Partaj judiciar. Decizia nr. 1016/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1016/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 04-11-2014 în dosarul nr. 4406/204/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA- SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1016
Ședința publică din data de 04.11.2014
Președinte: D. G.
Judecător: N. C.
Grefier: A. Ș. P.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul – pârât S. N., cu domiciliul în Câmpina, ..62, ., județul Prahova, împotriva Sentinței civile nr. 1699/22.05.2014, pronunțată de Judecătoria Câmpina, în dosarul susmenționat, în contradictoriu cu intimații - reclamanți S. A. și S. M., ambii cu domiciliul în Câmpina, .. 2, ., . și cu domiciliul ales în Câmpina, ..30, județul Prahova.
Cerere de apel timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100,00 lei conform chitanței ..A. nr._ (17)/15.07.2014, ce a fost anulată și atașată la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelantul – pârât, personal și asistat de avocat U. Miralena, precum și intimații – reclamanți, ambii personal și asistați de avocat C. R..
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că s-au depus la dosar, prin serviciul registratură: la data de 29.10.2014 și, respectiv, la data de 30.10.2014, întâmpinare formulată de intimații – reclamanți, iar la data de 30.10.2014, o cerere formulată de apelantul – pârât, prin apărător, prin care depune la dosar împuternicirea avocațială, chitanța de plată a onorariului de avocat, precum și, în copie, o schiță de plan, după care,
Tribunalul ia act că, prin serviciul registratură, s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimaților –reclamanți S. A. și S. M..
Apărătorul apelantului – pârât, având cuvântul, învederează că a luat la cunoștință de întâmpinare și nu solicită comunicarea unui exemplar al acesteia. De asemenea, arată că a comunicat intimaților – reclamanți, prin apărător, schița de plan depusă la dosar prin serviciul registratură la data de 30.10.2014.
Apărătorul intimaților – reclamanți, având cuvântul, confirmă susținerile apărătorului apelantului – pârât în acest sens.
Tribunalul ia act de susținerile apelantului –pârât, prin apărător, în sensul că a comunicat intimaților – reclamanți, prin apărător, schița de plan depusă la dosar prin serviciul registratură la data de 30.10.2014, situație confirmată și de partea adversă.
Apărătorul apelantului – pârât depune la dosar un set de planșe foto, precizând totodată că au fost comunicate și intimaților – reclamanți, prin apărător.
Părților, prin apărători, având pe rând cuvântul, nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat și solicită acordarea cuvântului în dezbateri.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de solicitat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apărătorul apelantului – pârât, având cuvântul, arată că susține în totalitate motivele de apel aflate la dosarul cauzei. Solicită să se admită apelul astfel cum a fost formulat, în principal, pentru motivul A) de apel și anume, consideră că instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, având în vedere că nu a avut la bază prevederile art. 741 Cod procedură civilă aplicabil în speța dedusă judecății și nu au fost respectate prevederile art. 673 Cod procedură civilă, în sensul că nu s-a respectat atribuirea pe cât posibil în natură a bunurilor ce au făcut obiectul masei succesorale rămasă de pe urma părinților, nu s-a respectat oarecum posesia deținută anterior introducerii prezentei cauze, precum și s-a pronunțat o soluție care are la bază o sultă exagerată în viziunea legii. Solicită a se observa că în momentul în care s-a pus pe rol la Judecătoria Câmpina prezenta cauză, părțile inițial au plecat cu ideea achiesării pe același principiu, anume să se facă împărțirea bunurilor în natură așa cum a fost voința părinților și cum părțile posedau bunul și se referă la construcția casă de locuit până la momentul introducerii acțiunii, precum și ulterior, în prezent. Arată că susținerea sa este dovedită cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, răspunsurile date la interogatoriul luat în fața instanței, încheierile de ședință (din data de 07.06.2012), precum și susținerile apărătorului reclamanților – intimați la momentul la care s-a efectuat unul din rapoartele de expertiză construcții, în speță lotizare. De altfel, arată că până la un anumit moment când au apărut rapoartele de expertiză construcții, părțile aparent s-au înțeles ca împărțirea casei de locuit să se facă în natură, sub o anume formă, însă ulterior, după ce au apărut rapoartele de expertiză construcții reclamantul – intimat a înțeles să-și schimbe poziția față de fratele său și a solicitat să i se atribuie întregul imobil. Or, așa cum a arătat în motivele de apel, au existat o succesiune de rapoarte de expertiză efectuate în cauză, s-au schimbat chiar și experții, însă până la finalul cauzei, nu s-a respectat și solicitarea apelantului – pârât, anume aceea să se întocmească o variată de lotizare în care una din încăperile aflate în construcție și anume se referă la încăperea nr. 5 din raportul de expertiză construcții să-i fie atribuită măcar teoretic, pe hârtie. Astfel că, arată că instanța a dispus refacerea raportului de expertiză și nici de această dată expertul nu s-a conformat întocmai dispozițiilor instanței în sensul că nu a atribuit în niciuna din variante și camera 5 apelantului – pârât, însă nici instanța nu mai propus părților eventuala schimbare și a acestui expert constructor, care oricum era al doilea. Apreciază că prin această soluție i s-a încălcat grav un drept al pârâtului-apelant și anume acela de a beneficia în fața legii de un tratament egal. Arată că se invocă de către experții constructori că nu s-a făcut această variantă de lotizare întrucât ar încălca prevederile legii care dispune împărțirea locuințelor. Arată că sunt în situația împărțirii unor bunuri succesorale aflate la țară, iar legea locuinței consideră că nu le este aplicabilă pentru că nu au expus spre vânzare un bun, ci împart niște bunuri dobândite de la părinții lor, pe care le posedă sub o formă sau alta, într-un fel sau altul. Spun că legea locuinței despre care face vorbire d-nii experți nu le este aplicabilă în speță. Arată că sunt la țară, au o locuință care poate fi partajată, într-adevăr nu comod în natură, dar se poate extinde cu cheltuieli, într-adevăr costisitoare, așa cum și raportul de expertiză M. a arătat și astfel cei 2 frați pot să stăpânească în viitor câte ceva de la părinții acestora. Or, nu este posibil ca printr-o împărțeală judiciară efectiv să se dezmoștenească, sub o formă sau alta, din dreptul de a folosi construcția bun părintesc, unul din frați în favoarea celuilalt, care nu folosește personal, ci prin copilul acestuia. Solicită a se observa că ambele părți din prezenta cauză posedă și alte locuințe la oraș, iar această locuință la țară ar fi trebuit să reprezinte pentru amândoi câte o reședință, iar cum înțelege fiecare să o folosească nu este problema instanței și nici a lor, apreciind că problema instanței este să facă egalitate de tratament între cei 2 frați. Pentru aceste motive, consideră că nu s-a respectat solicitarea legală făcută de către apelantul – pârât, motiv pentru care, în ceea ce îl privește, a considerat că ar fi necesar ca instanța de apel să dispună efectuarea unui nou raport de expertiză, care să întocmească o variantă de lotizare și la solicitarea apelantului – pârât, urmând ca ulterior tot instanța să fie cea care să dispună care din variante va fi aplicabilă. În subsidiar, în situația în care instanța consideră că ar fi costisitor și s-ar trena prea mult soluționarea cauzei și doar pentru aceste motive, efectuarea unui nou raport de expertiză în cauză, solicită ca instanța de apel să modifice în parte sentința primei instanțe și să omologheze varianta a IV-a, care deși nu respectă și solicitarea integrală a apelantului – pârât, totuși îi atribuie și acestuia parte din casă, cea mai mică parte, rămânând reclamanților – intimați cea mai mare parte din casă. Consideră că în situația în care prima lor solicitare nu ar fi primită de instanță, cel puțin acest subsidiar ar putea fi luat în calcul întrucât bunurile succesorale ar fi împărțite în mod mai judicios. În ceea ce privește apărările făcute prin întâmpinare