Partaj judiciar. Decizia nr. 284/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 284/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 06-05-2014 în dosarul nr. 2806/204/2010
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 284
Ședința publică din data de 06.05.2014
PREȘEDINTE – A. G. H. JUDECĂTOR – M. R.
GREFIER – R. C.
Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de apelantul - reclamant I. M. G. cu domiciliul ales la C.. Av. Chiriacopol V. M. din Câmpina, .. 190, județul Prahova si apelanții - pârâți N. G. D. domiciliat în Filipestii de P., nr. 461, județul Prahova, D. C., domiciliată în Aricestii Rahtivani, nr. 320, județul Prahova, C. M. C., domiciliată în Aricestii Rahtivani, nr. 616, județul Prahova, S. E. V. cu domiciliul ales la I. C. domiciliată în Ploiești, ., . împotriva sentinței civile nr. 429/34.02.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina în contradictoriu cu intimatele - pârâte DRĂGUTESCU M., domiciliată în Valea Călugărească, .. 222, județul Prahova, NUTĂ E. domiciliată în Filipestii de P., ., județul Prahova si N. L. domiciliată în Filipestii de P., sat Ditesti, ..
Cererea scutită de taxă judiciară de timbru si timbru judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul - pârât personal si asistat de av. Chiriacopol V., apelanții - reclamanți reprezentați prin av. Chiriacopol V. si intimatele - pârâte Drăgutescu .M. si Nută E. personal si asistate de av. T. P., lipsă fiind intimata - pârâtă N. Lurentia.
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: se învederează instanței că la dosarul cauzei nu s-a depus taxa judiciară de timbru si timbru judiciar, nu s-a depus notă de timbraj si taxa judiciară de timbru la valoare, însă s-a depus întâmpinare formulată de intimatele - pârâte Drăgutescu M. si Nută E..
Apelantul - reclamant prin apărător depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10,00 lei conform chitanței . nr._/06.05.2014 si timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, iar apelanții - pârâți depun dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10,00 lei conform chitanței . nr._/06.05.2014 si timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, ce au fost anulate si arată că la instanța de fond cauza a fost soluționată pe excepție, astfel încât apreciază ca fiind satisfăcută taxa de timbru
Tribunalul având în vedere modul de soluționare a cauzei prin admiterea excepției prematurității si respectiv respingerea acțiunii ca prematur formulată, în temeiul disp.art. 281 alin. 1 C.pr.civ. rectifică mențiunile din fisa de repartizare aleatorie în ceea ce privește cuantumul taxei de timbru datorată în apel ca fiind de 4 lei si nu de 9,5 lei.
Apelantul - reclamant si apelanții - pârâți prin apărător arată că nu dorește restituirea chitanțelor privind achitarea taxei judiciare de timbru.
Tribunalul ia act de susținerile apărătorului apelanților potrivit cărora nu solicită a i se restitui taxele de timbru achitate în condițiile în care cuantumul acestora au fost micșorate.
Apelantul - reclamant prin apărător solicită instanței, în dovedirea cererii de apel proba cu înscrisuri noi, respectiv titlul de proprietate si modalitatea de transmitere si recepționare la Judecătoria Câmpina a faxurilor comunicate.
Tribunalul ia act că apărătorul apelanților depune la dosar înscrisuri care sunt comunicate, în temeiul disp.art. 295 lin. 2 C.pr.civ. încuviințează apelanților proba cu înscrisuri în dovedirea cererii de apel.
Tribunalul ia act că intimatele - pârâte Drăgutescu M. si Nută E. au formulat întâmpinare un exemplar fiind comunicat apelanților prin apărător.
Pe rând părțile prin apărători învederează instanței că nu mai au cereri de formulat, probe de administrat în cauză si solicită cuvântul pe fondul cauzei.
Tribunalul ia act de susținerile părților prin apărători, în sensul de mai sus, consideră cauza în stare de judecată si acordă cuvântul în dezbateri.
Apelantul - reclamant si apelanții - pârâți I. M. G. prin apărător, având cuvântul pe fondul cauzei arată că înțelege să critice hotărârea instanței de fond întrucât a fost soluționată cu încălcarea dreptului la apărare în conditiile în care au fost transmise prin fax cereri la dosar pentru strigarea cauzei supă ora 13,30, cerere ce nu a ajuns în timp util la dosar chiar dacă aceasta a fost transmisă la ora 6,47.
Pe de altă parte instanța de fond a respins cererea pentru lipsă apărare si a soluționat cauza pe excepția prematuritătii, însă instanța în mod nelegal a respins cererea pentru lipsă apărare.
Totodată a mai criticat hotărârea primei instanțe întrucât cauza se putea soluționa si în situația în care titlul de proprietate nu era rescris si, mai mult împotriva instanței s-a formulat cerere de recuzare, instanța continuând judecarea cauzei înainte de soluționarea cererii de recuzare, iar după soluționarea acestei cererii părțile trebuiau citate si nu menținerea termenului în cunoștință, astfel încât cauza a fost soluționată pe lipsă de procedură.
Întrucât în cauză au făcut dovada transmiterii pe fax a cererii către Judecătoria Câmpina, apreciind cererea de apel ca fiind dovedită, se impune admiterea apelului, anularea hotărârii primei instanțe si trimiterea cauzei pentru continuarea judecății Judecătoriei Câmpina, cu cheltuieli de judecată.
Intimatele - pârâte prin apărător având cuvântul pe fondul cauzei solicită în temeiul disp.art. 1169 C.civ, aplicarea normelor vechi în ceea ce privește cadrul juridic, deoarece singurul care are un interes în formularea cererii este reclamantul I. M. G., având în vedere că la data introducerii acțiunii a fost emisă si decizia, iar pe tot parcursul procesului acesta a fost asistat de apărător, astfel încât apelantul - reclamant a încălcat principiul unei credințe prevăzut de disp.art. 723 C.pr.civ. având o poziție ambiguă, în condițiile în care prima cerere a fost formulată pentru acordarea unui termen de judecată pentru lipsă apărare, după care a formulat cerere de recuzare a completului de judecată, instanța de fond soluționând incidentele procedurale.
Mai arată intimatele - pârâte că acțiunea a fost formulată de reclamant prevalându-se de titlul de proprietate vechi, însă după administrarea probatoriilor si instanța a rămas în pronunțare pe încheierea de admire în principiu, reclamantul a formulat cerere prin care solicită retrocedarea.
Însă, hotărârea instanței de fond este de obligare a comisiei locale la întocmirea documentației pentru emiterea titlului de proprietate în conformitate cu hotărârea judecătorească.
