se dispune, pe calea ordonanței președințiale, să-i permită reclamantului a avea legături personale cu minora, prin luarea acesteia în domiciliul apelantului, în zilele de sâmbătă și duminică de la orele 12,00 la orele 16,00.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Vălenii de M., la data de 28.05.2014, reclamantul G. C. I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta T. G. N., stabilirea locuinței minorei G. R.-G.-A., născută la data de 31.03.2014 la domiciliul tatălui, respectiv în or.Vălenii de munte, . A, jud.Prahova; exercitarea autorității părintești asupra minorei G. Reeca-G.-A. în comun de către ambii părinți până la soluționarea definitivă a acțiunii de drept comun care se află pe rolul Judecătoriei Vălenii de M..
De asemenea, reclamantul a arătat că nu solicită obligarea pârâtei la plata pensiei de întreținere în favoarea minorei și nici obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat că a conviețuit cu pârâta începând cu luna noiembrie 2012 și până în luna mai 2014; că au locuit împreună în domiciliul părinților reclamantului situat în or. Vălenii de M., . A, jud. Prahova iar la data de 20 mai 2014 pârâta a părăsit domiciliul comun împreună cu minora.
A precizat reclamantul că a contactat telefonic pârâta iar aceasta i-a transmis că nu se mai întoarce acasă cu minora; că în prezent locuiește împreună cu un concubin al ei; pârâta nu i-a dat voie să-și vadă minora; casa în care locuiește pârâta împreună cu fetița este într-o stare precară, formată din două camere în care locuiesc patru adulți și șapte copii; condițiile sunt insalubre, fără electricitate, fără gaze, fără baie, cu condiții de trai mizere, fiind un pericol și un focar de infecție pentru minoră.
Tot reclamantul a arătat că pârâta nu este salariată, nu are un venit în afara alocației pentru minoră; niciunul dintre ceilalți membrii ai familiei sale nu are serviciu; concubinul pârâtei a fost de curând eliberat din penitenciar iar minora este dusă mai mult la bunica maternă și ținută în condiții mizere, lipsită de hrană potrivit specificului vârstei și a asistenței medicale corespunzătoare pe când, în locuința reclamantului minora are tot confortul necesar pentru un trai foarte bun, având la dispoziție trei camere, bucătărie, baie și alte anexe, cu oi, capre, vaci, caio; reclamantul obține venituri și este ajutat și de către părinții lui.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.996-998 C.pr.civ. rap. la art.487 C.civ., art.496 C.civ.; art.503 C.civ.
Legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare-cerere reconvențională.
În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtei.
Prin sentința civilă nr.1080/09.07.2014, Judecătoria Vălenii de M. a respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamant, în contradictoriu cu pârâta, ca fiind neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, pe calea ordonanței președințiale, nu pot fi dispuse măsuri care sa rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Potrivit procedurii sumare a ordonanței președințiale, prin care legiuitorul a stabilit condițiile de admisibilitate ce trebuie întrunite cumulativ pentru a justifica recurgerea la această cale rapidă, se reține că instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, fixând două dintre condițiile de admisibilitate ale ordonanței: urgența și caracterul vremelnic al măsurii care se cere a se lua pe această cale.
Din această ultimă condiție decurge și o a treia cerință, și anume ca prin măsura luată să nu se prejudece fondul.
În privința urgenței, legiuitorul nu definește acest concept, ci doar indică situațiile ce pot face necesară o intervenție a justiției, și anume, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara sau pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul executării.
Prin urmare, se poate desprinde ideea că, în primele două situații există urgență ori de câte ori păstrarea dreptului sau prevenirea pagubei nu s-ar putea realiza adecvat pe calea unei acțiuni pe drept comun.
Mai mult, condiția urgenței trebuie apreciată și în considerarea intervalului de timp scurs de la producerea faptului prejudiciabil și până la introducerea cererii de ordonanță președințială.
Urgența trebuie să rezulte din fapte concrete, iar instanța trebuie să analizeze aceste fapte, in prezenta cauza reclamantul nu a reușit sa dovedească existenta unei stări de pericol in ce o privește pe minora, dreptul ce s-ar păgubi prin întârziere, ori o paguba iminenta si care nu s-ar putea repara.
