Succesiune. Decizia nr. 320/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 320/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 04-03-2014 în dosarul nr. 2809/331/2007*
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 320
Ședința publică din data de 04.03.2014
PREȘEDINTE - ALICE GABRIELA HARHOI
JUDECĂTORI - M. R.
- N. C.
GREFIER - R. C.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de recurentul - reclamant A. I. domiciliat în com. Vărbilău, . și recurentul - pârât A. G. domiciliat în com. Vărbilău, . împotriva sentinței civile nr.1947/17.12.2013 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în contradictoriu cu intimații - pârâți A. T., domiciliat în ., A. N., domiciliat în Ploiești, .. 84, ., jud. Prahova, A. A., domiciliat în Pitești, .. D1, ., ..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul - reclamant A. I., personal și asistat de av. D. C., recurentul - pârât A. G., personal și asistat de av. Gaborfi L. și intimatul pârât A. T. personal, lipsă fiind intimații - pârâți A. N. si A. A..
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: se învederează că la dosarul cauzei s-a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar aferent recursului declarat de recurentul - reclamant în cuantum de 9,50 lei, conform chitanței . nr. 708/13.02.2014 și timbru judiciar în valoare de 0,50 lei și întâmpinare formulată de recurentul - reclamant la recursul declarat de recurentul - pârât A. G., însă nu s-a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă recursului declarat de recurentul - pârât A. G..
Recurentul – pârât, prin apărător, depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 9,50 lei și timbru judiciar în valoare de 0,50 lei.
Tribunalul ia act că recurentul - reclamant A. I. a depus la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 9,50 lei, conform chitanței . nr.708/13.02.2014 și timbru judiciar în valoare de 0,50 lei, iar recurentul - pârât A. G. a depus la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 9,50 lei, conform chitanței . nr._/19.02.2014 și timbru judiciar în valoare de 0,50 lei ce au fost anulate.
Tribunalul ia act că recurentul - reclamant A. I. a depus la dosar precizare și completare a motivelor de recurs, în sensul că solicită atribuirea terenului, conform variantei de lotizare și nu casarea cu trimitere spre rejudecare.
Pe rând părțile, prin apărători, învederează că nu mai au cereri de formulat, probe de administrat în cauză și solicită cuvântul pe fondul cauzei.
Tribunalul ia act de susținerile părților, prin apărători, în sensul de mai sus, în temeiul disp. art.150 C.pr.civ. consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Recurentul – reclamant, prin apărător, având cuvântul pe fondul cauzei solicită admiterea recursului precizat, urmând a se constata că Judecătoria Vălenii de M. a dispus asupra lotizării și căii de acces, terenul aflat în pct. „La pădure” să fie atribuit reclamantului, teren pe care l-a avut în posesie, însă solicită inversarea loturilor fată de edificarea gardului pentru care calea de acces fiind foarte îngustă, între casă și linia de hotar fiind de numai 0,50 m., nu poate ajunge cu niciun mijloc de transport la terenul aflat în pct. „Țarină”, motiv pentru care celea de acces a acestuia să se realizeze pe drumul folosit de celelalte părți, mai ales că se solicită și demolarea unor construcții; cu cheltuieli de judecată.
Fată de recursul declarat de A. G., solicită respingerea acestuia ca nefondat.
Recurentul - pârât A. G. arată că instanța de fond a făcut abstracție de disp. art.6739 C.civ. care reglementează criteriile ce trebuiesc avute în vedere la formarea loturilor, respectiv mărimea cotei părți, masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari au făcut construcții, îmbunătățiri.
Mai învederează apelantul - pârât că, potrivit soluției instanței de fond, s-a atribuit suprafața de teren din pct. „Țarină” (anexa 1 C) pe care a înființat o livadă și a construit un solar, întrucât, acest lot se află în prelungirea proprietății unde își are domiciliul, motiv pentru care consideră că varianta I de lotizare corespunde mai bine intereselor tuturor părților, urmând să-i fie atribuită suprafața de teren de 915 mp. și să plătească sulta cuvenită;, cu cheltuieli de judecată.
Fată de recursul declarat de recurentul - reclamant, solicită respingerea acestuia ca nefondat, având în vedere că nu a înțeles să formuleze obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit în cauză, la instanța de fond, iar în calea de atac solicită inversarea loturilor.