Mai mult decât atât, încheierea de admitere în principiu nu poate fi modificată decât cu acordul tuturor părților, astfel încât reclamantul a înțeles să formuleze o altă cerere pentru eliberarea titlului de proprietate, întrucât neexistând consimțământul trebuia formulată o nouă cere pentru eliberarea titlului de proprietate, motiv pentru care solicită respingerea apelului cu cheltuieli pe cale separată.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr._, reclamantul I. M. G. a chemat în judecată pe pârâții D. M.,N. E., N. Laurența, N. D., D. C., C. M.-C. și S. E.-V., ultimii cinci pârâți în calitate de moștenitori ai defunctului N. G., pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se hotărască dezbaterea succesiunii defuncților I. Ș. decedat la data de 07.02.1984 și I. V. decedată la data de 27.09.2009 urmând să se stabilească masa succesorală, moștenitorii și cotele ce le revin și să se dispună ieșirea din indiviziune a acestora.
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că după decesul numitului I. Ș. s-a dezbătut moștenirea și s-a eliberat certificatul de moștenitor nr.386 /19.05.1984 de către NSL Câmpina. Prin acesta s-a constatat că masa succesorală rămasă se compune din imobilul situat în . sat Dițești .: teren în suprafață de 250 mp împreună cu dreptul indiviz de ½ din casa de locuit situată pe acesta construită în anul 1962, din cărămidă, acoperită cu țiglă compusă din 4 camere și același drept din anexa gospodărească compusă din două încăperi din cărămidă casa fiind construită prin contribuția egală a soților, iar anexa fiind dobândită de defunct, de la tatăl său I. I..
Moștenitorii s-au identificat ca fiind I. V., soție supraviețuitoare cu cotă de 5/8 și I. M. G. fiu cu cotă de 3/8 din masa succesorală fiind străine de succesiune prin renunțare, conform art.700 cod civil, pârâtele D. M. și N. E. – fiice.
La decesul numitei I. V., 27.09.2009, a rămas ca moștenire cota de 5/8 moștenită de la soțul său I. Ș. și în calitate de moștenitori I. M. G. –fiu cu cota de 5/32, D. M. – fiică cu cotă de 5/32, N. E. – fiică cu cotă de 5/32 și pentru cota de 5/32 a fratelui vitreg al reclamantului N. G. predecedat (27.10.2004), N. Laurența soția fratelui vitreg, N. G. D., D. C. și C. M. – fii.
Reclamantul a indicat ca și cote finale pentru reclamant o cotă de 17/32 din masa succesorală iar pentru moștenitorii lui N. G. și celelalte pârâte cotele de câte 5/32 fiecare.
In continuarea motivării acțiunii, s-a solicitat constatarea unui drept de creanță al reclamantului constând în cheltuielile ocazionate de înmormântarea și pomenile defunctului I. Ș. cât și ale bunicii materne S. F. decedată în luna aprilie 1984.
De asemenea, s-a solicitat constatarea dreptului său la plata lipsei de folosință pentru perioada 1979-2009 a sumei de 20.000 lei cu care i-a achiziționat sorei sale N. E., mobila cu ocazia căsătoriei acesteia.
Reclamantul a descris lucrările efectuate la imobilul bun succesoral: pavare cca 170 mp cu piatră de prund curte interioară în anii 1971-1972, construire în vara anului 1975 a gardului de la . lei manoperă plătită lui B. I. din . . betonată de la poarta de acces până la intrările din față și spate, reparații și zugrăvit interior și exterior cu modele din ipsos în anul 1980, cu zugravul G. G. din com. Tomșani, . demolare a anexelor gospodărești și construire a altelor noi în anul 1986, respectiv magazie pentru depozitare butoaie, saivan de oi, pătul din țeavă pentru depozitare cereale, instalație de fabricare rachiu natural, cu bazin din beton cu capacitate de_ litri, bolți în jurul gardul vecin cu familia B. A.. Construcția a fost efectuată de echipa condusă de Frânculeț G. din . C. din . și scară din stejar lucrat de I. A. din .> Reclamantul a susținut construirea a peste 100 m.l. din plasă metalică pe spalieri de țeavă și bordură de ciment, înlocuirea spalierilor din lemn cu spalieri din țeavă fixați în beton, la cele 9 rânduri de viță de vie, de către numiții Antimiu I., O. M. și M. G..
Pentru toate lucrările atât materialul și manopera au fost suportate de către reclamant, acesta precizând că gardul înlocuit a fost ridicat de D. M. și folosit până în toamna anului 2009. Toate celelalte materiale rezultate din demolări au fost însușite de cele două surori și N. Laurența, iar D. M. a luat și cherestea de dud, cca 2 mc, căruță pe șină, plug, prășitoare, și alte bunuri .
Materialul lemnos a fost tăiat și pregătit de numitul E. I. din Vălenii de M. cu circularul mobil, plătit tot de către reclamant. Un dosar cu înscrisuri, chitanțe și alte dovezi a fost păstrat de mama reclamantului pentru a fi prezentat deselor controale ce se efectuau în urma reclamațiilor depuse la organele de poliție și la Primăria . de către fratele vitreg al tatălui lui numit I. I. G..
Reclamantul a menționat că mama lor a dat pârâtelor 12 oi în primăvara anului 1991, a dat o bovină de rasă brună și un taur pârâtei N. E. în anul 1992, și a înstrăinat atelajul și calul în vara anului 1984 numitului M. I..
De asemenea în anul 1986 reclamantul a dat pârâtei D. M. un magnetofon „Kastan” iar aceasta nu i-a achitat contravaloarea de 4000 lei motivând că a renunțat la moștenire, iar în anul 1993 aceleași parte un ham cu hățuri și căpăstru noi iar în luna septembrie 1990 a dat pârâtei N. E. 150 m.l. țeavă tubing, 40 căpriori de tei, a căror contravaloare le solicită reactualizate cu deducere din masa succesorală.
Reclamantul a arătat că el este cel care a făcut demersuri pentru recuperarea terenurilor în baza Legilor 247/2005 dar au rămas nerestituite suprafețe de 15.000 mp de pe urma defunctului I. Ș. din cauza neprezentării actelor la Primăria Filipeștii de P. de către pârâta N. E. care a beneficiat de subvențiile acordate.
Considerând că ambele surori sunt vinovate de neatribuirea acestui teren extravilan, reclamantul a solicitat reținerea în sarcina acestora a terenurilor neatribuite și neacordarea terenurilor menționate în titlul de proprietate deja emis de pe urma defunctei I. V., care a rămas în posesia numitei N. E..
Ca variantă de lotizare reclamantul a solicitat să-i fie atribuit în lot terenul și construcțiile din pct. Acasă, stăpânit din anul 1971 numai de către el, precizând că toate veniturile mamei sale I. V. au fost însușite de numita D. M. din anul 1992 și până la deces (pensie de urmaș, pensie de veteran, pensie de CAP, indemnizație de însoțitor și alte drepturi ale persoanelor cu handicap.