de către reclamanții – intimați sub acest aspect, arată că a depus la dosarul cauzei un set de planșe foto prin care arată că oricum terenul ce le-a fost atribuit în variata III este ocupat în prezent atât de construcții, cât și de alte bunuri (cotețe de păsări, etc.), deci ei le-ar lua parte din grădină și în varianta IV consideră că le lasă și grădină. În ceea ce privește susținerile prin apărător ale intimaților – reclamanți de genul că s-a solicitat oral varianta III și nu varianta IV, arată că nu a fost apărător la fond, nu a fost nici în sală și nu poate să o contrazică pe colega sa, apreciind că este posibil ca datorită erorii de redactare făcută prin concluziile scrise, colegul care a fost la judecata în fond să fi susținut așa ceva, însă din toată pleiada, din toate concluziile scrise rezultă că s-a solicitat varianta IV, astfel încât consideră că varianta IV a fost cea solicitată de către apelantul – pârât și nu varianta a III-a și susținerile sale sunt dovedite de toată turnura pe care a luat-o procesul de la capăt și până la final. În ceea ce privește susținerea intimaților – reclamanți de modul că admiterea variantei IV ar da costuri foarte mari unei noi reamenajări, așa cum a arătat ei sunt cei care ar trebui să le facă, sunt gata să le susțină pe riscul și pe cheltuiala lor, iar ceea ce ar trebui să facă celelalte părți este evident, că fiecare parte în momentul în care se face o împărțeală judiciară trebuie să se acomodeze cu noua situație. În ceea ce privește susținerea intimaților – reclamanți la modul că au fost de acord inițial ca întregul imobil să fie atribuit acestora este nereală și această situație se dovedește din chiar răspunsurile la interogatoriu care la momentul respectiv au fost luate și soției reclamantului – intimat, care a recunoscut că inițial casa s-a stabilit să se împartă în natură. Arată că s-au făcut acele îmbunătățiri și solicită a se observa cât de multe planșe foto sunt, apreciind că acestea au fost de la început construite pentru a fi prezentate în cauză, astfel încât spun că dorința necunoscută a reclamanților – intimați a fost de a la început, prin păcălire a apelantului – pârât, de al induce în eroare. Arată că s-au folosit manevre dolozive. Solicită să se admită apelul, în principal, cu admiterea unui nou raport de expertiză, iar în subsidiar, prin omologarea variantei a IV-a din raportul de expertiză. Precizează că solicită cheltuieli de judecată, conform chitanțelor depuse la dosarul cauzei.
Apărătorul intimaților – reclamanți, având cuvântul, solicită respingerea apelului declarat de către pârât și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de Judecătoria Câmpina. Astfel, arată că prin cererea de chemare în judecată au solicitat partajarea masei succesorale, prin atribuirea integrală a imobilului casă către ei, reclamanții, care au folosit și care au efectuat îmbunătățiri la acest imobil. Arată că înțelegerea inițială dintre frați, din actele existente la dosar, din declarația celor 4 martori care au fost audiați, deci inclusiv a martorilor pe care i-a propus pârâtul în fața instanței de fond, a fost ca imobilul casă să fie stăpânit integral de către reclamanți, iar terenul să fie împărțit între aceștia. Astfel că, pe cale de consecință, în urma acestei înțelegeri, reclamanții au procedat la efectuarea lucrărilor de îmbunătățire a imobilului, igienizare, consolidare, iar pârâtul a participat în mod direct la aceste lucrări, întrucât relația dintre frați la acel moment era o relație normală. Arată că lucrările au fost suportate integral de către reclamanți. Or, faptul că vine acum și spune că ar fi efectuat aceste lucrări pur și simplu doar de igienizare la partea lui nu sunt reale, deoarece au refăcut acoperișul pentru întregul imobil, au refăcut instalația electrică a întregii case, au refăcut instalația de apă pentru întreaga casă, nu doar pentru cele două camere care le-au revenit lor, iar după finalizarea lucrărilor pârâtul a solicitat o sumă exorbitantă, fapt pentru care nu și-au permis să o plătească la acel moment. Arată că în urma acestor discuții pârâtul a ocupat trei sferturi din casă și ei au rămas doar cu o cameră, bucătăria cea veche, baia, un hol de 2 m.p. și o terasă. Astfel că pe această structură au pornit acțiunea de partaj, solicitând să le fie atribuită întreaga casă, urmând să-l despăgubească în mod corespunzător pe frate și fiind de acord ca terenul să fie împărți în natură. Arată că în fața instanței de fond s-au administrat două expertize, iar pârâtul nu a avut nicio obiecțiune la expertiza construcții efectuată de expert M.. Or, la momentul la care s-au făcut propunerile de lotizare, fiecare parte a avut libertatea conferită de instanță pentru a depune în scris propunerile de lotizare pe care le vrea. Astfel, arată că ei au solicitat instanței cele 4 propuneri, iar pârâtul, prin apărătorul pe care l-a avut la acel moment, a solicitat aceleași propuneri de lotizare, însă după ce s-au făcut cele 4 variante de lotizare propuse de expertul M., ei au venit cu obiecțiuni, solicitând împărțirea casei în natură în suprafețe egale, iar instanța a admis obiecțiunile, s-a împărțit, s-a făcut o variantă de lotizare în natură, conform dorinței pârâtului, dar cu casa împărțită în suprafețe egale. Or, la momentul la care s-a pus în discuție împărțirea în natură a casei s-a constat că de fapt că acest imobil este o locuință percepută și construită ca fiind una familială, iar dacă o partajau în natură apar o groază de structuri din această casă care rămân în coproprietate și de aici ar apărea și litigii ulterioare. Arată că aspectele sunt reflectate pe deplin atât în expertizele efectuate la dosar, cât și în susținerile lor din fața instanței de fond și din întâmpinare. Precizează că acest imobil este o locuință unifamilială, iar instanța de fond, pe baza expertizelor a perceput-o ca atare și, de asemenea, a avut în vedere solicitările pe care ei părțile le-au avut și, pe cale de consecință, a omologat o varianță cu respectarea dispozițiilor procedurale. Mai mult, arată că susținerile pârâtului de astăzi, în sensul că ar fi fost privat de o împărțire în natură a imobilului nu este reală, deoarece s-a împărțit în natură, conform dispozițiilor procedurale, ceea ce este comod partajabil în natură, în speță terenul, dar ceea ce nu s-a put împărți în natură comod și conform dispozițiilor procedurale, s-a atribuit integral lor, care-l folosesc efectiv, care au efectuat lucrările de îmbunătățire pentru întreaga casă, care o posedă și care a suportat toate taxele, de la impozite și până la taxele aferente utilităților, urmând să-l despăgubească corespunzător pe pârât. Arată că soluția instanței de fond este o soluție reală și corectă, instanța de fond a avut în vedere aspectele tehnice pe care le-au învederat atât experții, cât și ei, a constatat că o împărțire în natură a imobilului construcție pune în discuție numeroase probleme tehnice și datorită structurii acesteia naște numeroase litigii sau este posibil să dea naștere unor litigii ulterioare o coproprietate asupra acestei construcții. Solicită a se observa că tot ceea ce pârâtul susține la acest moment prin apel în ceea ce privește expertiza nu este nici temeinic, acesta exercitând în fața instanței de fond toate mijloacele procedurale pe care le-a avut, respectiv contraexpertize, obiecțiuni, astfel că o solicitare de o nouă expertiză este neîntemeiată și nefondată la acest moment. Precizează că solicită cheltuieli de judecată reprezentând onorariul de avocat și depune la dosar chitanța în acest sens.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ reclamanții S. A. și S. M. au chemat în judecată pe pârâtul S. N. solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să constate deschise succesiunile defuncților S. V. G. și S. G., moștenitorii acestora și cotele succesorale, să dispună partajarea masei succesorale rămase de pe urma celor doi defuncți compusă din terenul în suprafață totală de 1.224 m.p., din care 200 m.p. curți-construcții și 1.024 m.p. arabil, situat în com. B., ., punct „Acasă”, construcția și anexele existente pe terenul menționat anterior și să se deducă în favoarea acestora toate îmbunătățirile aduse la imobilul bun succesoral, pe care le-au efectuat în timpul căsătoriei, în legătură cu repararea, întreținerea și administrarea imobilului în litigiu.
