Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 1304/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1304/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 16-10-2014 în dosarul nr. 6229/281/2010
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar civil nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1304
Ședința publică din data de 16.10.2014
PREȘEDINTE – C. R.
JUDECĂTOR – M. N.
JUDECĂTOR – M. C.
GREFIER – L. E. A.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de recurenta- reclamantă E. (fostă G.) R. L., cu domiciliul în mun. Ploiești, ., ., județul Prahova, împotriva încheierii de admitere în principiu pronunțată în data de 08.02.2013 și a sentinței civile nr._/04.10.2013 pronunțate de Judecătoria Ploiești, și de recurentul-pârât G. G., cu domiciliul în mun. Ploiești, ., ., ., județul Prahova, împotriva sentinței civile nr._/04.10.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 02.10.2014, declarațiile și susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 09.10.2014 și la data de 16.10.2014, când a dat următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._, reclamanta E. R. L. a chemat în judecată pe pârâtul G. G., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei.
În motivare, reclamanta a arătat că a conviețuit cu paratul, în calitate de concubini, din anul 1997, acesta dobândind un imobil situat în Ploiești în . . . jud. Prahova. A mai arătat reclamanta că la data de 23 aprilie 1998, tot în perioada concubinajului, s-a născut copilul părților G. E. G.. Potrivit reclamantei, căsătoria cu pârâtul a avut loc la data de 10.07.1998, părțile aflându-se în proces de divorț.
Cu privire la masa bunurilor devălmașe, reclamanta arată că părțile au dobândit în timpul căsătoriei mai multe bunuri mobile, astfel: în dormitor - șifonier cu 4 uși, noptieră mare cu 4 sertare și două noptiere mici, mochetă 4X4 m. culoare gri, canapea cu suport de fier, cuier stil pom, televizor, perdea + draperie; în sufragerie - o canapea 3 locuri (din piele maro) o canapea 2 locuri (din piele maro) un fotoliu (din piele maro) biblioteca, birou televizor, calculator covor, jaluzele; în bucătărie - mobilă de bucătărie pe colt (în forma de „L"), aragaz, frigider, masă pliantă cu 4 scaune cu spătar, aparatură electrocasnică (robot de bucătărie, cuptor cu microunde prăjitor de pâine, filtru de cafea, hota) televizor mic covor; în baie - mașină de spălat; in hol - cuier cu oglindă și suport de pantofi, oglindă mare, covor; în balcon - canapea extensibilă corp de șifonier.
A mai arătat reclamanta ca in timpul casatoriei soții au realizat numeroase îmbunătățiri la apartamentul achiziționat pe numele paratului in timpul concubinajului, in perioada 2006-2009: în baie au fost instalate cadă nouă, scaun wc., chiuvetă cu picior, baterii inox, oglindă cu spoturi și rafturi și am pus gresie și faianța, in hol a fost montata gresie, iar in bucătărie gresie și faianță, balconul a fost îmbrăcat in structura metalica, au fost montate geamuri termopan la toate ferestrele, ușile interioare au fost înlocuite cu uși termopan, ușa exterioara a fost înlocuita cu o ușa metalica, in dormitor, sufragerie si balcon a fost montat parchet, au fost efectuate zugrăveli si au fost montate tavane false in toata casa, iar la ferestrele de le bucătărie de la dormitor precum și la balcon au fost montate copertine. A mai susținut reclamanta ca întreg apartamentul a fost termoizolat, au fost schimbate instalațiile electrice si sanitare si au fost montate repartitoare si apometre.
Cu privire la cotele de contribuție, reclamanta a solicitat ca acestea sa fie egale.
Prin încheierea pronunțata la data de 22.06.2010 s-a dispus suspendarea judecării prezentei cauze, in temeiul art. 244 pct 1 Cod proc civila, pana la soluționarea irevocabila a dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Ploiești.
La data de 01.02.2011 s-a dispus repunerea cauzei pe rol si continuarea judecății.
La același termen de judecata, reclamanta a formulat precizare si completare a acțiunii,arătând că nu mai înțelege sa solicite partajarea apartamentului dobândit de parat in timpul concubinajului. Reclamanta a solicitat insa sa se constate ca are un drept de creanța fata de parat constând in cota ce i se cuvine din contravaloarea imbunatatirilor realizate la acest imobil in timpul casatoriei. A mai arata reclamanta ca are o cota mai mare de contribuție, in cuantum de 70%, deoarece paratul nu a realizat venituri constante. De asemenea, reclamanta a solicitat includerea in masa bunurilor de partajat a următoarelor bunuri si sume de bani: 4769 lei reprezentand suma achitata de parat la data de 19.07.2002, cu titlul de sulta catre prima sotie, suma de 3350 lei necesara pentru achitarea onorariului de avocat pentru aparatorul paratului angajat in vedere asistarii acestuia in dosarul penal nr._/2003, masina de calcat Tefal, camera video Philips, aparat foto, doua tabloui, 3 seturi lenjerie, doua pilote si sase perne, masa de calcat, se 6 piese tip Yena, set 8 cratite emailate, 2 seturi tacamuri inox, doua seturi farfurii, cos de rufe din nuiele. De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea paratului la restituirea surmatoarelor bunuri proprii: lant de aut de 14K avand greutatea de 21 grame, bratara di aur 14 avand greutatea de 18 g, medalion aur 14K in greutate de 11,5g, 4 inele aur 14K in greutate totala de 12 g, o pereche de cerecei din aur 14K in greutate de 4g.
Pârâtul a formulat Intampinare - Cerere reconventionala prin care a solicitat partajarea bunurilor comune dobândite de soti in timpul casatoriei, in cote egale. A mai solicitat scoaterea din masa bunurilor de partajat a sumei achitate cu titlul de sulta – deoarece bunurile dobandite in schimbul sultei au fost folosite de ambii soti, a sumei achitate cu titlul de onorariu de avocat, acest aspect intrand in sfera obligatiei de sprjin reciproc a sotilor. De asemenea, paratul a solicitat scoaterea din masa bunurilor de partajat a unor bunuri mobile care nu exista: canapeaua din sufragerie, cuier stil pom, masa plianta cu 4 scaune, robot de bucatarie, cuptor cu microunde, prajitor de paine, filtru de cafea, televizor mic, canapea extensibila in balcon precum a a calculatorului care ar fi fost al fiului partilor, fiind luat de reclamanta. Cu privire la imbuntatiri, paratul a arata ca acestea nu exista in mare parte, in timpul casatoriei sotii montand doar repartitoare si apometre. Paratul a mai aratat ca in privinta bijuteriilor solicitare de reclamanta ca bunuri proprii, acestea au fost luate din domiciliu de catre aceasta.