Pârâtele N. E. și D. M. au formulat o notă de ședință prin care au solicitat precizarea a numitor capete de cerere apreciate cu formulare ambiguă invocând excepția insuficientei timbrări a acțiunii.
Reclamantul și-a precizat acțiunea indicând terenurile pe care le solicită la partaj de pe urma defunctului I. Ș. astfel: în intravilanul . teren arabil în suprafață de 800 mp, T.25. P.2343, și teren arabil în suprafață totală de 1983 mp în pct. Acasă compus din 815 mp arabil, T.17, P.1346, 297 mp vii, T.25, P.2342, 871 mp curți construcții T.25, P.2341 în extravilanul localității următoarele terenuri arabile – 1419 mp, T.51, P.1491 /17 pct. D., teren 5000 mp T.69, P.1784/15, pct. Crăpător șu 5000 mp T.69, P.1784/56 pct. Crăpător, teren livadă 5000 mp T.61, P.1711/19 pct. N.; construcții situate în . ./ 2 din casa de locuit compusă de 4 camere .
S-au reluat date cu privire la moștenitorii acceptanți, precizându-se că se solicită aducerea la masa de partaj ca bunuri mobile un cal și o căruță înstrăinate de mamă și fiice.
De pe urma defunctei I. V. s-a indicat ca masă succesorală cota de ½ din casă bun comun și cota de ¼ din masa succesorală rămasă defunctului său soț, moștenitorii fiind cei 3 fii alături de descendenții defunctului N. G. (fiu predecedat provenit din căsătoria anterioară a defunctei ) soția acestuia N. Laurenția neavând calitatea de moștenitoare și în consecință nici calitate procesual pasivă.
S-au indicat din nou lucrările efectuate de reclamant la imobilul bun succesoral cu precizarea că anexa gospodărească menționată în CM 386/1984 a fost demolată total materialele însușite de cele 2 surori ale reclamantului iar construcția nouă integral edificată de reclamant.
S-au precizat în plus față de acțiune plantarea a 22 buc. de pruni la grădina de 800 mp și efectuarea împrejmuirii la aceasta cu mențiunea că rămân doar simple apărări fără caracter de cerere reconvențională, următoarele: cheltuieli pentru înscrierea în învățământ a nepoților D., achitarea sumei de 20.000 lei pârâtei N. E., procurarea magnetofonului „Kastan” și a hamului cu căpăstru, a celor 150 m țeavă tubing și 40 căpriori din tei, predarea celor 12 oi către pârâtă, precum și a bovinei și taurului contribuția proprie la creșterea animalelor din gospodărie.
Pârâtele N. St. E. și D. St. M. au formulat întâmpinare cerere reconvențională.
Prin întâmpinare au confirmat atât calitatea cât și cotele legale succesorale cu precizarea că terenul de 5000 mp situat în T.69, P.1784/15 pct. Crăpător a fost folosit de pârâta N. St. E. împreună cu soțul său iar restul terenurilor au fost folosite fără consimțământul lor de către reclamant abuziv.
S-a recunoscut ca îmbunătățire la terenurile bunuri succesorale împrejmuirea terenului de 800 mp intravilan dar efectuat împreună cu pârâtele, precum și plantația de pomi exclusiv efectuată de reclamant.
Ca și construcții bunuri succesorale s-au indicat atât locuința compusă din 4 camere și dependințe, (2 cămări, hol, verandă și antreu) dar și un grajd cu fânar construit din cărămidă acoperit cu țiglă, la parter încăpere pentru animale iar deasupra fânarul, magazie alăturată grajdului o încăpere construită din cărămidă și acoperită cu țiglă, saivan pentru oi, deschis, construit din lemn și acoperit cu țiglă, coteț de porc din lemn, acoperit cu carton, cu două compartimente, bucătărie de vară, din cărămidă acoperită cu țiglă compusă din pivniță și o încăpere.
Cu privire la anexa gospodărească demolată de reclamant s-a precizat că materialele rezultate au fost fără valoare economică.
S-au recunoscut ca îmbunătățiri aduse de reclamant construcțiilor bunuri succesorale, gardul împrejmuitor al terenului de la pct. „Acasă”, cu precizarea că materialele au fost procurate exclusiv de reclamant iar manopera suportată împreună cu pârâtele, ca și înlocuirea spalierilor din lemn cu spalieri din țeavă.
Cu privire la zugrăvit, s-a precizat că sunt lucrări de întreținere ale imobilului efectuate în timpul vieții părinților care sunt și în sarcina reclamantului ca persoană ce a folosit locuința.
B. viței de vie, pavarea curții interioare ,. la stradă sunt lucrări ce în opinia pârâtelor au fost efectuate cu materiale și manoperă de părinți, în prezent decedați.
Cu referire la înstrăinarea calului și căruței, pârâtele au susținut că prețul dobândit a fost folosit de mama lor în parte în interes personal iar în parte, pentru pomenile creștinești ale defunctului și alte cheltuieli ale gospodăriei.
Pasivul succesoral al defunctului I. Ș. respectiv cheltuielile cu înmormântarea acestuia au fost suportate în comun de toți moștenitorii, în principal de I. V., care deținea animale și păsări precum și venituri din pensiile de urmași, veteran de război și CAP).
Pârâtele au contribuit cu produse specifice: păsări, cozonaci, covrigi, țuică și vin.
Pe calea cererii reconvenționale pârâtele au solicitat aducerea la masa de partaj a următoarelor bunuri mobile rămase în posesia reclamantului: 2-3 covoare din iută, 2 dormeze, un șifonier cu 2 uși, o vitrină, o masă de sufragerie cu 6 scaune, 2 mese obișnuite, 3-5 carpete din lână, 2 tocitori de 1200 l fiecare, 2 butoaie pentru vin de cca 200 l fiecare, un butoi pentru țuică de 200 l, un tuci de aluminiu de 50 l, un cazan din aramă, pentru fabricat rachiu de 150 l, un televizor alb negru, un aparat de radio popular, un frigider „Artic”, de capacitate medie, o mașină de cusut „S.”, de asemenea s-a solicitat obligarea reclamantului pârât la plata contravalorii fructelor naturale produse de toate terenurile succesorale, mai puțin de cel de 5000 mp folosit de pârata N., pe ultimii 3 ani, precum și constatarea unui pasiv succesoral constând în cheltuieli de înmormântare și pomeni pentru defuncta I. V. suportate integral de pârâta D. M., la care mama părților a locuit de la momentul în care a rămas văduvă până la deces, din cauza comportării violente a reclamantului.
Cu privire la modalitatea de împărțeală, pârâta N. St. E. a solicitat atribuirea în lot a terenului de 800 mp intravilan, ce a avut inițial destinația de teren arabil, schimbată de reclamant în fâneață, motivat de ocupația ei de agricultor, precum și a terenului de 5000 mp arabil pe care îl folosește de peste 20 de ani.