În motivarea cererii reclamantul a arătat este frate cu pârâtul. În 1975 pârâtul s-a căsătorit și a primit de la părinți apartamentul din mun. Câmpina în care locuiau, din acel moment părinții mutându-se cu reclamantul în casa din B., ., pe care au construit-o pe terenul deținut din anul 1955. În 1979 reclamantul s-a căsătorit și a locuit împreună cu părinții până în 1981, când alături de soția sa s-au mutat în Câmpina, achiziționând un apartament. După trei-patru ani fratele și-a înstrăinat apartamentul dobândit de la părinți, iar pe suma dobândită a achiziționat un alt apartament în același oraș. După decesul tatălui, în anul 1997, s-a întocmit certificatul de moștenitor nr. 20/1997, iar mama a renunțat la succesiune și în 2006 a decedat. Până la deces reclamanții au ajutat-o financiar și cu mici întrețineri ale imobilului părintesc, care era vechi și într-o avansată și continuă stare de degradare. După moartea mamei împreună cu fratele au hotărât să împartă imobilul și deși acesta a solicitat camerele din partea din față a casei (dormitor mare, sufragerie cu două camere cu glasvand +antreu+ hol de intrare) a refuzat întocmirea actelor, susținând de fiecare dată că nu are bani. În 2008, cu acordul prealabil al pârâtului, au convenit ca fiul cel mic al reclamanților să locuiască în casa bunicilor, iar pârâtul a solicitat să fie despăgubit corespunzător. Cum casa părintească era într-o stare avansată de degradare, pentru a oferi fiului condiții decente de trai, au început recondiționarea casei, refăcând-o integral, iar pârâtul nu numai că a fost de acord cu toate lucrările de reconstrucție, igienizare și recondiționare a imobilului, ci chiar a fost prezent la anumite lucrări, ridicând din materialul rămas (de ex. cărămidă, tablă) pe care l-a transportat acasă. Astfel au efectuat următoarele lucrări la imobilul casă părintească: deparalizare și deratizare imobil; refacerea completă a acoperișului în varianta modernă cu țiglă metalică (refacere schelet lemn, înlocuire lemn și țiglă); executare branșament nou de apă din conducta comunală, modificare branșament conform legislației actuale și aducerea apei în imobil; refacerea integrală a instalației de utilizare apă (înlocuire conduct, robinete, chiuvete), încheiere de contract furnizare apă cu Primăria B.; înlocuirea integrală a instalației electrice (cea veche era cu achital din 1955 și tablou de marmură) - înlocuire conductoare, țeavă, fire, corpuri iluminat, tablou siguranțe, în toată casa; reconstrucție și modernizare baie - montat chiuvetă, wc, gresie, faianță, înlocuit boilerul (cel vechi avea siguranța arsă și era ruginit - nu funcționa de ani de zile); refacerea tencuielilor în hol, baie, cămară și dormitorul mic, bucătărie și terasă; zugrăveala, pentru eliminarea mirosului și igrasiei (plasă și glet) în sufragerie și dat lavabilă în dormitor (în partea din față a casei); repararea sobelor existente în sufragerie și dormitorul mare (din partea din față a casei); executarea sobei în dormitorul mic (cel din spatele casei); refacerea tavanelor, zugrăveli, pus gresie și faianță în terasă și bucătărie; înlocuit tâmplărie la bucătărie, terasă și dormitorul mic; consolidarea cu plasă de B. și refacere tencuieli din beci; executarea unei sobe și a unui coș de fum în terasă; executarea unui wc în curte - cu groapă pietruită; montarea de lambriu lemn nuc în terasă; desfundat canalizarea; reconstrucția și refacerea completă (zidărie și acoperișuri) a anexelor: grajd, cotețe, șopron; în ani 1976-1977 împreună cu tatăl a înființat o livadă de meri de cultură intense (pe spalieni) de care s-a ocupat personal tot timpul, iar în 2010 a refăcut această livadă plantând împreună cu fiul său aproximativ 20 de pomi fructiferi; refacerea iluminatului exterior (instalație, aplice etc); achitarea taxelor și impozitelor locale pe ultimii 3 ani. A recondiționat integral imobilul, inclusiv partea din față a casei constând în dormitor, sufragerie (compusă din două camere cu glasvand), holul de intrare și antreu. Toate bunurile materiale, piese de mobilier, veselă, obiecte de decor (amintiri aduse de părinți din diverse locuri), sculele au fost împărțite în mod egal, în discuție rămânând casa și terenul. Deși au oferit pârâtului suma de 20.000 euro - 25.000 euro, soția acestuia la ultima întâlnire de la sfârșitul lunii iulie 2011 a solicitat suma de 50.000 euro, iar ulterior a încuiat camerele din partea din față a casei părintești (dormitor, sufragerie, hol, antreu).
În drept au invocat disp. art. 728 Cod civil, art. 6731-_ C.pr.civ.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar înscrisuri și plan de situație (f. 4-25).
Legal citat, pârâtul S. N. a formulat întâmpinare-cerere reconvențională (f. 32-35).
Pe cale de apărare a arătat că alături de reclamant este moștenitor al defuncților S. G. și S. G., având cota de ½ din masa succesorală, potrivit certificatelor de moștenitor nr. 20/_ completat prin certificatul suplimentar nr. 8/_ și nr. 12/_ . Fratele a omis unele bunuri imobile menționate în certificatul de moștenitor nr. 12.31.01.2007. Astfel, suprafața de teren din pct. „Acasă” - . nr. 848 - este în realitate, conform registrului agricol vol. 22 al Primăriei ..800 m.p., din care 200 m.p. reprezentând teren curte, loc amplasare casă de locuit și garaj, iar restul suprafeței de 1.600 m.p. are destinația de teren arabil. În anul 2007, de comun acord, prin buna învoială, au împărțit imobilul și anexele gospodărești și astfel i-a revenit sufrageria, un dormitor, o cameră cu dimensiuni mici numită antreu și un hol, iar fratelui celelalte camere din imobil, mai exact dormitorul, baia, bucătăria, o cămară, un hol, terasa și anexele gospodărești. În 2008 a răspuns pozitiv solicitării acestuia de a-i permite fiului său să locuiască în casa părinților. Convenția consensuală prevedea că aceștia (reclamantul și fiul) să efectueze igienizarea casei, mici reparații și zugrăveli pentru a-și spori confortul locativ. La acel moment a fost de acord ca fiul reclamantului să folosească integral casa părintească, deci și camerele ce i-au revenit potrivit împărțelii voluntare din anul 2007. În baza înțelegerii cu reclamantul lucrările de întreținere și micile reparații au căzut în sarcina fiului acestuia, care locuia în mod continuu în imobil. Îmbunătățirile enumerate în cererea reclamantului au fost executate la partea sa din casă, mai exact în camerele ce i-au revenit potrivit înțelegerii anterioare. Cu privire la refacerea acoperișului a existat o înțelegere potrivit căreia reclamantul să procedeze la executarea lucrării, iar acesta să renunțe a-i percepe chiria pe o perioadă de 3 ani. În situația în care reclamantul nesocotește înțelegerea anterioară se vede nevoit să-i solicite chirie pentru folosirea spațiului pentru perioada de 3 ani. Reconstrucția garajelor și a anexelor gospodărești au fost efectuate de frate, dar fără acordul său. Reclamantul a demolat construcțiile vechi, iar o parte din materialele rezultate au fost refolosite la noua construcție. Celelalte lucrări de îmbunătățire enumerate de reclamant, ca de exemplu refacerea iluminatului exterior, desfundat canalizare, executat WC în curte, reparat instalație electrică, branșare apă, au fost necesare pentru folosirea imobilului și sporirea confortului locativ al fiului reclamantului. Mai mult, lucrările menționate au fost efectuate la partea sa de imobil, iar unele din necesitate și nu pentru acesta. Nu e de acord cu atribuirea întregii mase succesorale reclamantului contra unei despăgubiri, deoarece imobilul și anexele au fost împărțite în anul 2007 printr-o înțelegere ce ține loc de partaj, iar în situația unei expertize, specialistul poate lotiza casa astfel încât fiecare moștenitor să beneficieze de partea pentru care a optat. Și terenul poate fi împărțit în loturi egale, echilibrate din punct de vedere al vegetației și calității solului. Dorește cota sa parte din imobil, mai exact cea fără îmbunătățiri, iar reclamantului să-i revină partea de imobil la care a adus îmbunătățiri.