Pe cale reconventionala paratul-reclamant a solicitat includerea in masa de partaj a partilor sociale detinute de reclamanta la ..
In drept au fost invocate prev. art. 30 Cod fam, art 673 ind 1 si urm. Cod proc civila.
Reclamanta parata a formulat întâmpinare la cererea reconvețională solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată, susținând în motivare că . s-a constituit la data de 25.07.2001 prin aportul de capital al paratului si al numitei A. S.. Ulterior, la data de 19.02.2002 paratul a cumpărat de la asociata sa cele 10 parti sociale ce apartineau acesteia, devenind astfel asociat unic. La fata de 14.04.2003 paratul a cesionat catre sotia sa intreg capitalul social, respectiv cele 20 de parti sociale, retragandu-se din toate calitatile detinute in societate. A aratat parata-reclamanta ca de la momentul cesionarii paratul-reclamant a devenit străin de societatea comericala, neputand invoca un drept devălmaș.
La data de 29.11.2011 reclamanta-pârâtă a formulat o nouă completare a acțiunii, solicitând introducerea în masa bunurilor de partajat a autoturismului marca Audi A6, având nr. de înmatriculare_, ce a fost vândut în timpul căsătoriei, la data de 17.01.2005, doar de către pârât, care a utilizat în mod exclusiv suma obținută cu titlul de preț (fila 215).
Pârâtul-reclamant a formulat întâmpinare la completarea acțiunii, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată.
În motivare, pârâtul a arătat că suma obținută ca preț al vânzării autoturismului a fost folosită în gospodărie.
În cauză au fost administrate probele cu inscrisuri, proba testimoniala, interogatoriul. S-a dispus de asemenea efectuarea unei expertize preparatorii specialitatea merceologie, având ca obiective identificarea si evaluarea bunurilor mobile și a unei expertize specialitatea construcții civile, având ca obiective identificarea și evaluarea îmbunătățirilor realizate de părți în timpul căsătoriei la apartamentul proprietatea pârâtului-reclamant.
Prin încheierea de admitere în principiu din data de 08.02.2013 Judecătoria Ploiești a admis principiu, în parte, cererea principală și cererea reconvențională, a constatat calitatea de coproprietari a părților, cotele ideale ce li se cuvin și masa bunurilor comune, astfeL:
1. Cu privire la calitatea de soți a părților, instanța va constata că acestea s-au căsătorit la data de 10.07.1998, căsătorie desfăcută prin divorț prin sentința civilă nr._/26.10.2010, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ .
2. Referitor la masa partajabilă, în speță sunt incidente prevederile art. 30 C.fam., care prevede că bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți sunt bunuri comune, instituindu-se astfel o prezumție relativă.
Instanța de fond a constatat că soții au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri mobile: în dormitor șifonier cu 4 uși, comodă cu 4 sertare, două noptiere mici, mochetă culoare bleu, perdea pentru dormitor dimensiuni 2,5/2,20 ml, draperie pentru dormitor dimensiuni 2,5/2,20 ml, în sufragerie, canapea „Collet” piele trei locuri, canapea piele „Collet” două locuri, fotoliu piele „Collet”, bibliotecă compusă din trei corpuri, birou din pal melaminat, televizor Philips diagonala 47 cm, covor culoare maro dimensiuni 2/1,2 ml, jaluzele verticale dimensiuni 2/2,20 ml, în bucătărie, mobilă de bucătărie tip colțar personalizată, aragaz cu patru ochiuri Samus, combină frigorifică prevăzută cu 4 sertare pentru congelare și spațiu frigorific Arctic, masă pliantă cu patru scaune, hotă de bucătărie Turbo, telvizor diagonala 31 cm, covor 2,5/1,5 ml, mașină automată de spălat Electrolux – în prezent defectă, pe hol, o oglindă dimensiuni 1,5/0,5 ml, covor model tigru, în balcon canapea extensibilă tapisată cu stofă, corp de bibliotecă șifonier, trei seturi lenjerie pat pentru două persoane, șase perne două mari și patru mici, masă călcat, set din opt cratițe emailate, două seturi tacâmuri din inox pentru 6 persoane, două servicii masă din porțelan pentru șase persoane, un coș de rufe împletit din nuiele.
A constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei 20 de părți sociale, în valoare de 200 lei, reprezentând aport la capitalul social al . ( în prezent având denumirea de .).
A constatat că părțile au realizat în timpul căsătoriei următoarele îmbunătățiri la imobilul proprietatea pârâtului, situat în Ploiești, ., ., ., în valoare totală actuală de_ lei: montat gresie în holuri, bucătărie, baie pe o suprafață totală de 13,20 mp, montat faianță în bucătărie și baie – pe o suprafață totală de 44,88 mp, montat ușă metal intrare apartament, montat ferestre și uși din PVC cu geam termopan, montat plăci din polistiren la tavane în holuri, bucătărie, dormitor pe o suprafață totală de 22,65 mp, executat zugrăveli cu vopsea lavabilă în holuri, sufragerie, dormitor și baie – tavan pe o suprafață totală de 111,32 mp, executat tavan fals din rigips în sufragerie pe o suprafață de 15,84 mp, lipit rigips pe pereți, închis balconul în cornier și geam, montat parchet laminat pe balcon, obiecte sanitare în baie și bucătărie – vas WC cu rezervor, lavoar cu piedestal, chiuvetă, cadă pentru baie, termosistem la pereții exteriori ai apartamentului, copertină fixă la ferestre.
A constatat că în timpul căsătoriei părțile au achitat împreună două datorii personale ale pârâtului-reclamant, respectiv suma de 4769 lei, cu titlul de sultă față de prima soție a pârâtului-reclamant și suma de 3350 lei cu titlul de onorariu de avocat pentru asistența juridică a pârâtului-reclamant.
În privința cotelor de contribuție la dobândirea bunurilor comune, instanța de fond a reținut că prezumția relativa legala a cotelor egale de contribuție nu a fost răsturnată, urmând a se retine cote de contribuție egale ale fiecăreia dintre părti.
De asemenea, prin aceeași încheiere, instanța de fond a dispus și efectuarea unei expertize tehnice judiciare pentru formularea propunerilor de lotizare, ținându-se seama și de opțiunile părților.
Pentru a pronunța această încheiere interlocutori, instanța de fond a constatat următoarele:
Cu privire la excepția netimbrarii cererii reconvenționale, s-a constatat că prin intermediul acesteia paratul-reclamant a solicitat includerea in masa bunurilor de partajat a partilor sociale detinute de reclamanta la ., denumita in prezent ELROGAB SRL.
La termenul de judecata din data de 15.01.2013 reclamanta-parata a solicitat anularea cererii reconvenționale ca netimbrata.