Reclamantul a depus la dosar extras din planul parcelar al localității cu privire la terenurile în litigiu, iar pârâtele au depus la dosar acte de stare civilă doveditoare a calității lor procesuale.
Reclamantul a formulat întâmpinare la cererea reconvențională, negând existența majorității bunurile mobile solicitate la partaj, recunoscând doar 2 dormeze, o vitrină, și masa de sufragerie cu 4 scaune.
Cu privire la lipsa de folosință a terenurilor a solicitat în principal respingerea cererii motivat de neîmpiedicarea pârâtelor să le folosească și furtul în mare parte a recoltei, iar în subsidiar deducerea în favoarea sa a contravalorii lucrărilor terenului pentru recolte produse,
Cu privire la pasivul succesoral al defunctei I. V. a precizat că solicită respingerea capătului de cerere deoarece cheltuielile efectuate de D. M. au fost suportate din sumele de bani economisite de defuncta din veniturile acesteia și ajutorul de înmormântare, mesele de pomenire fiind sărăcăcioase.
De asemenea a solicitat respingerea cererii de atribuire în lotul pârâtei N. E. a terenului de 800 mp deoarece acest teren a fost îmbunătățit și îngrijit de reclamant.
Reclamantul a formulat cerere completatoare a acțiunii precizate prin care a solicitat să se deducă în favoarea sa contravaloarea lucrărilor de reconstruire a bucătăriei de vară, respectiv reconstruire beci, placă de beton peste beci, zidărie pereți, tencuieli, uși și ferestre, turnat placă de beton acoperiș cu țiglă nouă, construit două garaje, cu motivarea că și această bucătărie de vară a fost demolată, o dată cu anexele gospodărești, reconstruirea fiind efectuată cu materiale noi, iar materialele rămase fiind luate de pârâtă.
A formulat precizări de răspuns la întâmpinarea pârâtelor indicând faptul că terenurile succesorale sunt bunuri proprii ale defunctului I. Ș., pentru acestea cotele succesorale fiind diferite de cele pentru casă, iar posesia asupra terenurilor nu a fost abuzivă ci exercitată conform dorinței fiecăruia, a precizat că recunoaște dependințele de la casa de locuit dar anexele grajdul cu fânar, cotețul din lemn au fost demolate și reconstruite integral de reclamant, iar magazia și saivanul nu au existat ca bunuri succesorale, acestea fiind integral construite de reclamant.
De asemenea a contestat contribuția pârâtelor și a soților acestora la manopera gardului din punctul Acasă și a spalierilor, lucrările de zugrăvit nefiind simple ci lucrări de structură care sporesc valoarea casei.
S-au depus la dosar și titlul de proprietate nr.7340/1993 eliberat de Comisia Județeană Prahova în favoarea moștenitorilor defunctului I. I. Ș. menționată ca fiind I. I. V. și procesul verbal de punere în posesie nr.478/193.
În baza probatoriului administrat Judecătoria Câmpina a pronunțat încheierea interlocutorie din data de 21.05.2012 prin care s-a constatat deschisă succesiunea defunctului I. Ș., decedat la data de 08.02.1984, cu ultimul domiciliu în ., ., s-au stabilit moștenitorii acestuia și cotele ce le revin, respectiv defuncta I. V., în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de ¼, precum și reclamantul I. St. M. G., în calitate de fiu, cu o cotă de 3/4, precum și componența masei succesorale rămasă de pe urma acestuia. Totodată a fost constatată deschisă succesiunea defunctei I. V., decedată la data de 17.09.2009, cu ultimul domiciliu în .. Prahova, au fost stabiliți moștenitorii acesteia și cotele ce le revin, respectiv reclamatul I. M. G., în calitate de fiu, cu o cotă de ¼; pârâta – reclamantă D. M., în calitate de fiică, cu o cotă de ¼; pârâta – reclamantă N. E., în calitate de fiică cu o cotă de ¼; pârâții N. G. D., D. C., C. M. C. și S. E. Virgina, prin reprezentarea tatălui postdecedat N. G., având o cotă de ¼, precum și componența masei succesorale.
Prin aceeași încheiere instanța de fond a constatat dreptul de proprietate al reclamantului asupra anexelor gospodărești edificate de acesta pe terenul de la pct. „Acasă” așa cum au fost prezentate prin raportul de expertiză R. M. și schița de plan anexă, precum și c/v lucrările de îmbunătățire a imobilului: gard la stradă și pe celelalte laturi, alee betonată, spaliere, bolți viță de vie, toate la terenul din pct. „Acasă”, conform aceluiași raport de expertiză și plantație pomi fructiferi și gard la terenul din intravilanul 773 mp. De asemenea instanța de fond a constatat că pârâta N. Laurenția nu are calitate de moștenitoare prin reprezentare, deci nici calitate procesuală pasivă, urmând a dispune scoaterea sa din cauză prin admiterea excepției invocate de către reclamantul – pârât.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut în fapt că la decesul autorului părților, I. Ș., cu ultim domiciliu în . . data de 08.02.1984, au rămas ca moștenitori: reclamantul - fiu cu o cotă legală de ¾ și I. V.-soție supraviețuitoare cu cota de l/4, fiind străini de succesiune prin renunțare, prin declarații exprese de renunțare pârâtele N. E. și D. M. – fiice, conform certificatului de moștenitor nr.386/1984 eliberat la 09.05.1984 de NSL Câmpina .
În temeiul aceluiași certificat de moștenitor, necontestat de părți, coroborat cu recunoașterile la interogatoriu, s-a reținut și masa succesorală rămasă de pe urma aceluiași defunct ca fiind: terenul în suprafață de 250 mp situat în ., . T 25, P 2341 și cota de l/2 din casa de locuit construită în timpul căsătoriei de I. Ș. și I. V., compusă din 4 camere, verandă, 2 cămări și 2 holuri, împreună cu aceeași cotă din anexa gospodărească, bun comun, prin construire în timpul căsătoriei.
Cu privire la anexa sus menționată s-a apreciat că a fost integral demolată de reclamant, ulterior decesului tatălui reclamantului, în timpul vieții mamei lui, materialele rezultate nefiind refolosibile, împrejurări ce rezultă din răspunsul la întrebarea nr.5 la interogatoriul pârâtei N. E., coroborat cu răspunsul la întrebare nr.1 la interogatoriul pârâtei D. M. și declarația martorului O. M.. Martorul a precizat că la decesul numitului I. Ș. magaziile anexă erau niște ruine, două cămăruțe acoperite cu șindrilă. Acesta fiind martorul ce a participat direct la lucrările desfășurate la imobilul teren cu construcții din pct.Acasă, se apreciază ca martor credibil, declarația sa fiind reținută în totalitate ca veridică.