Totodată, solicită respingerea criticilor cu privire la constituirea servituții de trecere fată de prevederile art.617 C.civ. care reglementează dreptul de proprietate a celui lipsit de acces la calea publică, însă stabilirea dreptului de servitute se face pe calea cea mai scurtă, astfel încât, pentru stabilirea căii de acces se poate ajunge prin demolarea acelor construcții din lemn.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M. sub nr._, reclamantul A. I. a chemat în judecată pe pârâții A. T., A. N., A. A. și A. G., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra averii rămasă de pe urma defunctului A. P., decedat la data de 26.03.1988, să se constate deschisă succesiunea defunctei A. M., să se stabilească moștenitorii acesteia, masa succesorală și cotele ce revin fiecăruia.
În motivarea acțiunii s-a arătat că, la data de 26.03.1988, a decedat A. P., de pe urma căruia au rămas ca moștenitori A. M., în calitate de soție supraviețuitoare, A. T. și A. I., în calitate de descendenți de gr. I, iar ceilalți copii au renunțat la moștenire, conform certificatului de moștenitor nr.815/26.09.1988, masa succesorală rămasă de pe urma defunctului fiind compusă din mai multe terenuri, casa, pivnița și magazie, bunuri situate în ..
S-a mai precizat că, ulterior, a decedat și A. M., moștenitorii acesteia fiind părțile din dosar, în calitate de descendenți de gr. I, iar masa succesorală este aceeași.
În drept, au fost invocate disp. art.728 C.civ.
În raport de susținerile reclamantului, la termenul de judecată din data de 05.03.2008, pârâtul A. A. a formulat, în baza art.119 C.pr.civ., cerere reconvențională prin care a solicitat ca, în cuprinsul masei de partaj, să fie inclusă și suprafața de teren de 2.500 mp. pădure și 1.600 mp. fâneață, terenuri rămase de pe urma celor doi defuncți, pentru care reclamantul A. I. deține titlu de proprietate.
La data de 01.04.2008, reclamantul a precizat acțiunea, solicitând scoaterea de la masa de partaj a terenului în suprafață de 250 mp. și a construcțiilor situate pe acest teren, întrucât acestea fac obiectul contractului de vânzare - cumpărare nr.1743/03.08.1985.
În urma probelor administrate în cauză la solicitarea părților cu înscrisuri și interogatorii reciproce, Judecătoria Vălenii de M. a pronunțat la data de 07.05.2008 încheierea interlocutorie de partaj prin care a admis în principiu acțiunea, a constatat deschisă succesiunea defunctei A. M., moștenitorii acesteia și masa succesorală rămasă, luându-se act de renunțarea la introducerea în cuprinsul masei de partaj a cotei de 1/12 curte și casă, pivniță și magazie și teren de 250 mp., teren în suprafață de 2.500 mp. și teren în suprafață de 2.000 mp., dispunând întocmirea unei expertize tehnice de specialitate.
Ulterior, prin încheierea din data de 30.01.2009, s-a constatat deschisă și succesiunea defunctului A. P., decedat la data de 26.03.1988, calitatea de moștenitori, conform certificatului de moștenitor nr.815/26.09.1988, masa bunurilor succesorale, fiind admise obiecțiunile formulate de părți cu privire la raportul de expertiză topo – lotizare ing. N. N., dispunând refacerea acesteia.
Prin sentința civilă nr.1947/17.12.2013 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamant, dispunându-se ieșirea din indiviziune a părților, potrivit variantei 3 din raportul de expertiză refacere - lotizare 3 ing. N. N., reținându-se că prin încheierile interlocutorii din data de 07.05.2008 și, respectiv 30.01.2009, care fac parte integranta din prezenta sentință, s-a constatat deschisă succesiunea defunctului A. P., decedat la data de 26.03.1988, cu ultimul domiciliu în ., iar potrivit certificatului de moștenitor nr.815/26.09. 1988 au calitatea de moștenitori legali acceptanți: A. M., în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de 2/8, A. T., în calitate de fiu cu o cotă de 3/8 și A. I., în calitate de fiu, cu o cotă de 3/8, ceilalți fii ai defunctului, respectiv A. N., A. A. si A. G. fiind renunțători la succesiune.