Conform dispozițiilor art. 137 alin. 1 C.proc.civ, „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea în fond a pricinii”.
Instanța reține că cererea formulată pe cale reconvenționala este supusă obligației de timbrare cu 3% din valoarea bunurilor de împărțit, conform art. 10 raportat la art. 3 litera c) din Legea nr. 146/1997 precum și a obligației de a depune timbru judiciar în conformitate cu art. 1 alin. 1 coroborat cu art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Prin cererea reconvenționala pârâtul-reclamant a evaluat provizoriu partile sociale la suma de 200 lei - valoarea lor nominală, achitând o taxă judiciara de timbru in cuantum de 6 lei și timbru judiciar în cuantum de 3 lei (fila 214).
Pârâtul-reclamant a arătat, de asemenea, la termenul de judecată din data de 11.10.2010 că înțelege să solicite exclusiv partajarea celor 20 de părți sociale, nicidecum a unor alte bunuri apartinând societății comericale sau împărțirea profitului realizat de aceasta.
În atare condiții, instanța apreciază că cererea reconvențională a fost legal timbrată, potrivit evaluării provizorii a pârâtului-reclamant conform preederilor art. 2 alin 3 din Legea 146/1997, urmând a respinge astfel, ca neîntemeiată, excepția netimbrării invocată de reclamanta-pârâtă.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a reținut că la data de 10.06.1998, intre parti s-a incheiat casatoria, aceasta fiind desfăcută prin divorț, conform Sentinței civile nr._/26.10.2010, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ (filele 39, 40).
Anterior incheierii casatoriei partile au avut o relatie de concubinaj, in timpul careia paratul a achizitionat un apartament situat in Ploiești în . . . jud. Prahova.
Acest apartament a reprezentat locuința familiei, până la momentul despărțirii în fapt, respectiv decembrie 2009 (fila 40), când reclamanta-pârâtă a părăsit imobilul. De la acel moment pârâtul-reclamant a folosit în mod exclusiv apartamentul în cauză.
Din ansamblul probator administrat în cauză, instanța constată că în timpul căsătoriei părțile au realizat numeroase îmbunătățiri ale apartamentului proprietatea pârâtului-reclamant, ce au sporit valoarea imobilului.
Astfel, vor fi avute în vedere declarațiile concordante ale martorilor S. Ș. și S. A. care au enumerat îmbunătățirile realizate de părți și pe care le-au perceput în mod direct (filele 98-100).
Declarațiile martorilor se coroborează cu răspunsurile date de reclamanta-pârâtă cu ocazia administrării probei cu interogatoriul (fila 203), dar și cu aspectele constatate în mod direct și nemijlocit de expertul T. C. cu ocazia efectuării expertizei tehnice specialitatea construcții.
Identificarea și evaluarea îmbunătățirilor efectuate în timpul căsătoriei a fost făcută de expertul desemnat în prezența ambelor părți, pârâtul-reclamant necontestând ulterior raportul de expertiză completat întocmit, cu privire la acest aspect (filele 234-237 si 289-292).
Instanța de fond a înlăturat astfel ca parțial nesincere răspunsurile date de pârâtul-reclamant în privința îmbunătățirilor, cu ocazia admministrării probei cu interogatoriul. Acestea sunt contrazise de restul probelor administrate în cauză, de constatările făcute de expert la fața locului, necontestate de pârâtul-reclamant, precum și de propriile susțineri din concluziile scrise depuse la dosarul cauzei. În acest ultim înscris, pârâtul-reclamant a solicitat să se constate că îmbunătățirile identificate de expertul T. C. sunt realizate de părți în timpul căsătoriei, în cote egale.
Astfel, având în vedere raportul de expertiză tehnică judiciară-specialitatea construcții, așa cum a fost completat, întocmit de expert T. C., instanța a reținut ca fiind realizate în timpul căsătoriei, de către ambii soți, din venituri comune și în cote egale următoarele îmbunătățiri la apartamentul proprietatea pârâtului-reclamant, situat în Ploiești, ., ., .: montat gresie în holuri, bucătărie, baie pe o suprafață totală de 13,20 mp, montat faianță în bucătărie și baie – pe o suprafață totală de 44,88 mp, montat ușă metal intrare apartament, montat ferestre și uși din PVC cu geam termopan, montat plăci din polistiren la tavane în holuri, bucătărie, dormitor pe o suprafață totală de 22,65 mp, executat zugrăveli cu vopsea lavabilă în holuri, sufragerie, dormitor și baie – tavan pe o suprafață totală de 111,32 mp, executat tavan fals din rigips în sufragerie pe o suprafață de 15,84 mp, lipit rigips pe pereți, închis balconul în cornier și geam, montat parchet laminat pe balcon, obiecte sanitare în baie și bucătărie – vas WC cu rezervor, lavoar cu piedestal, chiuvetă, cadă pentru baie, termosistem la pereții exteriori ai apartamentului, copertină fixă la ferestre.
Valoarea totală actuală a acestor imbunatatiri a fost stabilita la suma de 15.648 lei.
Expertul parte M. I. încuviințat reclamantei-pârâte a arătat, de asemenea, că este de acord cu concluziile raportului de expertiză tehnică – răspuns la obiecțiuni .
Având în vedere că îmbunătățirile în cauză profită exclusiv proprietarului fondului, în cauză pârâtului-reclamant, prin incorporarea lor în imobil, cu rezultatul sporirii valorii bunului, instanța va constata că reclamanta-pârâtă are față de pârâtul-reclamant un drept de creanță în cuantum de 7824 lei, respectiv ½ din valoarea acestor îmbunătățiri.
Cu privire la bunurile mobile, din ansamblul probator administrat în cauză instanța reține că existența și calitatea de bun comun a celor mai multe dintre aceste acestea a fost dovedită în prezenta cauză.
Vor fi avute astfel în vedere declarațiile martorei S. Ș. (filele 98-99). Depoziția martorului cu privire la bunurile mobile achiziționate de părți în timpul căsătoriei se coroborează parțial cu copiile facturilor fiscale depuse la filele 123, 124 din dosar, acestea dovedint achiziționarea în timpul căsătoriei și conviețuirii a setului de canapea și fotolii din piele pentru sufragerie, marca Colett, a unei mese Pollo și a unei mașini de spălat.
Cu privire la celelalte bunuri mobile, s-a avut în vedere raportul de expertiză specialitatea bunuri mobile, completat, realizat de expertul desemnat în cazul, P. I. (filele_-274). Astfel, expertul a identificat, în prezența părților, o mare parte din bunurile mobile solicitate la partaj de către reclamantă, conținutul raportului de expertiză nefiind contestat de pârâtul-reclamant sub acest aspect.