Pe calea cererii reconvenționale a solicitat anularea certificatului de moștenitor nr. 12/31.01.2007, în sensul includerii în masa succesorală a diferenței de teren deoarece la punctul 1 este trecut un drept de 1/2 din terenul în suprafață totală de 1.224 m.p., din care 200 m.p. curți - construcții și 1.024 m.p. teren arabil situat în .”, cu vecinii B. G., drum, B. I. si P. I., iar din adeverințele nr. 7963/_ și nr._/10.11.2011 eliberate de Primăria Comunei B. reiese că moștenitorii defunctei S. V. G. figurează înscriși în registrul agricol vol. 22, poz. 2 cu un teren curte în suprafață de 2 ari (200 m.p.) împreună cu casa de locuit, un garaj și un teren arabil în suprafața de 16 ari (1.600 m.p.) situat în pct. „Acasă”.
În drept a invocat disp. art. 115-120 C.pr.civ. și art. 88 din Legea nr. 36/1995, iar la întâmpinarea-cererea reconvențională nu a atașat niciun înscris.
În ședința publică din 19.01.2012 pârâtul-reclamant reconvențional a precizat cererea reconvențională (f. 44, 47), solicitând completarea masei succesorale și cu includerea în aceasta a suprafeței de 576 m.p. situată în pct.”Acasă” și partajarea ei.
O nouă precizare implicită a formulat pârâtul-reclamant reconvențională în ședința publică din 12.09.2013 (f. 263) cu privire la diferența de suprafață solicitată a se include în masa succesorală și ulterior a se partaja, respectiv de 696 m.p., întreg terenul moștenit fiind de 1.920 m.p.
La același termen de judecată și reclamanții au precizat acțiunea introductivă, indicând o suprafață mai mare a terenului solicit a fi inclus în masa de partaj, respectiv 1.920 m.p.
După administrarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriu (f. 67-71), a probei testimoniale, fiind astfel audiați martorii: B. G. C. (f. 239-240), B. A. (f. 241), B. M. G. (f. 246) și F. I. (f. 247), după depunerea mai multor planșe fotografice (f. 168-193), efectuarea unei expertize construcții de către doamna expert M. M. (f. 54-64), a altei lucrări construcții, ce a fost întocmită de domnul expert M. G. (f. 226-235) întrucât prima expertă nu a completat lucrarea inițială astfel cum i s-a solicitat, precum și după întocmirea expertizei topografică de către doamna expert P. M. (f. 162-166), la 19.09.2013 s-a pronunțat interlocutorie de partaj (f. 282-286) - ce face parte integrantă din prezenta hotărâre - prin care s-au constatat deschise succesiunile defuncților S. G., decedat la 20.06.1997 și S. G., decedată la 27.11.2006, ambii foști cu ultimele domicilii în ., moștenitorii legali ai acestora și cotele ce li se cuvin, precum și componența celor două mase succesorale.
Tot prin aceeași încheiere interlocutorie de partaj s-a constatat starea de indiviziune între părți cu privire la următoarele bunuri imobile terenul intravilan în suprafață totală de 1.920 m.p. situat în com. B., .. 848, pct. „Acasă”, jud. Prahova, astfel cum a fost identificat prin expertiza topometrică întocmită de doamna expert P. M. (f. 162-166) și casa de locuit edificată în anul 1961, situată în com. B., .. 848, pct. „Acasă”, jud. Prahova, astfel cum a fost identificată prin expertiza construcții întocmită de domnul expert M. G. (f. 226-235), din aceste bunuri reclamantul S. A. având cota-indiviză de ½, iar pârâtul S. N., o cotă similară, de ½.
Prin aceeași încheiere interlocutorie s-au dedus în favoarea reclamanților S. A. și S. M. următoarele lucrări de îmbunătățire aduse imobilelor bunuri succesorale: refacerea completă a acoperișului casei cu țiglă metalică; executarea branșamentului nou de apă din conducta comunală, modificarea branșamentului și aducerea apei în imobil; refacerea integrală a instalației de utilizare apă; înlocuirea integrală a instalației electrice; lucrări de modernizare a băii, inclusiv montat chiuvetă, wc, gresie, faianță; înlocuirea boilerului electric; refacerea tencuielilor în hol, baie, cămară și dormitorul mic, bucătărie și terasă; zugrăveală (plasă și glet) în sufragerie și cu lavabilă într-un dormitor; repararea sobele în încăperile 3 și 4; executarea unei sobe în dormitorul mic (camera 9); refacerea tavanelor, zugrăveli, montarea de gresie în terasă și bucătărie și de faianță în bucătărie; înlocuirea tâmplăriei la bucătărie, terasă și dormitorul mic (camera 9); consolidarea cu plasă de B. și refacerea tencuielilor beciului; executarea unei sobe și coșului de fum în terasă; montarea pe peretele despre vest de lambriu lemn nuc în terasă și refacerea iluminatului exterior.
Prin aceeași încheiere s-a dispus ca experții, respectiv constructorul M. G. și topometrul P. M., să completeze lucrările inițiale, expertiza completare construcții fiind depusă la 14.11.2013 (f. 299-301), ulterior fiind din nou completată (f. 310-313), iar cea topometrică lotizare la 28.11.2013 (f. 302-305), ulterior completată pentru termenul de judecată din 6.03.2014 (f. 319-321) și pentru termenul de judecată din 15.05.2014 (f. 336-341).
Prin sent.civ.nr. 1699/2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina, instanța constată că acțiunea formulată și precizată de reclamanți este întemeiată în parte, urmând a fi admisă în parte, iar cererea reconvențională formulată și precizată de pârâtul-reclamant reconvențional este întemeiată, urmând a fi admisă ca atare.
În temeiul art. 728, art. 741 cod civil și art. 6739 C.pr.civ., dispune ieșirea din indiviziune a părților asupra bunurilor succesorale rămase de pe urma defuncților S. G. și S. G., prin omologarea variantei de lotizare nr. 3 (trei) depusă pentru termenul din 15.05.2014, întocmită de experta P. M. (f. 336-341), rectificată de instanță în sensul eliminării din conținutul acesteia a mențiunilor privind C2 anexa nouă.