Astfel, aceasta a fost avută în vedere și la reținerea lucrărilor de îmbunătățiri efectuate de reclamant la terenul curte, la bolta de viță de vie, garduri, anexe grajd, toate cheltuielile acestor îmbunătățiri (materiale + manoperă) fiind suportate în mod exclusiv de reclamant.
Din analiza titlului de proprietate nr.7340/20.07.1993 eliberat de Comisia Județeană Prahova la data de 20.07.1993 coroborat cu certificatul de moștenitor nr.386/1984, s-a constatat că dreptul de proprietate asupra terenurilor menționate în titlul eliberat în baza Legii nr.18/1991 a fost reconstituit în favoarea moștenitoarei legale a defunctului I. Ș., respectiv în favoarea mamei reclamantului I. I.V., ulterior decesului numitului I. Ș..
Astfel, chiar dacă prin răspunsurile la interogatorii pârâtele N. E. și D. M. au susținut că din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului lor tată fac parte și terenurile menționate în titlul de proprietate, instanța de fond nu a putut reține acest aspect doar în baza recunoașterilor pârâtelor, fără a avea în vedere înscrisurile sus menționate necontestate.
În speță, la momentul decesului său, I. Ș. nu avea în patrimoniu dreptul de proprietate asupra terenurilor din extravilanul și intravilanul localității, ce a făcut obiectul reconstituirii în baza Legii 18/1991, deci aceste terenuri nu pot fi reținute în masa succesorală rămasă de pe urma acestui defunct, în condițiile dreptului comun, cu drepturi asupra acestora conform certificatului de moștenitor nr.386/1984 așa cum solicită reclamantul prin cererea precizatoare a acțiunii depusă la f.39 dosar.
Cum titlul de proprietate a fost eliberat doar numitei I. I.V., moștenitoare legală acceptantă a succesiunii defunctului I. Ș.,iar acesta nu a fost contestat de reclamant sau pârâte, instanța a reținut că toate imobilele terenuri menționate în cuprinsul acestuia și al procesului verbal de punere în posesie, cu excepția terenului de 250 mp aferent locuinței, aparțin masei succesorale rămase de pe urma numitei I. V., singura proprietară a bunurilor conform Legii 18/1991.
Deși regula că bunurile supuse partajului sunt bunuri asupra cărora există drepturi reale ale defunctului, transmisibile moștenitorilor la data deschiderii succesiunii are excepția ce decurge din prevederile art.12 din legea 18/1991, cu referire la terenurile asupra cărora se reconstituie dreptul de proprietate al defunctului în condițiile Legii 18/1991, literatura și practica juridică au precizat că aceste terenuri pot forma obiectul partajului numai după ce moștenitorii au primit titlul de proprietate în condițiile legii și nu numai adeverința eliberată de Comisia de aplicare a Legilor fondului funciar.
Totuși, având în vedere că în speță titlul de proprietate, cât și procesul verbal de punere în posesie au fost eliberate în favoarea unui singur moștenitor legal, I. V. cu calitate de moștenitor necontestată, s-a reținut că terenurile nu sunt supuse partajului între comoștenitorii defunctului I. Ș., conform certificatului de moștenitor, cum susține reclamantul, ci a compus masa partajabilă rămasă de pe urma defunctei I. V.
Astfel, titularul dreptului de proprietate pentru terenurile ce fac obiectul legii 18/1991 este persoana arătată în titlu și numai aceasta atât timp cât nici codul civil și Legea 18/1991 aplicată la emiterea titlului nu extind efectele și asupra altor persoane.
Nu a avut de asemenea nicio relevanță în această materie sfera succesibililor, a persoanelor îndreptățite la moștenire atât timp cât opțiunea acceptării moștenirii nu îmbracă forma specială cerută de Legea 18/1001 ca lege specială și anume cererea de stabilire a dreptului urmată de stabilirea dreptului prin titlu.
Titlul se emite pe numele tuturor moștenitorilor care își partajează imobilul conform dreptului comun dar numai atunci când s-a formulat cerere de către toți moștenitorii, cerere care a fost admisă.
Stabilirea dreptului nu are loc nici din oficiu, nici prin extindere, ci numai la cererea nominală conform art.8 din Legea 18/1991. având prioritate aplicarea disp.art.8 din Legea 18/1991 conform căruia stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul CAP se face prin reconstituirea dreptului de proprietate la cerere.
Astfel, cererea a fost formulată de I. V. și titlul de proprietate a fost eliberat în favoarea numitei I. V. care era în viață, aceasta decedând ulterior eliberării lui, astfel că și în certificatul de atestare fiscală și în sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale de pe urma acesteia depuse la f.13-15 din dosarul instanței de fond, figurează corect toate terenurile asupra cărora a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea sa.
S-a constatat că certificatul de moștenitor emis anterior emiterii titlului de proprietate nu este relevant și nu poate fi util nici instanței și nici părților în judecarea cererii de ieșire din indiviziune asupra terenurilor din titlul de proprietate, deoarece stabilirea calității de succesor și a cotelor legale se va realiza nu potrivit opțiunii succesorale de care s-a luat act cu ocazia emiterii certificatului de moștenitor sus menționat ci potrivit regulilor devoluțiunii legale, urmând să-și producă efectele doar asupra terenurilor înscrise în titlul de proprietate eliberat în condițiile speciale a Legii 18/1991.
Astfel, s-a reținut că la decesul acesteia, 27.09.2009, au rămas ca moștenitori: reclamantul – fiu cu cota de l/4 și pârâtele N. E., D. M. – fiice cu cote de câte l/4, pentru cota de l/4 a fiului predecedat N. G. venind la succesiune prin reprezentare ultimii 4 pârâți, fiii acestuia, iar masa succesorală se compune din terenurile reconstituite numitei I. V. prin titlul de proprietate menționat cu excepția terenului de 250 mp. aferent locuinței și cota de 5/8 din construcția locuință edificată în timpul căsătoriei, din care 1/8 cota moștenită de la soțul său și 4/8 cota de bun comun cu soțul său decedat I. Ș..
Totodată, s-a avut în vedere că pentru terenul aferent locuinței, de 250 mp, există eliberat certificatul de moștenitor de pe urma defunctului I. Ș., astfel că toate terenurile au fost reținute cu suprafețele delimitate prin raportul de expertiză topometrică B. N.-completare și schițele de plan anexă nr.1,2,3,4,5,6.
Față de fiul numitei I. V., N. G. predecedat s-a constatat că este reprezentat la moștenirea mamei sale de pârâții N. G. D., D. C., C. M.-C. în calitate de descendenți în linie directă, conform art. 665, 666 cod civil astfel că soția supraviețuitoare, respectiv N. Laurența nu poate veni la succesiune prin reprezentare, considerent pentru care instanța urmează a admite excepția lipsei calității procesuale pasive și a dispune scoaterea sa din cauză.
