Pretenţii. Decizia nr. 217/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 217/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 12-02-2014 în dosarul nr. 6273/204/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR.217
Ședința publică din data de 12.02.2014
PREȘEDINTE: A. G. H.
JUDECĂTORI: N. C.
C. A. M.
GREFIER: M. Ș.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta reclamantă P. E. – domiciliată în Câmpina, .. 4, ., ., împotriva sentinței civile nr. 2356/28. 10. 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimata pârâtă S.C. L. T. INSTAL S.R.L. cu sediul în ., ., ., ..
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 5,00 lei conform chitanței . nr._/6.02.2014 și timbrul judiciar in valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenta reclamantă a depus la dosar, prin intermediul serviciului registratură, dovada achitării taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar aferentă căii de atac exercitate, precum și o notă de ședință prin care solicită judecarea cauzei în lipsa sa, după care:
Tribunalul ia act că recurenta reclamantă a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 5,00 lei conform chitanței . nr._/6.02.2014 și timbrul judiciar in valoare de 0,15 lei și, având in vedere nota de ședință depusă de aceasta prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, precum și actele și lucrările dosarului, constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina, sub nr._, reclamanta P. E. a chemat în judecată pe pârâta S.C. L. T. Instal S.R.L., pentru ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâta la plata sumei de 100 lei, ce reprezintă plata pentru efectuarea unor lucrări în sistemul de gaze la domiciliul ei, ce nu s-a executat, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la data de 28.04.2012, angajatul societății pârâte, în persoana numitului V. M., s-a prezentat la solicitarea sa în vederea efectuării inspecției tehnice periodice a instalației de gaze, fiind plătit cu suma de 500 lei fără a i se elibera un bon, iar după cca. 4 luni de zile, reclamanta a dat telefon la Serviciul de urgență și intervenții gaze, întrucât mirosea a gaze, ocazie cu care s-a deplasat la fața locului un agent de intervenții ce a constatat scurgeri de gaze, sistând furnizarea acestora până la remedierea defecțiunii.
A mai arătat reclamanta că după această constatare a sunat la firma pârâtă, care efectua verificarea la gaze, s-a prezentat numita V. M. care a solicitat 100 lei manoperă, pe care i-a achitat-o în avans, fără ca acesta să se mai prezinte și fără a mai răspunde la telefon.
In drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art.998, 1349 c.civ.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus la dosar înscrisuri, constând în fișa de evidență a lucrărilor periodice de verificare tehnică, înștiințare remediere defect, notificări, confirmare de primire.
Pârâta, deși a fost legal citată, nu a depus întâmpinare în cauză.
La instanța de fond au fost admise probe cu înscrisuri, interogatoriu și proba testimonială cu martorul Daneasa D..
Prin sentința civilă nr.2536/28.10.2013, Judecătoria Câmpina a respins acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtei S.C. L. T. Instal S.R.L., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanta a susținut că, urmare a verificării tehnice necorespunzătoare de către societatea pârâtă a instalației de gaze, după cca. 4 luni s-au constatat scurgeri de gaze, iar la apelul său, s-a prezentat un angajat al pârâtei, care i-a solicitat suma de 100 lei drept manoperă pentru montarea unui detector de gaze, fără însă a mai efectua lucrarea.
S-a mai reținut de către instanța de fond că reclamanta și-a probat cererea prin faptul că însuși reprezentantul pârâtei a menționat pe versoul înștiințării remediere defect (fila 6 dosar fond) sumele necesare printre care și 100 lei manopera - fapt care nu semnifică însă că suma menționată de 100 lei a fost și încasată fără a se efectua în schimbul ei lucrarea.
Dealtfel, instanța de fond a reținut că este greu de explicat faptul că se solicită și se plătește anticipat suma de 100 lei drept manoperă, și nu se plătește suma ce reprezintă contravaloarea materialelor necesare montării detectorului de gaze, cum ar fi fost normal - apreciindu-se că nici măcar declarația numitului D. D. nu a putut fi privită ca obiectivă și care să confirme susținerile reclamantei în sensul că suma de suma de 100 lei a fost plătită anticipat fără să fie efectuată nici o lucrare, cu atât mai mult cu cât acesta nu locuiește împreună cu reclamanta pentru a putea ști ce s-a întâmplat efectiv zi de zi și de câte ori s-a prezentat sau ce lucrări a efectuat societatea pârâtă.
S-a mai reținut de prima instanță, pe de altă parte, că dacă suma de 100 lei ar fi fost încasată pe nedrept, nu se justifica atitudinea societății pârâte care putea să nu dea curs solicitării reclamantei de a se prezenta la domiciliul ei, neputându-se lua în considerare susținerea reclamantei că verificarea tehnică efectuată de pârâtă a fost necorespunzătoare, atâta timp cât defecțiunea a apărut după 4 luni de zile.