Instanța de fond a înlăturat ca fiind necorespunzătoare adevărului, răspunsurile date de pârâtul-reclamant la interogatoriu, acesta negând existența celor mai multe dintre bunurile pretinse de reclamantă, apreicind că nu se impune a se include în masa bunurilor de partajat cele 14 bunuri mobile solicitate de reclamantă, dar neprezentate de părți, contestate de pârâtul-reclamant și cu privire la care reclamanta-pârâtă nu a reușit să facă nici dovada existenței, nici a calității de bunuri devălmașe și nici a faptului că acestea mai există în patrimoniul comun al părților. Acestea sunt: o canapea cu spătar de metal, un calculator, un televizor color, un robot de bucătărie, un cuptor cu microunde, un prajitor de pâine, un filtru de cafea, un cuier cu oglindă și suport pentru pantofi, o mașină de călcat tefal, o cameră video Philips, un aparat foto Kanon, două tablouri, două pilote și un set compus din 6 piese Yena (fila 247).
D. urmare, prima instanța a reținut că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, în cote egale de câte ½ fiecare, următoarele bunuri mobile: în dormitor șifonier cu 4 uși, comodă cu 4 sertare, două noptiere mici, mochetă culoare bleu, perdea pentru dormitor dimensiuni 2,5/2,20 ml, draperie pentru dormitor dimensiuni 2,5/2,20 ml, în sufragerie, canapea „Collet” piele trei locuri, canapea piele „Collet” două locuri, fotoliu piele „Collet”, bibliotecă compusă din trei corpuri, birou din pal melaminat, televizor Philips diagonala 47 cm, covor culoare maro dimensiuni 2/1,2 ml, jaluzele verticale dimensiuni 2/2,20 ml, în bucătărie, mobilă de bucătărie tip colțar personalizată, aragaz cu patru ochiuri Samus, combină frigorifică prevăzută cu 4 sertare pentru congelare și spațiu frigorific Arctic, masă pliantă cu patru scaune, hotă de bucătărie Turbo, televizor diagonala 31 cm, covor 2,5/1,5 ml, mașină automată de spălat Electrolux – în prezent defectă, pe hol, o oglindă dimensiuni 1,5/0,5 ml, covor model tigru, în balcon canapea extensibilă tapisată cu stofă, corp de bibliotecă șifonier, trei seturi lenjerie pat pentru două persoane, șase perne - două mari și patru mici, masă călcat, set din opt cratițe emailate, două seturi tacâmuri din inox pentru 6 persoane, două servicii masă din porțelan pentru șase persoane, un coș de rufe împletit din nuiele.
Cu privire la părtile sociale, instanța de fond a constata că . s-a constituit la data de 25.07.2001 prin aportul de capital al paratului si al numitei A. S. (filele 79-81).
La data de 19.02.2002, paratul a cumparat de la asociata sa cele 10 parti sociale ce apartineau acesteia, devenind astfel asociat unic (fila 82).
La data de 14.04.2003 paratul a cesionat catre sotia sa intreg capitalul social, respectiv cele 20 de parti sociale, retragandu-se din toate calitatile detinute in societate (filele 83-84).
La data de 13.04.2011 denumirea . s-a schimbat in ELROGAB SRL, la solicitarea reclamantei-parate (fila 88).
Din ansamblul probator mentionat, instanta constata ca societatea comerciala in discutie a fost infiintata in timpul casatoriei partilor, tot in timpul casatoriei paratul-reclamant devenind unic asociat prin achizitionarea tuturor partilor sociale.
Contributia baneasca la infiintarea societatii si ulterior la cumpararea tuturor partilor sociale a fost realizata din resursele financiare ale familiei, partile sociale devenind astfel aprte a bunurilor devalmase.
Ulterior, toate partile sociale au fost cesionate de catre parat sotiei sale, tot in timpul casatoriei, acestea nemodificandu-si astfel calitatea de bunuri comune devalmase.
Faptul ca ulterior cesiunii, reclamanta-parata s-a ocupat de administrarea societatii, ori calitatea acesteia de asociat unic nu sunt de natura a modifica statutul de bunuri comune devalmase ale partilor sociale.
Calitatile de administrator si asociat unic reprezinta aspecte ce produc efecte juridice in privinta relatiilor pe care societatea comercială le are în desfășurarea activității sale. Acestea nu pot fi solicitate in vreun mod de paratul-reclamant, insa, partile sociale reprezinta, potrivit art. 30 Cod fam bunuri comune devalmase, fiind achizitionate in timpul casatoriei din banii comuni ai soților.
Daca până la data de 01.10.2011 doar doctrina și practica judiciară stabiliseră în mod constant că parțile sociale achizitionate din bani comuni în timpul casatoriei sunt bunuri devălmase, acest principiu a fost reglementat în mod expres în Noul Cod Civil, prin art. 349 alin 1 si 2, care prevede ca în situația achizitionarii de catre unul din soti a unor parti sociale, acestea sunt bunuri comune.
Nici modificarea denumirii societatii nu este de natura sa modifice situatia partilor sociale, deoarece o astfel de schimbare nu reprezinta in fapt o transformare esentiala sa firmei in cauză.
D. urmare, instanta va constata ca cele 20 de parti sociale în valoare de 200 lei, reprezentând aport la capitalul social al . ( în prezent având denumirea de .) reprezinta bunuri devălmașe, fiind dobandite de parti in timpul casatoriei, in cote egale, de cate ½ fiecare.
Cu privire la autoturismul marca Audi A6, prima instanță a reținut că acesta a fost achiziționat în timpul căsătoriei, la data de 28.09.2004, fiind înstrăinat prin vânzare tot în timpul căsătoriei, respectiv la data de 05.12.2004 și radiat de pe rolul fiscal al pârâtului reclamant la data de 17.01.2005 .
Din ansamblul probator administrat în cauză se constată că autoturismul în cauză a intrat în patrimoniul soților și a ieșit din patrimoniul acestora în timpul căsătoriei și mai mult, în timpul conviețuirii, având în vedere că despărțirea în fapt a avut loc în anul 2009.
Or, în atare condiții, se prezumă, până la proba contrară, că suma de bani obținută cu titlul de preț,_ ROL a fost utilizată de ambii soți, în interesul și folosul ambilor, devreme ce aceștia conviețuiau.
Reclamanta-pârâtă nu a făcut dovada că acestă sumă de bani ar continua să existe și că se află la dispoziția exclusivă a părții adverse, nici că ar fi fost deja cheltuită doar de pârâtul-reclamant în interes propriu. Aceste afirmații nu au suport probator pentru a putea fi luate în considerare, motiv pentru care instanța va considera că suma de bani respectivă nu poate fi avută în vedere la partajarea bunurilor comune.