De la naștere si până in prezent minora a locuit cu mama sa, este in interesul acesteia sa locuiască si in continuare, in prezent minora are vârsta de 3 luni si jumătate, este alăptata de către mama sa, la vârsta aceasta laptele matern fiind hrana de baza a copilului, cel care ii oferă imunitate, in situația in care i-ar fi stabilita locuința la reclamant ar însemna ca minora sa fie luata de lângă mama si sa i se întrerupă alăptarea, a cărei importanta la aceasta vârsta este de notorietate pentru toata lumea. Mai mult, in prezent minora locuiește cu mama sa, care sta tot timpul acasă, in situația in care i-ar fi stabilita locuința la tata (de fapt la părinții tatălui, acesta nu a dovedit ca ar avea o locuința proprietate personala, fiind tolerat de către familia sa), ar putea ajunge in situația sa fie îngrijita de către o persoana plătita, deoarece reclamantul si părinții săi lucrează, astfel cum se menționează in cerere la pagina 6 dosar, paragraful 4 si sa ii fie întrerupta alăptarea, ceea ce nu este in interesul minorei.
Pe de altă parte, în ce privește cerința vremelniciei, instanța reține că nici această condiție nu este întrunită.
Prin ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare să nu mai facă posibilă restabilirea ulterioară a situației de fapt schimbate.
Este posibil ca măsura luată pe cale de ordonanță președințială să rămână definitivă, daca partea nu mai acționează pe calea dreptului comun.
La dosarul cauzei a fost depus un certificat de grefa, din care rezulta ca pe rolul Judecătoriei Vălenii de M. se afla înregistrat dosarul nr._, cu obiect stabilire domiciliu minora si exercitarea autorității părintești, insa acesta se afla in procedura de regularizare, neavând fixat termen de judecata, dosar la care reclamantul ar putea renunța ulterior soluționării cererii de ordonanța președințiala.
Or, în prezenta cauză, prin stabilirea locuinței și a pensiei de întreținere se iau măsuri care prejudecă fondul unei acțiuni pe drept comun.
In ce privește solicitarea reclamantului de ai fi încuviințate legături personale cu minora, reclamantul nu are o astfel de cerere formulata pe drept comun, din certificatul de grefa mai sus arătat nu rezulta acest lucru, mai mult, si in situația in care ar fi făcut dovada unei cereri de legături personale formulate pe drept comun, programul solicitat, de luare a minorei de 3 luni si jumătate in locuința sa joia si duminica de la orele 12,00 pana la orele 16,00, in fiecare săptămâna, nu este potrivit vârstei si nevoilor copilului, care trebuie alăptat, culcat, schimbat la intervale scurte de timp si nu tracasat pe drum.
În aceste condiții, față de faptul că cele trei elemente instituite prin lege trebuie îndeplinite cumulativ, instanța de fond a apreciat că, în speță, nu se justifică recurgerea de către reclamant la această procedură sumară pentru apărarea drepturilor sale, ci va trebui să și le valorifice pe calea dreptului comun, motiv pentru care a respins acțiunea, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel reclamantul, susținând că este netemeinica si nelegala, solicitând admiterea căii de ataca declarate, schimbarea hotărârii primei instanțe și admiterea cererii.
În motivarea apelului, reclamantul a învederat că, în mod nelegal, instanța de fond a respins, ca neîntemeiata, cererea de ordonanță președințiala formulata de tata, raportat la înscrisurile depuse la dosar mai ales că pârâta a fost de acord ca să-și vadă copilul in modalitatea luării acestuia in domiciliul său, motivând ca ea nu are spațiu la domiciliul sau si pentru a nu apărea neînțelegeri intre concubinul ei si reclamant, preferând sa aducă copilul la locuința tatălui, acolo unde, de fapt, au si locuit împreuna mai mult de un an si jumătate. In acest sens, a fost depus la dosar si procesul-verbal încheiat intre reclamant si pârâta in data de 04.07.2014, cu acordul pârâtei.
Sub acest aspect, soluția dispusa de instanța de fond nu putea trece peste acordul pârtilor si mai grav, încălca dreptul tatălui de a avea legături personale cu minorul, in condițiile in care tatăl nu si-a mai văzut copilul din data de 20.05.2014, de când pârâta a părăsit domiciliul comun. Chiar daca instanța aprecia ca programul de vizita solicitat cuprinde intervale orare prea mari raportat la vârsta copilului, atunci avea posibilitatea de a dispune un program mai scurt, in niciun caz sa-1 respingă in totalitate.