Cu referire la terenul din pct.Acasă situat în T 25, P 2341, 2342 și 2343 conform schiței de plan nr.2 la raportul B. N. s-a constatat că din suprafața totală de 1989 mp, suprafața de 250 mp aferentă construcției a fost reținută în masa succesorală a defunctului I. Ș. conform certificatului de moștenitor necontestat, astfel că urmează a se reține în masa succesorală a defunctei I. V. doar diferența de teren (1989 – 250 mp), respectiv 1739 mp ca teren reconstituit în baza legilor fondului funciar în favoarea autoarei părților.
Din îmbunătățirile imobilelor bunuri succesorale, s-au reținut ca fiind efectuate de reclamant cele recunoscute de pârâte la interogatoriu și prin întâmpinare, respectiv grajdul, pătulul, bolta de viță de vie cu spalieri, precum și cele dovedite prin probele testimoniale; împrejmuirile integrale la terenul din pct.Acasă,. anexă existente în prezent pe teren, așa cum au fost prezentate în raportul de expertiză construcții R. M. și releveele anexă.
De asemenea, s-a reținut în favoarea reclamantului și împrejmuirile terenului de 773 mp situat în intravilanul localității și plantația de pomi fructiferi de pe acesta, toate evaluate prin același raport de expertiză construcții, R. M..
Față de răspunsul pârâtei N. E. la interogatoriu, probele testimoniale, s-a reținut și mașina de cusut S. și cazanul de țuică în masa bunurilor succesorale, 2 dormeze, o vitrină, o masă de sufragerie cu 4 scaune.
Au fost avute în vedere la reținerea lucrărilor de îmbunătățire efectuate în mod exclusiv de către reclamant (materiale+manopera) atât răspunsurile pârâtelor la interogatoriu și susținerile lor din întâmpinare și cerere reconvențională cât și declarația martorei Ș. V. propusă de pârâtă care locuiește în Valea Călugărească unde a locuit și mama reclamantului în ultima parte a vieții când era foarte bolnavă și nedeplasabilă, la fiica sa D. M..
Tot din declarația acestei martore care a fost în locuința bun succesoral ultima dată la nunta reclamantului, s-a reținut că după decesul tatălui acestuia a rămas în imobilul bun succesoral să locuiască reclamantul împreună cu mama acestuia I. V., iar al doilea corp de casă din 2 camere locuibile a fost demolat de reclamant în timpul vieții mamei, existând plantația de viță de vie și bunurile mobile mașina de cusut S., toate în posesia reclamantului și a mamei sale care beneficia de trei pensii, respectiv ca membru CAP, ca urmaș al soțului său și pensie de urmaș de veteran.
De asemenea s-a reținut din declarația martorului B. I. împrejurarea că reclamantul a efectuat cu cheltuieli achitate integral gardul de la grădina pct.”Pe mal”, porțile și gardul la ceair, porțile și gardul la curte și grădină precum și cele de la grădina din interiorul curții, bolta viței de vie din spalieri de fier, martorul fiind cel care a lucrat efectiv la acestea și a fost plătit de reclamant.
Planșele fotografice coroborate cu constatările raportului de expertiză construcții R. M., au condus la concluzia că toate construcțiile anexă existente pe teren în prezent, respectiv magazie, grajd, padoc porci, magazie, depozit, saivan, bazin borhot, adăpost atelaj, adăpost lemne, adăpost remorcă mică garaj, cameră cu beci și closet curte au fost efectuate pe cheltuiala exclusivă integral a reclamantului.
Pentru dezlegarea capetelor de cerere privind pasivul succesoral și lipsa de folosință a imobilelor pe ultimii trei ani, precum și pentru formularea propunerilor de lotizare, instanța a dispus continuarea administrării probatoriului.
Astfel în cauză a fost efectuată o cercetare la fața locului, și au fost administrate probele cu expertiza merceologică și specialitatea agricultură, fiind depuse rapoartele aferente (raport expertiză merceologică – expert T. I. f. 301-311; raport expertiză specialitatea agricultură – expert A. D. G..
De asemenea a fost efectuat raportul de expertiză topo – expert B. N. având ca obiective reevaluarea bunurilor imobile la valoarea actuală de circulație și formularea propunerilor de lotizare, cu preluarea concluziilor expertizelor construcții și merceologică.
La termenul din data de 03.12.2012 reclamantul – pârât a depus cerere de suspendare a cauzei, întemeiată pe disp. art. 244 pct. 1 C.pr.civ. până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului Judecătoriei Câmpina cu nr._ . În motivarea cererii reclamantul – pârât a învederat că prin acțiunea ce face obiectul dosarului anterior amintit a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a Titlului de Proprietate nr. 7340/1993 întocmit de Comisia Județeană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, precum și a procesului-verbal de punere în posesie nr. 478/1993, în sensul reconstituirii dreptului de proprietate de pe urma defunctului I. S. și pe numele său, alături de cel al mamei sale, defuncta I. V..
Pârâții – reclamanți au solicitat respingerea cererii de suspendare, ca netemeinică, întrucât acțiunea de față a fost promovată de reclamant, acesta întemeindu-se chiar pe titlul a cărei nulitate acum o solicită.
Prin încheierea din data de 17.12.2012 instanța de fond a admis cererea de suspendare a judecării cauzei formulate de către reclamantul – pârât și a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului Judecătoriei Câmpina cu nr._ .
Prin cerere depusă la data de 15.11.2013, reclamantul – pârât a solicitat repunerea pe rol a cauzei, motivat prin faptul că dosarul Judecătoriei Câmpina cu nr._ a fost soluționat prin sentința civilă nr. 2196/2013, irevocabilă prin nerecurare, fiind constatată nulitatea absolută parțială titlului de proprietate nr. 7340/20.07.1993 emis de Comisia Județeană Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor și a procesului-verbal de punere în posesie nr. 478/16.07.1993. La cerere a fost anexată copia sentinței civile nr. 2196/2013 pronunțată în dosarul Judecătoriei Câmpina cu nr._ cu mențiunea irevocabilă prin nerecurare.
La termenul din data de 20.01.2014 instanța a admis cererea de repunere pe rol a cauze formulată de reclamantul - pârât și a invocat excepția prematurității formulării acțiunii, prin raportare la sentința civilă 2196/2013 pronunțată în dosarul Judecătoriei Câmpina cu nr._ rămasă irevocabilă prin care s-a anulat titlul de proprietate ce face obiectul prezentei cauze.
La termenul din data de 27.01.2014 pârâții-reclamanți au invocat la rândul lor excepția prematurității formulării acțiunii.
Analizând excepția invocată judecătoria a reținut că prin Sentința civilă nr.2196/2013 a Judecătoriei Câmpina s-a constatat nulitatea absolută parțială a Titlului de proprietate nr. 7340/1993 eliberat de Comisia Județeană Prahova fiind obligată Comisia locală Filipeștii de P. să refacă documentația în vederea eliberării unui nou titlu de proprietate în favoarea atât a numitei I. V. cât și lui I. M. G., reclamant în prezenta cauză.