Referitor la suma de 4769 lei, achitată în timpul căsătoriei cu titlul de sultă în favoarea primei soții a pârâtului-reclamant, instanța apreciază că aceasta a reprezentat o datorie personală achitată din veniturlile comune ale părților.
Astfel, în urma partajului cu prima sa soție, dispus prin Decizia civilă nr. 1881/07.11.2001, pârâtul-reclamant a obținut mai multe bunuri, fiind obligat, pentru egalizarea loturilor, să achite acesteia suma de 4769 lei.
Suma respectivă a fost achitată în timpul căsătoriei părților, la data de 19.07.2002, potrivit înscrisurilor depuse în copie la filele 46-48 din dosar, existând prezumția că suma de bani plătită a avut ca sursă patrimoniul comun al soților.
Această prezumție relativă nu a fost răsturnată de pârâtul-reclamant, acesta nefăcând dovada că ar fi achitat sulta din venituri proprii.
Instanța a reținut că veniturile din muncă ale soților, realizate în timpul căsătoriei sunt apreciate în mod constant ca fiind bunuri comune, aspect reglementat de altfel în mod expres și de noul cod civil în cuprinsul art. 341.
Cu privire la natura datoriei, instanța a reținut că plata sultei reprezintă o obligație personală a pârâtului-reclamant, izvorâtă din hotărârea judecătorească prin care au fost partajate bunurile dobândite de acesta cu prima sa soție.
Pârâtul-reclamant a obținut prin acest partaj mai multe bunuri în proprietate exclusivă, reclamanta-pârâtă neavând niciun drept asupra acestora.
Astfel plata sultei nu a reprezentat acoperirea unei datorii comune și nici nu a dus la achiziționarea unor bunuri comune, dar a fost realizată din veniturile comune ale părților ducând la dobândirea unor bunuri proprii de către pârâtul-reclamant.
D. urmare, instanța a constatat că în timpul căsătoriei părțile au achitat împreună, în cote egale de 1/2 o datorie personală a pârâtului reclamant, respectiv suma de 4769 lei, cu titlul de sultă față de prima soție a acestuia.
Astfel, reclamanta-pârâtă are un drept de creanță față de pârâtul-reclamant în cuantum de ½ din această sumă, respectiv suma de 2384,5 lei.
Cu privire la suma de 3350 lei achitată în timpul căsătoriei cu titlul de onorariu de avocat pentru asistența juridică a pârâtului-reclamant, instanța a reținut următoarele:
Pârâtul-reclamant a fost cercetat penal, judecat și condamnat pentru comiterea unei infracțiuni prevăzute de Legea 141/1997 privind codul vamal al României (filele 106, 107). Pe parcursul procedurilor judiciare penale, acesta a fost asistat de un avocat ales, conform contractului de asistență juridică depus în copie la fila 108 din dosar. Onorariul de avocat, în cuantum de_ ROL a fost suportat în timpul căsătoriei părților, fiind achitat la data de 29.11.2003, potrivit copiei chitanței aflate la fila 108 din dosar. Există astfel prezumția relativă că suma de bani plătită a avut ca sursă patrimoniul comun al soților, în condițiile în care pârâtul-reclamant nu a făcut dovada achitării onorariului de avocat din venituri proprii.
Cu privire la natura datoriei, instanța apreciază că este vorba despre o obligație proprie a pârâtului-reclamant, acesta fiind beneficiarul asistenței juridice în cadrul unui dosar penal.
Or, suportarea unor astfel de costuri excede obligației de sprijin material reciproc între soți, soțul nevinovat neputând fi obligat să suporte consecințele săvârșirii unei fapte penale de către celălalt soț. Pârâtul-reclamant nu-și poate invoca propria culpă, în speță săvârșirea unei infracțiuni, pentru a legitima suportarea de către reclamantă a obligației de plată a onorariului de avocat, cu titlul de obligație de sprijin între soți. Pe parcursul cercetării penale pârâtul-reclamant nu s-a aflat într-o stare de nevoie ce nu-i poate fi imputabilă, pentru a putea fi luată în considerare instituția sprijinului material între soți.
De cealaltă parte, instanța nu a avut în vedere nici susținerile reclamantei, potrivit cărora suma de bani în cauză a fost achitată din veniturile proprii ale acesteia, în cauză nefăcându-se o astfel de dovadă.
Astfel, instanța a constatat ca în timpul căsătoriei părțile au achitat împreună, în cote egale de 1/2 o datorie personală a pârâtului-reclamant, respectiv suma de 3350 lei, cu titlul de onorariu de avocat pentru asistența juridică a pârâtului-reclamant .
Astfel, reclamanta-pârâtă are un drept de creanță față de pârâtul-reclamant în cuantum de ½ din această sumă, respectiv suma de 1675 lei.
Cu privire la cererea de restituire a unor bijuterii din aur- bunuri proprii, formulată de reclamantă instanța a reținut în primul rând, că reclamanta nu a făcut dovada faptului că a deținut în proprietate exclusivă astfel de bunuri.
Astfel, declarațiile martorilor S. Ș. și S. A. sunt în măsură să faca dovada că în timpul căsătoriei reclamanta purta mai multe bijuterii, însă nu să demonstreze că erau bunurile proprii ale acesteia și nici că brățările, lanțurile sau colierele respective sunt cele pretinse prin prezenta acțiune.
De asemenea, fotografiile depuse la dosar, prin care reclamanta pretinde că face dovada existenței bijuteriilor nu demonstrează că acestea îi aparțineau sau că erau bunurile sale exclusive.
În al doilea rând, chiar dacă instanța ar considera că reclamanta a deținut bijuteriile în cauză, în proprietate exclusivă, nu s-a făcut dovada că acestea ar fi rămas în posesia pârâtului-reclamant la momentul despărțirii în fapt, pentru ca acesta să poată fi obligat la restituirea lor.
Într-adevăr, în cauză s-a reținut că reclamanta a părăsit locuința comună ca urmare a unor violențe exercitate de soț, fără a putea lua bunuri asupra sa.
Din ansamblul probator administrat în cauză nu s-a putut stabili însă că la momentul despărțirii bijuteriile mai existau în patrimonial reclamantei sau că ar fi rămas la pârâtul-reclamant.
Declarațiile martorilor potrivit cărora după despărțire reclamanta nu a mai purtat bijuteriile în cauză sunt irelevante sub acest aspect.
De asemenea, instanța nu a luat în considerare susținerile martorului S. Ș. (fila 98) cu privire la rămânerea bijuteriilor la pârât, martora însăși susținând că aceste aspecte îi sunt cunoscute din povestirile reclamantei.
Prin urmare, instanța a respins ca neîntemeiată cererea privind restituirea către reclamanta-pârâtă a obiectelor din aur, bunuri proprii ale acesteia.