In motivarea sentintei astfel pronunțate instanta arata ca, deși doamna expert P. M. a întocmit în cauză mai multe variante de lotizare, din care reclamanții au optat în principal pentru omologarea variantei nr. 1, iar în subsidiar, pentru varianta nr. 3, iar pârâtul a solicitat omologarea variantei 4 pentru teren și a variantei 3 pentru construcție, s-a dat preferință variantei nr. 3, omologată, astfel cum a fost rectificată, întrucât aceasta a fost apreciată ca fiind preferabilă celorlalte.
Astfel, varianta nr. 1 solicitată în principal de reclamanți - prin care reclamantului S. A. i se atribuie în natură toate bunurile reținute la partaj, în timp ce fratelui acestuia, pârâtului S. N. i s-a stabilit doar sultă compensatorie în cuantum de 50.437,50 lei - nu are în vedere principiul de bază în materie de partaj, respectiv atribuirea în natură, consacrat de art. 741 Cod civil, potrivit căruia la formarea loturilor trebuie să se dea fiecărei părți, pe cât se poate, aceeași cantitate de bunuri mobile, de imobile, de creanțe de aceeași natură și valoare, și nici criteriile evidențiate de art. 6739 C.pr.civ., respectiv cotele părților, care în cazul de față sunt egale, cât și natura bunurilor supuse partajului, în condițiile în care pârâtului nu i se atribuie în natură bunuri.
Solicitarea pârâtului-reclamant reconvențional de a se omologa varianta nr. 4 pentru teren și varianta nr. 3 pentru construcție nu poate fi reținută de instanță, atâta timp cât părțile nu au formulat obiecțiuni cu privire la expertiza topografică lotizare depusă pentru termenul din 15.05.2014, instanța putând omologa doar o singură variantă de lotizare care să vizeze atât împărțirea terenului, cât și a construcției.
De altfel, din examinarea celor două variante la care pârâtul se referă, se constată că susținerile acestuia cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei sunt contradictorii, în condițiile în care solicită cu privire la construcție omologarea variantei nr. 3, învederând că potrivit acesteia se atribuie fiecărei părți ½ din imobil, cu aducerea unor modificări, în timp ce în varianta nr. 3 din expertiza lotizare întocmită de doamna expert P. M. pentru termenul de judecată din 15.05.2014 întreaga locuință bun succesoral se atribuie doar reclamantului S. A..
Susținerile pârâtului inserate în concluziile scrise referitoare la modul în care domnul expert M. G. a întocmit expertiza construcții, astfel cum a fost completată, inclusiv referitor la variantele de lotizare propuse pentru construcția casă de locuit, sunt nerelevante la acest moment procesual, întrucât în ședința publică din 30.01.2014 – pentru considerentele inserate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată (f. 315) - instanța a respins ca neîntemeiate obiecțiunile acestuia la această lucrare de specialitate.
Deși varianta nr. 4 din expertiza lotizare depusă pentru termenul de judecată din 15.05.2014 aparent este cea mai judicios întocmită, fiecare din cei doi frați primind în natură atât parte din terenul bun succesoral, cât și din locuința existentă pe acesta, respectând astfel criteriile prev. de art. 6739 C.pr.civ., posesia părților, principiul împărțirii în natură, sulta compensatorie în sarcina reclamantului S. A. fiind în cuantum modic, de doar de 1.015,50 lei, această variantă are mari inconveniente.
Astfel, potrivit acestei modalități de partajare propusă de doamna expert P. M., accesul la proprietatea reclamanților se face de la calea publică printr-o alee de acces lată de 4,96 m., delimitată de punctele 11-18-1-8-9-11 pe schița de plan de la fila 341, ulterior accesul e îngustat la 2,3 m, delimitat de punctele 10-11 pe aceeași schiță anterior indicată, lățime ce nu este optimă pentru accesul autovehiculelor cu gabarit mare (pompieri, salvare, etc).
De altfel aceeași situație e incidentă și în ceea ce-l privește pe pârât, din . suprafață de 98 m.p. lată inițial de 4,96 m, accesul la restul terenului său se îngustează pe porțiunea 9-10 (f. 341) de 2,31 m, lățime care nu permite accesul autovehiculelor mai sus evidențiate.
Nu în ultimul rând se reține și faptul că deși s-a propus partajarea casei de locuit astfel încât atât reclamantului, cât și pârâtului să i se atribuie în natură încăperi din aceasta, din expertiza construcții astfel cum a fost completată de domnul expert M. G. reiese că locuința cuprinsă în masa succesorală nu este comod partajabilă în natură conform Legii locuinței, nr. 114/1996, casa fiind executată pentru o locuință unifamilială, iar pentru crearea a două unități locative egale conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construire, reconstruire și modificare, casa trebuie recompartimentată, lucrările pentru crearea a două unități locative egale fiind detaliate în cadrul variantei nr. 3 de lotizare propusă de acesta (f. 312), costurile lucrărilor fiind destul de mare, estimate la suma de 19.535 lei.
Față de cele ce preced, se apreciază că această variantă la care s-a referit pârâtul nu e preferabilă celei invocate în subsidiar de reclamant, respectiv variantei nr. 3, prin care deși locuința bun comun indiviz e atribuită doar reclamantului, pârâtul, precum și fratele său primesc în natură loturi de teren în suprafețe egale, de câte 960 m.p., iar pentru egalizarea loturilor, conform cotelor părților care sunt egale, s-a stabilit sultă compensatorie în cuantum de 37.209,50 lei, pe care reclamantul urmează a o remite fratelui său.
Includerea în lotul reclamantului a casei de locuit în totalitate respectă și criteriul prev. de art. 6739 C.pr.civ., respectiv faptul că acesta împreună cu soția sa, coreclamanta S. M., au efectuat la casa de locuit foarte multe îmbunătățiri, în cuantum total de 42.790,80 lei – astfel cum au fost evidențiate în expertiza construcții efectuată de domnul expert M. G..
Față de cele ce preced, se apreciază că varianta nr. 3 de lotizare este preferabilă celorlalte variante întocmite de doamna expert topometru, la care s-au referit părțile.
A fost necesară rectificarea însă și a acestei variante de lotizare, întrucât doamna expert a făcut în cuprinsul acesteia mențiuni privind anexa nouă, nr. 2, ce nu a fost inclusă în masa de partaj, astfel cum rezultă din cuprinsul încheierii interlocutorii pronunțată în cauză.
În temeiul art. 274-277 C.pr.civ., compenseaza cheltuielile de judecată conform criteriului cotei ce revine părților, câte ½ pentru reclamant și pârât.
În acest sens reține potrivit dovezilor existente la dosar că reclamanții au efectuat în cauză cheltuieli de judecată în cuantum de 8.364,3 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu experți, onorariu avocat, iar pârâtul în sumă de 4.630 lei, cu titlu de taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu experți, onorariu avocat, rezultând un total al cheltuielilor de judecată de 12.994,3 lei, din care fiecare parte trebuie să suporte jumătate, respectiv 6.497,15 lei.
Cum reclamanții au suportat cheltuieli de judecată mai mari decât cota ce-i revenea reclamantului, a obligat pârâtul să le plătească suma de 1.867,15 lei, rest după compensare.
Impotriva acestei sentințe a formulat apel S. N., cauza fiind inregistrata la data de 07.10.2014 pe rolul Tribunalului Prahova, sub nr._ .
In motivarea cererii de apel arată că, solicită admiterea apelului si schimbarea in parte a sentinței nr. 1699/22.05.2014 pronunțata de Judecătoria Campina, pe care o consideră netemeinica si nelegala pentru următoarele considerente:
Instanța a omologat o varianta de lotizare care nu respectă principiul de baza al partajului judiciar consacrat de art 741 C. aplicabil in speța, in sensul ca bunurile supuse împărțelii trebuiesc atribuite pe cat posibil in natura, astfel incat fiecare participant sa primească atat bunuri mobile cat si imobile, cu respectarea cotelor ce le revin conform legii (art. 673 C.).