În această situație instanța a mai constatat că prin emiterea unui nou titlu de proprietate în conformitate cu hotărârea judecătoreasca irevocabilă menționată, pronunțată după încheierea interlocutorie ce stabilește masa succesorală și cotele moștenitorilor, se modifică în totalitate cotele moștenitorilor respectiv drepturile succesorale ale acestora deoarece încheierea interlocutorie filele 277-281, pronunțată a avut în vedere Titlul de proprietate nr. 7340/1993 în vigoare la acea dată care în prezent este declarat nul.
Având în vedere că și terenul din pct Acasă de 250 mp.face parte din suprafața de 1989 mp situată în T 25 P 2341, 2342, 2343, conform schiței de plan Băiută N ., coroborată cu identificarea din Titlul de proprietate anulat, prima instanță nu a putut continua judecata nici asupra acestei suprafețe de teren în condițiile neeliberării titlului de proprietate nou, la care au fost obligate comisiile de aplicare ale legilor fondului funciar.
Astfel fiind, s-a apreciat de prima instanță că judecarea acțiunii având ca obiect partaj succesoral de pe urma defuncților I. Ș. ȘI V. cu terenuri obiect al legilor fondului funciar este prematură în condițiile neeliberării Titlului de proprietate în baza Sentinței civile nr.2196/2013 a Judecătoriei Câmpina.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții N. G. D., D. C., C. M. - C., si S. E. V., prin mandatar I. C. și reclamantul I. M. G., criticând sentința apelată pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, în motivarea apelului, apelanții pârâți au arătat că în mod nelegal instanța de fond a soluționat cauza la termenul din 03.02.2014 si a rămas in pronunțare, fără a constata că procedura cu aceștia nu a fost îndeplinită.
La termenul din data de 27.01.2014, I. M. G. a formulat cerere de recuzare a instanței.
Din momentul formulării cererii de recuzare, judecătorul nu mai putea dispune nimic in legătura cu pricina si trebuia sa înainteze cererea in vederea soluționării, către instanța competenta.
După soluționarea cererii de recuzare, indiferent de soluție, instanța era obligata sa citeze părțile pentru noul termen de judecata, iar instanța de fond a procedat nelegal întrucât după formularea cererii de recuzare, a procedat nelegal la fixarea noului termen de judecata.
Astfel, consideră apelanții pârâți ca instanța de fond a procedat nelegal, deoarece se impunea ca dupa formularea cererii de recuzare sa nu mai efectueze niciun act procedural in cauza, respectiv fixarea noului termen de judecata, ci numai după soluționarea cererii de recuzare se impunea citarea părtilor in cauza, cu arătarea noului termen.
Au apreciat apelanții pârâți ca nu au avut "termen in cunoștința" pentru termenul din data de 03.02.2014 si se impunea citarea lor cu mențiunea noului termen acordat după soluționarea cererii de recuzare, astfel încât, apreciază ca pentru termenul din data de 03.02.2014, cauza a fost soluționata cu lipsa de procedura, deoarece nu au fost citați in cauza după soluționarea cererii de recuzare.
Au mai precizat apelanții că în mod netemeinic si nelegal instanța de fond a respins ca prematur formulata acțiunea.
S-a arătat că, considerentele pentru care s-a dispus anularea Titlului de Proprietate nr. 7340/1993, conform Sentinței Civile nr. 2196/2013 pronunțata de Judecătoria Câmpina, puteau permite instanței de fond continuarea judecații cauzei, titlul de proprietate urmând doar sa fie rescris, întrucât reconstituirea s-a dispus si pentru renunțători, suprafețele rămânând aceleași, doar moștenitorii fiind schimbați, astfel încât se putea pronunța o noua încheiere interlocutorie si continuarea judecații, iar între timp se rescria Titlul de Proprietate si nu mai era niciun impediment.
Au precizat apelanții că tocmai Încheierea interlocutorie greșita a condus la promovarea acțiunii de anulare a Titlului de Proprietate nr. 7340/1993, apreciind aceștia că se impunea continuarea judecații, rescrierea Titlului de Proprietate nr. 7340/1993 fiind doar o chestiune de zile.
Au mai precizat apelanții că reclamant I. M. G. a formulat cerere de emitere a unui nou titlu de proprietate, anterior datei de 03.02.2014, astfel cum a depus la dosar dovada, însă birocrația regăsita si la nivelul Prefecturii Prahova - Comisia Județeană de Fond Funciar, a determinat amânarea ședinței, dar in data de 27.02.2014 aceasta s-a ținut si conform Hotărârii nr. 9526/27.02.2014, in urma analizei propunerii Comisiei Locale a comunei Filipestii de P., privind retragerea si rescrierea unor titluri de proprietate, s-a hotărât „validarea propunerilor cuprinse in memoriul nr._/2014, memoriu ce viza situația de fata, astfel că, lipsa titlului de proprietate nu mai subzista, acțiunea nefiind formulata prematur, constatarea nulității absolute parțiale a Titlului de Proprietate nr. 7340/1993 neechivalând cu lipsa titlului de proprietate.
Au mai arătat apelanții pârâți ca instanța de fond trebuia sa continue judecata, cu titlul nul absolut parțial, doar o nulitate absoluta integrala, putând conduce la concluzia inexistentei titlului, nu si cea parțiala.
Împotriva sentinței civile nr.459/04.02.2014 a declarat apel și apelantul I. M. G..
În motivarea apelului, apelantul reclamant I. M. G. a arătat că dupa ce a fost formulata cererea, instanța de fond a fixat noul termen de judecata, aspect pe care il consideră nelegal.
S-a arătat că în condițiile in care cererea de recuzare era respinsa, prima instanță trebuia sa citeze din nou părțile, nu sa fixeze un nou termen, in ședința publica, desi fusese recuzată.
Apelantul a reluat ulterior aceleași motive, invocate de ceilalți pelanți prin cererea de apel.
La data de 24.04.2014 intimatele D. M. și Nuța E. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului, arătând că înțeleg să solicite cheltuieli de judecată pe cale separată.
Examinând sentința apelată, prin prisma criticilor formulate de către apelanți, în raport cu actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că apelurile sunt fondat pentru considerentele care se vor expune în continuare:
Sub aspectul apelului formulat de apelantul I. M. G., tribunalul reține că dreptul la apărare reprezintă un principiu constituțional, consacrat în art.24 din Constituție.
Astfel, potrivit acestei dispoziții, dreptul la apărare este garantat, iar în tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu, aceste prevederi regăsindu-se și în art.15 din legea nr.304/2004.
În acest sens sunt și dispozițiile constituționale, care, în cuprinsul art.13, alin.1 și 2, teza I, stabilesc că oricare parte in proces, independent de poziția sa procesuală are garantat dreptul la apărare.