Sub aspectul cotelor de contribuție, instanța de fond a constatat că în cauză prezumția legală relativă a contribuției egale a soților nu a fost răsturnată de reclamanta, solicitantă a unei cote majorate de 70%.
Astfel potrivit art. 29 Cod fam, soții sunt obligați să contribuie la cheltuielile căsniciei, în raport cu mijloacele fiecăruia, iar nu în mod egal.
Veniturile dobândite de fiecare dintre soți pot varia pe parcursul căsătoriei și în mod evident pot fi diferite din punctul de vedere al cuantumului. Cu toate acestea, cota de contribuție a soților trebuie să fie analizată sub mai multe aspecte (spre exemplu contribuția prin muncă în gospodărie), reprezentând o noțiune complexă, care nu se limitează doar la a stabili ce soț a avut venituri mai mari.
Oricum, susținerile reclamantei, potrivit cărora a avut în mod constant venituri mai mare decât ale soțului său, aspect care o îndreptățește la stabilirea unei cote de contribuție mai mari nu au fost dovedite în prezenta cauză.
În fapt, niciuna dintre părți nu a făcut în cauză dovada veniturilor efective realizate în timpul căsătoriei, instanța nu a putut stabili dacă există diferențe semnificative sub acest aspect, care să determine stabilirea unor cote diferențiate de contribuție.
Nici faptul că pârâtul-reclamant a fost în detenție timp de aproximativ doi ani nu justifică solicitarea reclamantei, acest aspect neputând fi interpretate, de plano, ca fiind o justificare pentru inlaturarea prezumtiei legale a egalitarii cotelor de contrbutie.
D. urmare instanta a constata că toate bunurile dobândite de părti in timpul casatoriei si toate imbunatatirile retinute valoric la masa de partaj au fost realizate de parti in cote egale, de cate ½ fiecare.
Prin sentința civilă nr._/4.10.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești a fost admisă în parte cererea principală, astfel cum a fost precizată și completată, formulată de reclamanta-pârâtă E. R. L.; a fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant G. G.; a fost respinsă ca neîntemeiată cererea privind includerea în masa bunurilor de partaj a autoturismului marca Audi A6, bun comun înstrăinat prin vânzare în timpul căsătoriei, respectiv a sumei obținute de soți cu titlul de preț în anul 2005, ca urmare a înstrăinării autoturismului.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea privind restituirea către reclamanta-pârâtă a obiectelor din aur, cu titlu de bunuri proprii ale acesteia.
S-a constatat că părțile s-au căsătorit la data de 10.07.1998, căsătorie desfăcută prin sentința civilă nr._/26.10.2010, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ .
S-a constatat că masa partajabilă este în valoare totală de_,80 lei, fiecare parte având o cotă valorică legală de câte ½ din masa partajabilă reprezentând câte_, 40 lei și se compune din:
-bunurile mobile în valoare totală de_,80 lei dobândite de părți în timpul căsătoriei, în cote egale de câte ½ fiecare, reținute de către instanță în Încheierea de admitere în principiu din data de 08.02.2013 (fl.313 dosar) și aflate în apartamentul proprietatea pârâtului situat în Ploiești, ., ., . : în dormitor șifonier cu 4 uși, comodă cu 4 sertare, două noptiere mici, mochetă culoare bleu, perdea pentru dormitor dimensiuni 2,5/2,20 ml, draperie pentru dormitor dimensiuni 2,5/2,20 ml, în sufragerie, canapea „Collet” piele trei locuri, canapea piele „Collet” două locuri, fotoliu piele „Collet”, bibliotecă compusă din trei corpuri, birou din pal melaminat, televizor Philips diagonala 47 cm, covor culoare maro dimensiuni 2/1,2 ml, jaluzele verticale dimensiuni 2/2,20 ml, în bucătărie, mobilă de bucătărie tip colțar personalizată, aragaz cu patru ochiuri Samus, combină frigorifică prevăzută cu 4 sertare pentru congelare și spațiu frigorific Arctic, masă pliantă cu patru scaune, hotă de bucătărie Turbo, televizor diagonală 31 cm, covor 2,5/1,5 ml, mașină automată de spălat Electrolux – în prezent defectă, pe hol, o oglindă dimensiuni 1,5/0,5 ml, covor model tigru, în balcon, canapea extensibilă tapisată cu stofă, corp de bibliotecă șifonier, trei seturi lenjerie pat pentru două persoane, șase perne două mari și patru mici, masă de călcat, set din opt cratițe emailate, două tacâmuri din inox pentru 6 persoane, două servicii de masă din porțelan pentru șase persoane, un coș de rufe împletit din nuiele;
- îmbunătățiri în valoare totală actuală de_ lei aduse de părți în timpul căsătoriei, cu o contribuție egală de ½ fiecare, imobilului proprietatea pârâtului, situat în Ploiești, ., ., ., constând în: montat gresie în holuri, bucătărie, baie pe o suprafață totală de 13,20 mp, montat faianță în bucătărie și baie – pe o suprafață totală de 44,88 mp, montat ușă metal intrare apartament, montat ferestre și uși din PVC cu geam termopan, montat plăci din polistiren la tavane în holuri, bucătărie, dormitor pe o suprafață totală de 22,65 mp, executat zugrăveli cu vopsea lavabilă în holuri, sufragerie, dormitor și baie – tavan pe o suprafață totală de 111,32 mp, executat tavan fals din rigips în sufragerie pe o suprafață de 15,84 mp, lipit rigips pe pereți, închis balconul în cornier și geam, montat parchet laminat pe balcon, obiecte sanitare în baie și bucătărie – vas WC cu rezervor, lavoar cu piedestal, chiuvetă, cadă pentru baie, termosistem la pereții exteriori ai apartamentului, copertină fixă la ferestre;
-20 de părți sociale, în valoare totală de 200 lei, reprezentând aport la capitalul social al . (în prezent având denumirea .), dobândite de părți în timpul căsătoriei.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune născută între părți ca urmare a desfacerii căsătoriei, în sensul că dispune formarea a două loturi și atribuirea în natură, astfel:
Lotul I, compus din dreptul de proprietate asupra bunurile mobile în valoare de_,80 lei dobândite de părți în timpul căsătoriei, în cote egale de câte ½ fiecare, reținute de către instanță în Încheierea de admitere în principiu din data de 08.02.2013 (fl.313 dosar) și aflate în apartamentul proprietatea pârâtului situat în Ploiești, ., . : în dormitor șifonier cu 4 uși, comodă cu 4 sertare, două noptiere mici, mochetă culoare bleu, perdea pentru dormitor dimensiuni 2,5/2,20 ml, draperie pentru dormitor dimensiuni 2,5/2,20 ml, în sufragerie, canapea „Collet” piele trei locuri, canapea piele „Collet” două locuri, fotoliu piele „Collet”, bibliotecă compusă din trei corpuri, birou din pal melaminat, televizor Philips diagonala 47 cm, covor culoare maro dimensiuni 2/1,2 ml, jaluzele verticale dimensiuni 2/2,20 ml, în bucătărie, mobilă de bucătărie tip colțar personalizată, aragaz cu patru ochiuri Samus, combină frigorifică prevăzută cu 4 sertare pentru congelare și spațiu frigorific Arctic, masă pliantă cu patru scaune, hotă de bucătărie Turbo, televizor diagonală 31 cm, covor 2,5/1,5 ml, mașină automată de spălat Electrolux – în prezent defectă, pe hol, o oglindă dimensiuni 1,5/0,5 ml, covor model tigru, în balcon, canapea extensibilă tapisată cu stofă, corp de bibliotecă șifonier, trei seturi lenjerie pat pentru două persoane, șase perne două mari și patru mici, masă de călcat, set din opt cratițe emailate, două tacâmuri din inox pentru 6 persoane, două servicii de masă din porțelan pentru șase persoane, un coș de rufe împletit din nuiele; suma de _ lei reprezentând valoarea totală actuală a îmbunătățirilor aduse de părți în timpul căsătoriei, cu o contribuție egală de ½ fiecare, imobilului proprietatea pârâtului, situat în Ploiești, ., ., .; în valoare totală de_,80 lei, se atribuie în deplină proprietate și liniștită posesie pârâtului-reclamant G. G.