Prin rapoartele de expertiza topo si construcții efectuate succesiv in cauza, s-a ajuns sa se stabilească mai multe variante de lotizare atat in ceea ce privește terenul supus partajului cat si casa de locuit.
Prin solicitările pârtilor, făcute atât la termenul la care s-au propus probele, precum si prin cererile ulterioare, instanța a dispus ca experții sa întocmească variante de lotizare printre care unele sa cuprindă si voința părților astfel cum a fost exprimata.
Cu toate ca prin acțiunea introductiva, reclamantul a solicitat ca întreaga masa succesorala sa-i fie atribuita iar apelantului sa i se acorde o sulta, cea care va rezulta din rapoartele de expertiza, ulterior, pe parcursul derulării procesului, reclamantul, prin apărător, dar si personal a solicitat in fata instanței sa se efectueze in cauza si variante de lotizare conform voinței pârtilor, in sensul ca partajarea sa se facă conform folosinței inițiale a imobilului construcție, respectiv împărțirea verbala ce a avut Ioc in anul 2007, (vezi încheierea de ședința din 15.03.2013 - susținerile av. C. R., fila 133).
In cauza s-au efectuat mai multe rapoarte de expertiza construcții, întrucât instanța a admis obiecțiunile formulare de apelant prin apărător.
La termenul din 7.06.2012 (fila 197), instanța admițând obiecțiunile sale, a dispus refacerea raportului de expertiza construcții, in sensul de a întocmi o propunere de lotizare care sa cuprindă si opțiunea apelantului, respectiv cea de împărțire a imobilului in natura, formând doua unități locative.
Pentru neîndeplinirea sarcinilor trasate de instanța, expertul inițial, M. M., a fost înlocuita prin încheierea din 24.01.2013 cu exp. Malaescu G., căruia i s-au transmis aceleași sarcini prin adresa aflata la fila 219 dosar.
Prin lucrarea depusa pentru termenul din data de 14.03.2013, expertul, mulțumindu-se sa arate ceea ce a arătat inițial primul expert, in speța ca este vorba despre o locuința unifamiliala, nu a respectat dispozițiile trasate de instanța si nu a realizat o lotizare a casei, conform voinței părților, astfel cum s-a dispus prin încheierea din 7.06.2012 si s-a menținut prin încheierea din 24.01.2013.
Ulterior s-au administrat si celelalte probatorii in cauza, apelantul înțelegând sa reia problema lotizării după pronunțarea încheierii interlocutorii de partaj.
Prin încheierea din 24.10.2013, (fila 294) s-a revenit cu adresa către expertul constructor pentru a preciza lucrările necesare recompartimentării casei, respectiv creării a doua unități locative si pentru a se întocmi variante de lotizare conform dreptului fiecărei părți, voinței părtilor cat si posesiei, cu deducerea îmbunătățirilor efectuate de reclamanți si recunoscute permanent de apelant.
Având in vedere ca expertul nu s-a supus dispozițiilor trasate de instanța, si a refăcut lucrarea cu respectarea doar parțial a dispozițiilor instanței, prin încheierea din 28.11.2013 s-a dispus refacerea lucrării cu completarea acesteia.
La termenul din 30.01.2014 s-a realizat si compartimentarea casei și la această din urma completare, apelantul a arătat că expertul nu a respectat dispozițiile trasate de instanța, că nu a întocmit o varianta conform solicitării mele, in sensul ca sub diverse motivații, prin lotizarea efectuata nu a inclus in lotul său si camera 5 pe care o solicitase si pe care si reclamanții au recunoscut ca i-a picat in lot la împărțeala verbala inițiala. Instanța a respins obiecțiunile apelantului, motivat de faptul ca expertul a arătat ca nu se poate întocmi o varianta conform voinței sale, iar ulterior de aici s-a ajuns la pronunțarea unei hotărâri netemeinice.
Astfel, in conținutul lucrării sale, primul expert constructor, M. M., arată faptul că locuința prin componenta sa are caracterul unei locuințe unifamiliale conform legislației in vigoare si datorita acestui motiv, nu este comod partajabila in natura, realizarea a doua unități locative, necesitând lucrări suplimentare de extindere.
Ulterior, expertul Malaescu G., invocând aceeași motivare a legii locuinței nr. 114/1996 actualizata 2011, susține primul punct de vedere.
La solicitarea instanței, s-a realizat si împărțirea locuinței in doua unități locative distincte, fara insa a se respecta voința fiecărei parți si a posesiei, in sensul ca varianta solicitata de apelant nu a fost realizata.
Așa cum însăși reclamanții au arătat si expertul menționează in cuprinsul raportului de expertiza (fila 311 varianta 3 - anexa 1), apelantul posedă si folosește si in prezent încăperile 1,2,3,4,5. La realizarea lotizării, invocând atat legea Legea 114/1996 cat si Legea 50/1991, nu s-a inclus in lotul său si camera 5 așa cum ar fi trebuit, conform dispozițiilor trasate de instanța. Nimic nu il împiedica pe expert sa întocmească o varianta de lotizare in care sa îi fie atribuita camera 5.
Mulțumindu-se sa tina seama exclusiv de prevederile legii 114/1996 ca si cum in cauza acum s-ar fi procedat la construirea unei locuințe si nu la o imparteala a bunurilor succesorale, arata expertul ca suprafața locuibila a casei este de 47,37 mp, suprafața in care include doar camerele 3,4,5,6, excluzând restul dependințelor ce fac parte integranta din locuința. Atunci când ne referim la suprafața locuibila, chiar si in sensul legii locuinței, coroborata cu prevederile Codului civil privind necesitatea partajării unui imobil, in suprafața locuibila intra atât camerele de locuit efectiv, cat si camerele de zi (vezi anexa 1 la legea 114/1996).
Prin urmare, expertul trebuia sa tina seama si de suprafața terasei transformata chiar de către reclamanți in camera de zi, respectiv living (unde exista si o soba) si a cărui suprafața este de 15,91 mp. Faptul ca aceștia au înțeles sa ii aducă îmbunătățiri ce nu corespund normativelor in vigoare, nu este de natura ca expertul sa stabilească si sa impună o alta folosința decât cea data de însăși proprietar. Legea locuinței are prevederi speciale pentru locuințele din mediul rural. .Așa cum rezulta din însumarea suprafețelor tuturor încăperilor ce alcătuiesc casa in integralitate, rezulta o suprafața totala a acesteia de 88,35 mp, iar prin atribuirea către subsemnatul si a camerei 5, s-ar fi ajuns la o împărțeala echitabila, apelantul având o suprafața de 43,32 mp iar reclamanții 45,03 mp.
Chiar daca expertul a explicat inițial care sunt inconvenientele pentru care nu considera ca locuința este comod partajabila in natura, motivat de faptul ca o eventuala partajare ar conduce la costuri foarte mari nejustificate datorita stării in care se afla in prezent locuința, respectiv "satisfăcătoare", apelantul a fost de acord sa suporte eventualele costuri pentru transformarea acesteia, arătând ca pe cheltuiala sa, cu cheltuieli substanțiale de reamenajare, dorește sa i se atribuie in natura o parte din casa părinteasca.
In același sens a fost si solicitarea reclamantului S. A. la termenele anterioare, care a si fost de acord ca încăperea cu nr. 5 i-a revenit conform împărțelii părților .