In plus, se încălca si dispozițiile art. 496 alin. 5 C.civ., potrivit cărora părintele la care copilul nu locuiește in mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul.
Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova sub același număr unic de dosar, la data de 24.07.2014, iar apelantul-reclamant a formulat și depus la dosar o completare a motivelor de apel, învederând că, în mod eronat, instanța a apreciat ca nu sunt îndeplinite condițiile ordonanței președințiale, iar din motivare se observa ca nu analizat cu atenție cererea de ordonanța si nici înscrisurile depuse.
Apelantul a susținut că instanța de fond este în grava eroare si referitor la situația de fapt privind minora, situație prezentata in mod explicit, clar, in cuprinsul cererii de ordonanța președințiala.
Astfel, greșit s-a reținut în sentința ca „de la naștere si pana in prezent minora a locuit cu mama sa, este in interesul acesteia sa locuiască si in continuare”. Așa cum a precizat si cum rezulta si din răspunsurile pârâtei la interogatoriu, minora si mama sa au locuit împreuna cu reclamantul la locuința acestuia. Minora a locuit la tatăl sau, alături de mama, de la naștere si pana la data de 20 mai 2014, când pârâta a părăsit domiciliul comun, luând cu ea si copilul, fără a-l anunța pe reclamant.
Este necesar si benefic pentru dezvoltarea armonioasa a copilului ca acesta sa se întoarcă în locuința sa, adică la tata, acolo unde a locuit de la naștere. In plus, la locuința tatălui ( spre deosebire de locuința mamei ) are toate condițiile necesare - materiale, financiare, sanitare, morale - pentru o creștere armonioasa si îngrijire adecvata.
Copilul este foarte iubit de tata si de bunicii paterni care doresc sa-i ofere tot ce este mai bun, tot ceea ce are nevoie.
In plus, reclamantul a solicitat (chiar prin cererea de ordonanța ) efectuarea unei anchete sociale la domiciliul sau si al pârâtei pentru a evidenția diferența condițiilor de locuit si condițiile primejdioase, starea de pericol in care se afla copilul in prezent. Insa, instanța a apreciat ca aceasta proba nu este concludenta si a respins-o justificând-o prin urgenta cererii. Insa, având in vedere caracterul urgenta si motivarea cererii, se putea dispune si era suficient timp pentru efectuarea anchetei sociale, de Ia data depunerii ordonanței ( 28.05.2014 ) si pana la termenul din 09.07.2014.
In motivarea sentinței, se arata ca nu este îndeplinit caracterul vremelnic al solicitării reclamantului, dar aceasta este o alta eroare, așa cum rezulta din certificatul de grefa depus la dosar si chiar in conținutul solicitării reclamatului, in sensul de a se dispune o măsura vremelnica, pana la soluționarea definitiva a dosarului nr._ .
În dovedirea apelului, apelantul-reclamant a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și efectuarea anchetei sociale.
La termenul de judecată din data de 26 august 2014, apelantul-reclamant, prezent personal în fața instanței de control judiciar, a precizat că înțelege să susțină doar motivul de apel legat de respingerea cererii de încuviințare a dreptului la legături personale cu minora, fiind de acord cu programul de vizitare propus la fond de intimata-pârâtă în sensul luării minorei la domiciliul său, în zilele de sâmbătă și duminică, de la ora 12.00 la ora 16.00. Apelantul a mai învederat că nu mai susține cererea de administrare de probatorii noi, cuprinsă în completarea motivelor de apel.
Intimata-pârâtă, legal citată, nu a depus întâmpinare, dar s-a prezentat la termenul de judecată din apel și a învederat că este de acord cu admiterea apelului, așa cum a fost precizat de apelantul-reclamant.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de apel formulate, completate și precizate la termenul din 26.08.2014 de către reclamant, dar și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul apreciază că aceste motive sunt fondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Instanța de control judiciar constată că admisibilitatea cererii de recunoaștere a dreptului de a avea legături personale cu minorul pe cale de ordonanță președințială trebuie analizata atât prin prisma dispozițiilor art.996 Cod procedură civilă, cât si în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei.
Conform art.996 Cod procedură civilă, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept, care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Pentru admisibilitatea cererii de ordonanță președințială, este necesar ca măsura vizata sa aibă un caracter vremelnic, sa fie expresia unei situații de fapt care reclama urgență în demersul în justiție, prin riscul producerii unui prejudiciu prin întârziere, si sa nu prejudece fondul litigiului dintre părți.