Lotul II, compus din 20 de părți sociale, în valoare totală de 200 lei, reprezentând aport la capitalul social al . (în prezent având denumirea .), se atribuie în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantei-pârâte, E. (fostă G.) R. L..
În vederea egalizării loturilor, s-a dispsu obligarea pârâtului-reclamant să plătească, cu titlu de sultă, reclamantei-pârâte suma de_,40 lei.
A fost obligat pârâtul-reclamant la plata către reclamanta-pârâtă a sumei de 4059,5 lei, reprezentând un drept de creanță față de pârâtul-reclamant, urmare a achitării împreună de către părți în timpul căsătoriei, în cote egale de ½ a două datorii personale ale pârâtului-reclamant, respectiv suma de 4769 lei, cu titlu de sultă față de prima soție a pârâtului-reclamant și suma de 3350 lei cu titlul de onorariu de avocat pentru asistența juridică a pârâtului-reclamant.
În baza art.274 alin.1 rap la art. 276 Cod proc. civ. a fost obligat pârâtul-reclamant să plătească reclamantei-pârâte suma de 1903 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe cât și a încheierii de admitere în principiu din data de 08.02.2013 au declarat recurs, în termen legal, atât reclamanta cât și pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivarea recursului declarat, reclamanta a apreciat că analiza instanței de fond este total subiectivă și nu a dat relevanță principiului coroborării probelor administrate de aceasta pentru toate capetele de cerere, anume cu privire la existența bijuteriilor in patrimoniul său anterior despărțirii in fapt, iar pe de altă parte, că acestea au rămas in apartamentul bun propriu al pârâtului, din momentul alungării reclamantei din acesta de către pârât.
Reclamanta a arătat că a depus la dosarul cauzei adresa nr._/10.05.2010 emisă de Secția 2 Poliție Ploiești, din care rezultă faptul că a sesizat organele de cercetare penală despre incidentul din seara zilei de 12.12.2009 când a fost lovită și alungată din apartament de către pârât și că la fila 103 a depus și certificatul medico-legal nr. 2933/11.12.2009 care atestă violențele exercitate de către pârât asupra reclamantei la data de 10.12.2009.
Cu toate acestea, reclamanta a susținut că, deși instanța de fond a reținut data și modul alungării acesteia de către pârât din imobil, a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei privind restituirea bijuteriilor, pe considerentul că nu a făcut dovada faptului că a deținut in proprietate exclusivă astfel de bunuri.
A susținut recurenta reclamantă că, per a contrario, rezultă că aceste bijuterii au existat însă în patrimoniul comun al părților și, cu toate acestea nu au fost reținute la masa de partaj.
Recurenta reclamantă a arătat că instanța de fond a înlăturat forța probantă a fotografiilor depuse la dosar și care atestă purtarea de către reclamantă, in mare parte, a bijuteriilor enumerate in acțiune, pe considerentul că nu a demonstrat că acestea îi aparțineau sau că erau bunurile sale exclusive.
In opinia recurentei, această analiză a instanței de fond este total subiectivă întrucât este greu de admis că la momentul realizării acestor fotografii împreună cu pârâtul, purta bijuteriile altor persoane sau unele amanetate, doar pentru a-și preconstitui eventuale dovezi necesare ulterior.
In motivarea recursului declarat, pârâtul G. G. a apreciat că instanța de fond în mod eronat nu a procedat la efectuarea unei expertize contabile care sa stabilească valoarea economică reală a celor 20 de părți sociale deținute de reclamanta - parata la societatea Elrogab SRL si care au fost reținute la masa de partaj.
A arătat că această expertiză a fost solicitată de către paratul reclamant o dată cu formularea întâmpinării si a cererii reconvenționale deoarece valoarea nominală de 10 lei nu este aceeași cu valoarea economica reală.
A mai susținut recurentul pârât că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acestei solicitări si a încălcat dreptul său la apărare, motiv pentru care impune trimiterea cauzei spre rejudecarea pentru ca instanța de fond să se pronunțe asupra cererii de probatorii solicitată de pârât în apărarea sa.
Recurentul a considerat că se impune în continuare efectuarea unei expertize contabile pentru a se determina valoarea economică a celor 20 de părți sociale, care nu este egala cu valoarea nominala de 10 lei și că ar trebui evaluate in funcție de activul si pasivul societății, a cifrei de afaceri si a contului de profit si pierderi.
In opinia recurentului, numai după administrarea unei asemenea expertize se poate stabili care este cu adevărat valoarea acestor părți sociale si implicit a masei bunurilor supuse partajării.
Cauza fiind transmisă spre competentă soluționare la Tribunalul Prahova, dosarul a fost înregistrat la această instanță sub nr._, la data de 23.07.2014.
Tribunalul, examinând cauza, in raport de situația de fapt reținută, de probele administrate in cauză, de criticile formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 304 si 3041 c. p. c. ținându-se seama de dispozițiile legale incidente in cauza, constată următoarele:
Recurenta reclamantă a criticat încheierea interlocutorie și sentința sub aspectul respingerii cererii de restituire a bunurilor proprii: lanț de aut de 14K având greutatea de 21 g., brățara din aur 14 K având greutatea de 18 g., medalion aur 14K in greutate de 11,5g., 4 inele aur 14K in greutate totala de 12 g., o pereche de cercei din aur 14K in greutate de 4 g., care au rămas cu ocazia despărțirii în fapt, în posesia pârâtului, cerere formulată de către reclamantă la data de 01.02.2011, prin precizarea si completarea acțiunii.