In sensul acesta, trebuie observat că, la răspunsurile date la interogatoriu, atât soția reclamantului (fila 67 întrebarea 2) cat si reclamantul insasi (fila 69 întrebarea 2) recunoaște înțelegerea făcuta intre frați in anul 2007, precum si faptul ca voia sa achite chirie pentru a-i permite accesul in întreaga casa (întrebarea 3 fila 70), iar la întrebarea 8 răspunde ca este de acord cu partajarea in natura.
In același sens trebuie reținuta si atitudinea reclamanților anterior promovării prezentei cauze, care in camera 5 nu au adus nici o alta îmbunătățire decât cele strict necesare pentru a folosi camera (fila 228 dosar, pct.2).
Pe de alta parte, in situația de fata, expertul a dat explicații si legat de aplicabilitatea legii 50/1991, care da posibilitatea de a se executa extinderea ambelor unități locative. S-a arătat care ar fi costurile necesare obținerii autorizațiilor de extindere, prin urmare, exista posibilitatea sa se creeze prin extindere locuințe cu grad sporit de confort, având in vedere ca locuința se afla situata in mediul rural, iar prin partajare, fiecărei parți ii revine o suprafața de teren ce excede locuinței, suficient de mare pentru ca fiecare proprietar sa poată sa își extindă ceea ce are, așa cum rezulta din expertiza topo.
Un alt argument, adus in plus, in favoarea solicitării sale, ar fi acela conform căruia, prin atribuirea camerei 5 către apelant, sulta ce ar fi trebuit achitata de reclamant s-ar fi micșorat considerabil, respectiv cu aproximativ 10.000 lei conform valorii / mp construcție rezultata din raportul de expertiza (fila 226).
Pentru aceste motive, consideră că in cauza, nu s-a respectat o solicitare legala făcută de apelant, admisa inițial de instanța si in care stărui, respectiv partajarea conform posesiei avuta anterior începerii procesului si cea existenta la data deplasării expertului in teren si cea a împartirii imobilului in parti pe cat posibil egale, conform dreptului fiecăruia dintre noi, respectiv 50%.
Instanța neobservând ca dintr-o eroare de tehnoredactare a solicitat ieșirea din indiviziune asupra construcției conform variantei 4, retine ca a solicitat varianta 3. Cu ocazia dezbaterilor in fata instanței a arătat ca solicită varianta 4, dar si din conținutul concluziilor scrise rezulta cu claritate ca a solicitat varianta 4, având in vedere ca a solicitat ca aceasta sa fie modificata de instanța prin atribuirea către apelant si a încăperii cu nr. 5.
Prin omologarea acestei variante modificata de instanța, sulta ce ar fi trebuit achitata ar fi fost diminuata cu aproximativ_ lei, iar atribuirea bunurilor ar fi fost conform dispozițiilor legale.
In acest sens, solicită instanței de apel, sa admită apelul si pe cale de consecința sa dispună efectuarea in cauza a unui nou raport de expertiza construcții, care sa întocmească si aceasta varianta de lotizare, stabilind ce suprafața va folosi efectiv fiecare parte si care va fi noua sulta ce va trebui achitata.
In subsidiar, solicită modificarea in parte a sentinței primei instanțe in sensul omologării variantei 4 din raportul de expertiza ing. P. M., (depusa pentru termenul din 15.05.2014, expertiza agreata si de către instanța de fond la pronunțare), întrucât si in aceasta varianta bunurile sunt atribuite cu respectarea aproximativa a dispozițiilor legale.
Susținerea instanței de fond in sensul ca in situația omologării acestei variante accesul la proprietatea paraților s-ar face din . alee de 4,96 m ce se îngustează ulterior la 2,31 m, nu sunt in concordanta cu situația ce rezulta din raportul de expertiza având in vedere ca, accesul care pornește de la . de 4,96 m, ajunge cu aceeași latime pana la limita proprietății exclusive a reclamanților, unde se delimitează o latime de 2,31 m ce formează practic doar linia de hotar a proprietății reclamanților pe care cel mai posibil vor fi amplasate porți, după care se observa cu ușurința o lățime mult mai mare ca si acces eventual al autovehiculelor cu gabarit mare.
Pentru lotul apelantului se creează accesul pe o alee de 2.31 m, care ar urma sa aibă si o lungime de cel puțin 2 ml.
Motivarea instanței in sensul ca daca s-ar da eficienta variantei 3 de lotizare conform expertizei construcții (fila 312) costul lucrărilor de amenajare a doua unități locative ar fi destul de mare, nu poate fi reținuta atâta timp cat in majoritate costul acestor lucrări ar privi pe apelant, având in vedere ca rezultă atât din rapoartele de expertiza cat si din declarațiile martorilor, dar si recunoașterea reclamantului la interogatoriu (fila 72 întrebarea 8) ca doar in ceea ce privește alimentarea cu energie electrica ar fi in comun cu apelantul, restul îmbunătățirilor fiind făcute exclusiv pe lotul ce ar urma sa fie atribuit reclamanților.
Si in cazul lucrării de separare a energiei electrice, costul mai mare ar trebui sa fie suportat tot de către apelant întrucât ar trebui sa suporte costul noului contoar, cel vechi rămânând in continuare la reclamanți.
Instanța nu a ținut seama nici de faptul ca ambii reclamanți mai au in proprietate cate o locuința in municipiul Câmpina, iar locuința părinteasca de la B., are in prezent pentru fiecare caracterul unei reședințe, astfel incat si din acest motiv este îndreptățit sa beneficieze ca si fratele său de imobil casa in natura.
Faptul ca a fost de acord ca fiul reclamanților sa locuiască acolo, folosind pentru o perioada imobilul, nu înseamnă ca a renunțat la dreptul său asupra acestuia, drept dovada fiind si răspunsurile reclamanților la întrebările din interogatoriul formulat. Atâta timp cat in anul 2007 au stabilit ce parte din construcție revine fiecăruia si ulterior au fost de acord ca nepotul sa folosească parțial si ulterior total imobilul, este fara putința de tăgada ca nu a avut nici un moment intenția de a renunța la dreptul său asupra acestuia. Si faptul ca din anul 2010 in urma unei discuții avute cu fratele său a inteles sa restricționeze accesul acestuia si al familiei sale la partea de construcție ce i-a revenit conform înțelegerii denota faptul ca niciodată nu a inteles sa renunța la partea sa de casa.
Instanța nu poate trece cu vederea faptul ca prin multitudinea de planșe foto realizate de reclamanți in timpul efectuării lucrărilor de întreținere a locuinței, s-a urmărit crearea unor probe pro cauza si in timp ce apelantul a fost de buna credința si a acceptat ca reclamanții sa nu îl despăgubească pentru lipsa de folosința asupra imobilului urmând sa întrețină casa, aceștia nu urmăreau de fapt decât sa-l îndepărteze de la moștenire prin adevărate "manevre dolosive". Multitudinea si amănunțimea planșelor foto lasa sa se vada adevărata intenție a reclamanților pe parcursul timpului.
Nu in ultimul rand, dorește ca instanța de apel sa analizeze varianta omologata de instanța de fond si prin prisma totalei defavorizări a apelantului si favorizarea evidenta a reclamanților.
In acest sens, urmează a se observa ca, așa cum si instanța insasi arata, ca este prejudiciat in folosința lotului de teren ce i-a fost atribuit prin varianta omologata. Accesul la lotul său se face pe o cale lunga de 27 ml si lata de 3 ml. Prin urmare accesul eventual cu mijloace de transport grele, ar fi imposibil de realizat. In plus, așa cum recunoaște si reclamantul si cum face dovada cu inscrisul eliberat de primăria B., lotul este traversat de o conducta de petrol, situație ce face imposibila chiar si obținerea unei eventuale autorizații pentru o construcție cu caracter provizoriu. Mai mult chiar, trecând peste aceasta situație, in cazul in care nu ar fi existat pe teren conducta petroliera, trebuie sa se tina seama de faptul ca terenul are categoria de folosința arabil, iar trecerea acestuia in categoria de folosința curți construcții, ar implica costuri suplimentare pentru apelant, ceea ce ar conduce la aceleași costuri necesare pentru a se crea doua unități locative separate. Astfel, prin omologarea unei astfel de variante este definitiv prejudiciat si forțat sa nu se bucure niciodată de vreun bun succesoral, împotriva voinței părinților, care așa cum a arătat si reclamantul, au dorit ca amândoi sa folosească averea rămasa de pe urma acestora.