În cauză, tribunalul apreciază că sunt îndeplinite atât condițiile generale de exercițiu al oricărei acțiuni civile, cât și condițiile speciale de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială.
Astfel, în mod nejustificat, prima instanță a considerat că nu este îndeplinită cerința vremelniciei, atât timp cât apelantul-reclamant a solicitat, în principal, stabilirea locuinței minorei la domiciliul său, iar, în subsidiar, încuviințarea dreptului de avea legături personale cu copilul, până la soluționarea dosarului nr._ , aflat pe rolul Judecătoriei Vălenii de M., cu obiect stabilire domiciliu minora si exercitarea autorității părintești.
Împrejurarea că respectivul dosar se află în stadiul procedurii administrative de regularizare, neavând fixat termen de judecata, nu este de natură a conduce la concluzia că măsura solicitată de reclamant ar avea caracter definitiv, această susținere a judecătorului fondului neavând nicio justificare legală.
Din perspectiva cererii de încuviințare a dreptului tatălui de avea legături personale cu minora, ce formează obiectul analizei în prezenta cale de atac, tribunalul consideră că este lipsit de relevanță faptul că apelantul-reclamant nu a sesizat instanța competentă material și teritorial cu ol asemenea cereri (de legături personale) pe calea dreptului comun, esențial fiind că în cadrul dosarului nr._, părțile își dispută modalitatea de exercitare a drepturilor părintești cu privire la minora G. R.-G.-A., rezultată din relația lor.
Instanța de apel apreciază că este întrunită și condiția urgenței, fiind de domeniul evidenței că ocrotirea interesului superior minorei impune păstrarea unei legături permanente și cu părintele cu care nu mai locuiește efectiv, în contextul în care intimata-pârâtă a recunoscut că, după separarea în fapt a părților și anterior sesizării primei instanțe, nu i-a permis lui G. C.-I. să-și vadă fiica.
In concluzie, dezvoltarea normală a minorei R.-G.-A., într-un climat sănătos, implică în mod necesar menținerea unor relații strânse cu ambii părinți, asigurându-se astfel un echilibru prin evitarea rămânerii copilului sub influența exclusivă a unuia dintre părinți.
Față de toate aceste argumente, în baza art.480 cu aplicarea art.996 cod procedură civilă coroborate cu art.401 Cod Civil, tribunalul va admite apelul declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr. 1080/09.07.2014, pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. pe care o va schimba în parte în sensul că va admite în parte cererea de ordonanță președințială.
Astfel, tribunalul va încuviința apelantului-reclamant dreptul de a avea legături personale cu minora G. R.-G.-A., născută la data de 31.03.2014, în sensul luării acesteia în domiciliul său din or.Vălenii de munte, . A, jud. Prahova, în fiecare săptămână, în zilele de sâmbătă și duminică, de la ora 12.00 la ora 16.00, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ al Judecătoriei Vălenii de M..
Instanța de apel va menține restul dispozițiilor sentinței atacate, ca fiind legale și temeinice.
În baza art.453 Cod procedură civilă, cum partea care pierde procesul poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată numai la cererea părții adverse, tribunalul va lua act că nu s-au solicitat asemenea cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul-reclamant G. C. I., domiciliat în Vălenii de M., ., jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 1080/09.07.2014, pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., în contradictoriu cu intimata-pârâtă T. G.-N., domiciliată în Vălenii de M., .. 40C, jud. Prahova, și în consecință:
Schimbă în parte sentința atacată în sensul că admite în parte cererea de ordonanță președințială formulată de apelantul-reclamant.
Obligă intimata-pârâtă să permită apelantului-reclamant să aibă legături personale cu minora G. R.-G.-A., născută la data de 31.03.2014, în sensul luării acesteia în domiciliul său din or.Vălenii de munte, . A, jud. Prahova, în fiecare săptămână, în zilele de sâmbătă și duminică, de la ora 12.00 la ora 16.00, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ al Judecătoriei Vălenii de M..
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate, ca fiind legale și temeinice.
Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26.08.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
P.-A. A. C. N.
GREFIER,
N. L. E.
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
Red. PAA./ Tehnored. PAA
5 ex/28.08.2014
d.f. nr._ – Judecătoria Ploiești
J.f. E. L.
| ← Stabilire program vizitare minor. Hotărâre din 20-02-2014,... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