Tribunalul constată că instanța de fond în mod temeinic și legal a respins această cerere a recurentei reclamante, deoarece aceasta nu a dovedit nici dreptul de proprietate exclusivă asupra acestor bunuri și nici posesia acestora.
Adresa nr._/10.05.2010 emisă de Secția 2 Poliție Ploiești, din care rezultă faptul că recurenta reclamantă a sesizat organele de cercetare penală despre incidentul din seara zilei de 12.12.2009 când a fost lovită și alungată din apartament de către recurentul pârât și certificatul medico-legal nr. 2933/11.12.2009, fila 103, care atestă violențele exercitate asupra recurentei reclamante la data de 10.12.2009, dovedesc numai modul părăsirii imobilului, respectiv, alungarea acesteia din imobil, de către recurentul pârât, fiind certă împrejurarea că astfel nu s-a făcut dovada existenței acestor bijuterii în patrimoniul recurentei reclamante și nici a locului în care acestea se aflau la momentul despărții în fapt a soților.
Tribunalul constată că nici fotografiile depuse la dosar și în care recurenta reclamantă apare cu unele dintre bijuteriile enumerate in acțiune, nu pot face dovada deplină că aceste bijuterii erau, la momentul despărții în fapt a soților proprietatea sa și nici că au rămas în posesia intimatului pârât.
Pentru aceste considerente, tribunalul constată ca neîntemeiate motivele invocate de către reclamanta recurentă, astfel că va respinge ca nefondat recursul declarat de aceasta.
În ce privește recursul declarat de către recurentul pârât, tribunalul reține că acesta critică soluția instanței de fond susținând că în mod eronat instanța de fond nu a procedat la efectuarea unei expertize contabile care sa stabilească valoarea economică reală a celor 20 de părți sociale deținute de reclamanta - parata la societatea Elrogab SRL si care au fost reținute la masa de partaj.
Tribunalul reține, în raport de aceste critici că recursul declarat de către recurentul pârât vizează atât încheierea interlocutorie cât și sentința pronunțată de către instanța de fond.
Potrivit actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul constată că recurentul pârât a solicitat reținerea la masa bunurilor comune a celor 20 de părți sociale deținute de recurenta reclamantă la societatea Elrogab SRL și efectuarea unei expertize contabile care să stabilească valoarea economică reală a acestora deoarece valoarea nominală de 10 lei nu este aceeași cu valoarea economica reală, instanța de fond nepronunțându-se asupra acestei cereri în totalitatea sa.
Tribunalul constată că instanța de fond a dispus asupra unui bun, cele 20 de părți sociale deținute de recurenta reclamantă la societatea Elrogab SRL, prin includerea lor la masa de partajat și partajarea acestora, fără ca soluționarea acestei cereri să se fi făcut în contradictoriu cu proprietarul bunului, ., care nu a fost parte în acest proces, neavând astfel posibilitatea de a-și apăra dreptul de proprietate, de a formula a-și administra probe în apărarea dreptului său.
Constatând că în acest fel, dreptul la apărare al acestei persoane juridice a fost încălcat, tribunalul, potrivit considerentelor susmenționate, în temeiul dispozițiilor art. 312 C.p.c., respingând recursul declarat de către recurenta – reclamantă E. (F. G.) R. L., va admite recursul declarat de către recurentul pârât G. G., va modifica în parte încheierea interlocutorie din data de 08.02.2013 a Judecătoriei Ploiești în sensul că înlătură din cuprinsul acesteia suma de 200 lei reprezentând contravaloarea celor 20 de părți sociale cu titlu de aport la capitalul social al . (în prezent .), menținând restul dispozițiilor încheierii, va casa în parte sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Ploiești în vederea introducerii în cauză a ., evaluării de către un expert contabil a părților sociale în raport de valoarea reală a acestora și întocmirii propunerilor de lotizare de către același expert contabil, ținându-se seama de disp. art. 741 C.civ. nemodificat, art. 673 ind. 9 C.pr.civ. nemodificat, de opțiunile părților, cu preluarea valorilor bunurilor în litigiu stabilite conform expertizelor de specialitate efectuate în cauză, menținând restul dispozițiilor sentinței numai în ceea ce privește respingerea ca neîntemeiate a cererilor privind includerea la masa de partaj a autoturismului marca Audi A6 și restituirea către pârâtă a obiectelor de aur.
.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul declarat de recurentul-reclamant G. G. domiciliat în mun. Ploiești, ., ., împotriva sentinței civile nr._/04.10.2013 pronunțate de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu recurenta-pârâtă E. (F. G.) R. L. cu domiciliul în mun. Ploiești, ., ., județul Prahova și, în consecință:
Modifică în parte încheierea interlocutorie din data de 08.02.2013 a Judecătoriei Ploiești în sensul că înlătură din cuprinsul acesteia suma de 200 lei reprezentând contravaloarea celor 20 de părți sociale cu titlu de aport la capitalul social al . (în prezent .).
Menține restul dispozițiilor încheierii.
Casează în parte sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Ploiești în vederea introducerii în cauză a ., evaluării de către un expert contabil a părților sociale în raport de valoarea reală a acestora și întocmirii propunerilor de lotizare de către același expert contabil, ținându-se seama de disp. art. 741 C.civ. nemodificat, art. 673 ind. 9 C.pr.civ. nemodificat, de opțiunile părților, cu preluarea valorilor bunurilor în litigiu stabilite conform expertizelor de specialitate efectuate în cauză.
Menține restul dispozițiilor sentinței numai în ceea ce privește respingerea ca neîntemeiate a cererilor privind includerea la masa de partaj a autoturismului marca Audi A6 și restituirea către pârâtă a obiectelor de aur.
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă E. (F. G.) R. L. cu domiciliul în mun. Ploiești, ., județul Prahova, împotriva încheierii de admitere în principiu pronunțată în data de 08.02.2013 și a sentinței civile nr._/04.10.2013 pronunțate de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu recurentul-reclamant G. G. domiciliat în mun. Ploiești, ., ., ., județul Prahova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16.10.2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTORI,
C. R. M. N. M. C.
GREFIER,
L. E. A.
operator de date cu caracter personal 5595
red. /tehnored.: N.M./ L.E.A
2 ex./ 14.11.2014
d.f. nr._ - Judecătoria Poiești
j.f. A. M. P.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 111/2014. Tribunalul PRAHOVA | Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 23/2014.... → |
|---|