Pentru toate aceste motive, in baza disp. art. 296 C., in principal solicită admiterea apelului si schimbarea in parte a sentinței primei instanțe in sensul dispunerii efectuării uni nou raport de expertiza construcții in sensul celor arătate anterior, iar in subsidiar, pentru motivele arătate, solicită schimbarea sentinței primei instanțe in sensul omologării variantei 4 a raportului de expertiza lotizare ing. P. M. depus pentru termenul din 15.05.2014.
Intimații au formulat întîmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Examinând actele si lucrările dosarului, in raport de motivele de apel invocate, de probele administrate si de dispozițiile legale incidente in cauza, Tribunalul constată următoarele:
In esență, se susține de către apelant faptul că sentința instanței de fond este nelegală si netemeinică deoarece instanța a omologat o varianta de lotizare care nu respectă principiul de baza al partajului judiciar consacrat de art. 741 C. aplicabil in speța, in sensul ca bunurile supuse împărțelii trebuiesc atribuite pe cat posibil in natura, astfel incat fiecare participant sa primească atât bunuri mobile cat si imobile, cu respectarea cotelor ce le revin conform legii (art. 673 C.).
Tribunalul apreciază că aceasta critica este nejustificata deoarece instanța de fond a procedat la împărțirea bunurilor in natura, atribuind fiecărei părți bunuri in natura.
Prin urmare, au fost pe deplin respectate dispozițiile art. 673 ind.9 Cod pr.civ. care stabilesc criteriile de către instanța trebuie sa tina seama la formarea si atribuirea loturilor .
Totodată, instanța de fond a avut in vedere concluziile raportului de expertiza tehnica judiciara specialitatea construcții întocmit de către M. G. care a reținut că imobilul casa de locuit supus partajului si anexele acestuia nu sunt comod partajabile in natura conform Legii locuinței nr. 114/1996 act., casa fiind executată ca si locuința unifamilială, astfel încât pentru a fi partajată in natura ar fi necesară recompartimentarea pentru crearea de utilități independente, iar instalațiile adiacente ar trebui separate.
Aceasta expertiza a fost pusa in discuția părților, la termenul din 25.04.2013, iar apelantul nu a formulat obiecțiuni, recunoscând astfel justețea concluziilor expertului cu privire la situația de fapt a imobilului.
F. de aceasta situație, instanța a procedat la atribuirea imobilului casa de locuit in întregime către unul dintre moștenitori, fata de disp. art. 673 ind.10 al. 1 care prevăd modalitatea in care se face împărțeala in cazul in care partajarea unui bun in natura nu este posibila, sau ar cauza o scădere importanta a valorii acestuia ori i-ar modifica in mod păgubitor destinația economica.
Prin urmare, instanța a adoptat soluția corecta data fiind imposibilitatea partajării in natura a casei de locuit .
Un alt motiv de apel se refera, in esență, la faptul că instanța de fond nu ar fi observat faptul că dintr-o eroare de tehnoredactare apelantul ar fi solicitat varianta 4 si nu varianta 3, așa cum s-a reținut.
Ca un prim aspect, Tribunalul menționează ca erorile de tehnoredactare in înscrisurile întocmite de părți nu pot fi imputate instanței . În al doilea rând, Tribunalul reține că, prin concluziile orale formulate in fata instanței s-a solicitat de pârâtul apelant partajarea in varianta 4 pentru teren si varianta 3 pentru construcție, respectiv cea in care casa de locuit este atribuită in cote de ½.
Instanța de fond a argumentat soluția adoptată, respectiv respingerea solicitării pârâtului si faptul că includerea în lotul reclamantului-intimat a casei de locuit în totalitate respectă criteriul prev. de art. 6739 C.pr.civ., deoarece acesta împreună cu soția sa, coreclamanta S. M., au efectuat la casa de locuit îmbunătățiri, în cuantum total de 42.790,80 lei – astfel cum au fost evidențiate în expertiza construcții efectuată de expert M. G. .
Acest criteriu a fost avut in vedere la atribuire, fata de disp. art. 673 ind.9 si 10 Cod pr.civ., ce vizează cazul in care împărțirea in natura a unui bun nu este posibila, așa cum s-a arătat si in precedent .
Astfel, potrivit art. 673 ind.10 C.p. civ., in cazul in care mai mulți coproprietari solicita atribuirea unui bun, instanța va tine seama de criteriile prevăzute la art. 673 ind. 9 Cod pr.civ.
Aceste criterii sunt expres enumerate expres si anume, instanța va tine seama la atribuirea loturilor de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul si ocupația părților, faptul ca unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
Prin urmare, față de îmbunătățirile efectuate de către intimați ( evidențiate in raportul de expertiza M., la care apelantul nu a formulat obiecțiuni ) si fata de valoarea mare a acestora ( apropiată de valoarea totala a casei ), instanța de fond a apreciat in mod just că varianta nr. 3 de lotizare este preferabilă celorlalte variante întocmite expert topometru, fiind necesară rectificarea însă și a acestei variante de lotizare, întrucât expertul a făcut în cuprinsul acesteia mențiuni privind anexa nouă, nr. 2, ce nu a fost inclusă în masa de partaj, astfel cum rezultă din cuprinsul încheierii interlocutorii pronunțată în cauză.
Concluzionând, si aceasta critică a apelantului este nefondata .
A mai solicitat apelantul, in subsidiar, omologarea variantei 4 din raport de expertiza P. M., varianta in care de asemenea, casa de locuit este partajata in cote de ½ .
Așa cum a fost arătat in precedent, o asemenea variantă nu poate fi avuta in vedere deoarece este incompatibila cu starea tehnica a construcției, care nu poate fi partajata in natura, fiind o locuință unifamiliala .
Acest aspect a fost arătat fara echivoc de către expertul desemnat in cauza si reținut de instanța de fond, care a procedat in consecință, la aplicarea dispozițiilor legale incidente in atare situație.
Prin urmare, Tribunalul va respinge si cererea cu caracter subsidiar formulata de apelant.
Față de suma acestor considerente, constatând ca toate criticile formulate de către apelant cu privire la sentința atacată sunt nejustificate, Tribunalul va respinge apelul declarat de apelantul – pârât S. N., ca nefondat. Fiind in culpă procesuala, Tribunalul va obliga apelantul să plătească intimaților suma de 1200 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu de avocat conform chitanței aflate la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelantul – pârât S. N., cu domiciliul în Câmpina, ..62, ., împotriva Sentinței civile nr. 1699/22.05.2014, pronunțată de Judecătoria Câmpina, în dosarul susmenționat, în contradictoriu cu intimații - reclamanți S. A. și S. M., ambii cu domiciliul în Câmpina, .. 2, ., . și cu domiciliul ales în Câmpina, ..30, județul Prahova, ca nefondat.
Obliga apelantul să plătească intimaților 1200 lei cheltuieli de judecata .
Cu recurs in 15 zile de la comunicare .
Pronunțată in ședința publica, azi 04.11.2014.
P. JUDECATOR
D. G. C. N.
GREFIER
A. Ș. P.
Red/tehnored.GD/27.11.2014/5ex.
Operator date cu caracter personal nr. 5595
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1492/2014.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 1524/2014. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