Față de cele astfel reținute și având în vedere că cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o și probeze lucru pe care în cauză de față s-a apreciat că reclamanta nu a reușit să îl facă, instanța de fond a respins cererea ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței civile nr. 2536/28.10.2013 a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, reclamanta a arătat că instanța de fond a judecat mai mult pe prezumții și interpretări, ignorând actele depuse la dosar, în care se face clar dovada că angajatul firmei a întocmit acte, a semnat și ștampilat actele legate de lucrări, verificări gaze cât și ulterior a consemnat unele calcule în care se menționa și manopera pe care pârâtul a încasat-o și nu a îndeplinit-o.
A mai motivat reclamanta că instanța de fond a greșit când a spus ca nu reiese ca suma de 100 lei ar fi plătită angajatului, înlăturând declarația martorului ca nefiind obiectiva, cu toate ca martorul a declarat ca a fost prezent când reclamanta i-a predat reprezentantului pârâtei suma de 100 lei - instanța de fond nefăcând vorbire nici de interogatoriile depuse la dosar.
Primindu-se dosarul, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._, la data de 11.12.2013.
Pârâta-intimată, legal citată, nu a formulat întâmpinare.
Tribunalul examinând cererea de recurs, actele și lucrările dosarului prin prisma textelor de lege incidente în cauză, retine următoarele:
Recurenta-intimată a criticat sentința instanței de fond sub aspectul greșitei interpretări de către aceasta a probatoriilor administrate în cauză, ceea ce a dus la pronunțarea unei soluții nelegale și netemeinice.
Sub acest aspect, Tribunalul constată că instanța de fond a făcut o corectă apreciere a situației de fapt în raport de probatoriile dosarului și de reglementările legale incidente în cauză.
Astfel, prima instanță a apreciat în mod corect lipsa forței probante a mențiunilor de pe versoul înscrisului intitulat “înștiințare remediere defect” - depusă la fila 6 dosar fond, unde sunt menționate sumele aferente materialelor și manoperei necesare, din care recurenta pretinde că a achitat numai suma de 100 lei reprezentând manoperă – plată care însă nu poate fi dovedită cu înscrisul invocat, în condițiile absenței unei chitanțe, ori eventual a unei mențiuni chiar pe înscrisul respectiv privind achitarea respectivei sume.
Mai mult, după cum corect a reținut prima instanță, în mod normal și logic ar fi trebuit achitate mai întâi materialele necesare efectuării eventualelor remedieri și abia ulterior manopera aferentă acestora.
În ce privește declarația martorului Daneasa D., instanța de fond a reținut că acesta locuiește la altă adresă decât recurenta-reclamantă – aspect ce nu era de natură a aduce vreo ofensă la adresa acesteia, ci doar de a atrage unele rezerve în reținerea forței probante a declarației martorului menționat, referitoare la posibilitatea acestuia de a cunoaște personal și cu certitudine desfășurarea împrejurărilor relatate, inclusiv predarea sumei de 100 lei, momentul pretinsei plăți și destinația acestei sume – cu atât mai mult cu cât, deși recurenta-reclamantă a solicitat, iar instanța de fond i-a încuviințat administrarea probei testimoniale cu doi martori, iar martorul Daneasa D. a menționat că „de față la predarea banilor a fost și cea de a doua martoră, care îi face mâncare reclamantei”, această martoră nu a mai fost prezentată în instanță în vederea audierii, pentru a confirma susținerile reclamantei.
În ce privește interogatoriul formulat de recurenta-reclamantă pârâtei-intimate, acesta nu a fost reținut ca atare de instanța de fond, întrucât în condițiile în care pârâta nu a recunoscut la interogatoriu pretențiile reclamantei, această probă nu putea constitui o dovadă a susținerilor celei dintâi.
Având deci în vedere considerentele arătate, Tribunalul constată că motivele de recurs formulate de recurenta-reclamantă în cauză sunt nefondate, astfel că, în baza art. 312 alin.1 cu aplicarea art. 304 ind.1 Cod pr. civilă, va respinge recursul declarat de aceasta împotriva sentinței civile nr. 2356/28. 10. 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpina, ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta reclamantă P. E. – domiciliată în Câmpina, .. 4, ., ., împotriva sentinței civile nr. 2356/28. 10. 2013 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimata pârâtă S.C. L. T. INSTAL S.R.L. cu sediul în ., ., ., ., județul Prahova, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.02.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
A. G. HarhoiNineta C. C. A. M.
GREFIER,
M. Ș.
Operator de date cu caracter personal nr 5595
Red. C.M.A./tehnored. C.M.A.
Ex.2/2.10.2014
d.f._ Jud. Câmpina
j.f.D. E.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 401/2014. Tribunalul PRAHOVA | Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... → |
|---|