În toate etapele procesuale, inclusiv în faza de executare, părțile au dreptul să fie asistate sau reprezentate de un avocat, regula fiind aceea că părțile sunt libere să se prevaleze sa nu de acest drept, apreciind în concret dacă este necesar să apeleze la cunoștințele unui specialist în domeniul juridic sau dacă pot înțelege, fără un atare sprijin, procedurile judiciare.
Amânarea judecății la cererea părții are un caracter de excepție, iar instanța are facultatea de a admite cererea, apreciind dacă această cerere este expresia exercitări abuzive a drepturilor procedurale.
Ori, în speța de față, solicitarea apărătorului apelantului era, nu de amânare a cauzei, pentru lipsă de apărare, ci strigarea cauzei la o anumită oră, motivat de faptul că susținea o altă cauză la o altă instanță de judecată.
În aceste condiții, în mod greșit prima instanță a respins cererea apărătorului apelantului, cu atât mai mult cu cât, la această instanță, avocații frecvent formulează astfel de cereri, determinate de împrejurarea că instanțele de control judiciar se găsesc într-o altă localitate.
Așa fiind, tribunalul reține că apelantului i-a fost încălcat dreptul la apărare, precum și dreptul la un proces echitabil, așa cum a fost el consacrat de jurisprudența Curții europene a Drepturilor Omului, sub acest aspect criticile apelantului fiind fondate.
Fondate sunt și criticile referitoare la respingerea cererii de a-și angaja un nou apărător, față de imposibilitatea prezenței, avocatului ales, prima instanță încercând să soluționeze, brusc, cauza, cu o celeritate excesivă, în condițiile în care nu toate probele fuseseră administrate.
În ceea ce privește criticile apelantului vizând greșita soluționare a excepției prematurității, tribunalul reține că prematuritatea poate fi ridicată ori de câte ori instanța a fost sesizată fără a se fi respectat o procedură prealabilă prevăzută de lege și obligatoriu a fi parcursă anterior sesizării instanței.
Ca urmare a admiterii excepției, cererea va fi respinsă ca prematură, însă după parcurgerea procedurii prealabile, reclamantul va avea din nou deschisă calea la sesizarea instanței.
Excepția de prematuritate va putea fi invocată, în cazul în care dreptul de a se adresa instanței, recunoscut reclamantului, nu s-a născut, dreptul reclamantului fiind afectat de un termen sau de o condiție suspensivă.
Ori, în speța dedusă judecății nu ne aflăm în niciuna dintre situațiile mai sus enumerate.
Astfel, potrivit art.728, alin.1 cod civil 1864, aplicabil în litigiul de față, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, un coerede putând cere oricând împărțeala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții contrare.
Așadar, acțiunea de partaj succesoral poate fi formulată oricând, nefiind condiționată de existența vreunui termen sau a unei alte formalități.
În aceste condiții, tribunalul reține că în mod greșit, prima instanță, la aproape patru ani de la declanșarea demersului judiciar a considerat a fi prematură acțiunea, cu atât mai mult cu cât, prin încheiere interlocutorie constatase deschisă succesiunea, componența masei de împărțit, precum și moștenitorii și cotele acestora.
Împrejurarea că la dosar nu fusese depus titlul de proprietate ce urma a se elibera în baza sentinței civile 2196/2013 a Judecătoriei Câmpina, nu conduce la concluzia că acțiunea ar fi fost prematură.
Dacă, instanța de judecată, considera că lipsa titlului de proprietate făcea imposibilă soluționarea cauzei, avea la îndemână alte demersuri judiciare.
De altfel, acest titlu de proprietate a fost, la scurt timp emis, fiind depus în copie, în fața instanței de control judiciar.
Instanța de judecată, are îndatorirea e a stabili adevărul și de a administra orice probă consideră necesară pentru soluționarea cauzei, iar nu să prelungească nejustificat demersul judiciar, prin măsurile pe care le dispune.
Pentru aceste considerente, tribunalul constată că și aceste critici sunt fondate, excepția prematurității acțiunii, fiind greșit soluționată.
Așa fiind, tribunalul urmează să admită apelul, iar pe cale de consecință, va anula sentința apelată și va trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Câmpina, urmând ca judecătorul primei instanțe să se pronunțe evocând fondul cauzei, cu respectarea dreptului la apărare al părților, precum și a dreptului la un proces echitabil.
În ceea ce privește celelalte motive de apel, față de soluția adoptată, urmează ca acestea să nu mai fie analizate.
Sub aspectul apelului declarat de apelanții N. G. D., D. C., C. M. C. și S. E. V., tribunalul reține, în ceea ce priveștecel de al doilea motiv de apel, vizând greșita soluționare a excepției de prematuritate, având în vedere considerentele mai sus expuse, cu ocazia analizării acestui motiv de apel invocat și de apelantul I. M. G., tribunalul constată că toate criticile subsumate acestuia sunt fondate.
Sub aspectul celui de al doilea motiv de apel, față de soluția adoptată, urmează ca acesta să nu mai fie analizat.
Pentru toate aceste motive, având în vedere și dispozițiile art.296 cod pr. civ coroborat cu art. 297, alin.1, teza I cod pr. civ., tribunalul urmează să admită apelurile.
Pe cale de consecință, tribunalul va anula sentința apelată și va trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Câmpina, urmând ca judecătorul primei instanțe să se pronunțe evocând fondul cauzei, cu respectarea dreptului la apărare al părților, precum și a dreptului la un proces echitabil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile declarat de apelantul - reclamant I. M. G. cu domiciliul ales la C.. Av. Chiriacopol V. M. din Câmpina, .. 190, județul Prahova si apelanții - pârâți N. G. D. domiciliat în Filipestii de P., nr. 461, județul Prahova, D. C., domiciliată în Aricestii Rahtivani, nr. 320, județul Prahova, C. M. C., domiciliată în Aricestii Rahtivani, nr. 616, județul Prahova, S. E. V. cu domiciliul ales la I. C. domiciliată în Ploiești, ., ., județul Prahova împotriva sentinței civile nr. 429/34.02.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina în contradictoriu cu intimatele - pârâte DRĂGUTESCU M., domiciliată în Valea Călugărească, .. 222, județul Prahova, NUTĂ E. domiciliată în Filipestii de P., ., județul Prahova si N. L. domiciliată în Filipestii de P., sat Ditesti, ..
Anulează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Câmpina potrivit considerentelor prezentei decizii.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.05.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. G. H. M. R.
fiind plecat în c.o. semnează președintele instanței
GREFIER,
R. C.
fiind plecat în c.o. semnează prim grefier
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
Red. M.R.
10 ex./01.07.2014
d.f._ Judecătoria Câmpina
jud.f. N. V.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 1524/2014. Tribunalul PRAHOVA | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 522/2014.... → |
|---|