De asemenea, potrivit probelor administrate în cauză, s-a reținut că masa bunurilor succesorale, potrivit certificatului de moștenitor nr.815/26.09.1988, se compune din: teren în suprafață de 2.000 mp. arabil situat în .”; teren în suprafață de 900 mp. vie, situat în . pădure”; dreptul de ¼ din terenul în suprafață de 2.500 mp. situat în com. Vărbilău, . ¼ din terenul în suprafață de 2.500 mp. arabil situat în . Țarină”; dreptul de ¼ din terenul în suprafață de 5.000 mp. fâneață situat în aceeași comună, pct. „Pe Coastă”; dreptul de 1/12 din terenul în suprafață de 2.500 mp. fâneața situat în aceeași comună; dreptul de 1/12 din terenul în suprafață de 2.877 mp. din care 200 mp. curți - construcții și 2.677 mp. arabil; dreptul de 1/12 din terenul și de 868 mp. fâneață situat în aceeași comună; dreptul de 1/12 din terenul și de 1.755 mp. situat în aceeași comună, dintre care 1.555 mp. arabil și 200 mp. curți; 1 ha. teren pădure situat în . de proprietate nr._/28.02.1996.
A arătat instanța de fond că, astfel raportat la bunurile succesorale reținute prin cele două încheieri interlocutorii, autorul părților nu deținea toate bunurile în integralitatea lor, acesta deținând doar cote ideale în ceea ce privește o . terenuri, respectiv: dreptul de ¼ din terenul în suprafață de 2.500 mp. situat în com. Vărbilău, . ¼ din terenul în suprafață de 2.500 mp. arabil situat în . T.”; dreptul de ¼ din terenul în suprafață de 5.000 mp. fâneața situat în aceeași comună, pct. „Pe Coastă”; dreptul de 1/12 din terenul în suprafață de 2.500 mp. fâneața, situat în aceeași comună; dreptul de 1/12 din terenul în suprafață de 2.877 mp. din care 200 mp. curți - construcții și 2.677 mp. arabil; dreptul de 1/12 din terenul în suprafață de 868 mp. fâneața situat în aceeași comună și dreptul de 1/12 din terenul în suprafață de 1.755 mp. situat în aceeași comună, dintre care 1.555 mp. arabil și 200 mp. curți, aflându-se sub acest aspect în indiviziune cu alți moștenitori, astfel cum sunt menționați în certificatele de moștenitor nr.240/1962 și nr.343/ 1984.
Instanța de fond a considerat că este evident că, atâta vreme cât autorul părților a deținut doar cote părți ideale din terenurile arătate și, în cauză, nu s-a solicitat și dezbaterea celorlalte succesiuni, respectiv a defuncților A. C. G. și M. M. și in contradictoriu cu moștenitorii acestor defuncți, nu se poate realiza o ieșire din indiviziune doar asupra cotelor ideale.
S-a reținut astfel că, specific proprietății comune pe cote - părți obișnuite sau temporare este faptul că bunul care face obiectul dreptului de proprietate aparține concomitent mai multor titulari.
Fracționarea este realizată doar la nivel abstract, iar nu și material, astfel încât fiecăruia îi revine o cotă - parte din acest drept exprimată matematic în fracții ori procente.
În măsura în care, în cauza de fată, s-ar realiza o ieșire din indiviziune asupra bunurilor în integralitatea lor este evident că s-ar ajunge la prejudicierea altor moștenitori ceea ce este inadmisibil, situație în raport cu care, la termenul de judecată din data de 23 aprilie, s-a pus în vedere expertului să realizeze și o variantă de lotizare prin care să propună o modalitate de împărțire doar în ceea ce privește bunurile deținute integral de către defunct, respectiv terenul în suprafață de 2.746 mp. pct. „T.”, 900 mp. pct. „La P.” și 10.000 mp. Pd., conform titlului de proprietate nr._/1996.
Raportul de expertiză a prezentat și o variantă de lotizare, potrivit dispoziției instanței, respectiv varianta 3 care, fiind cea care are în vedere doar bunurile ce au fost deținute de către defunct, în integralitate, au fost împărțite între moștenitori, fiind stabilite și sultele datorate pentru compensarea loturilor, motiv pentru care instanța de fond a apreciat că această variantă răspunde cel mai bine tuturor intereselor părților.
Referitor la celelalte bunuri fată de care defunctul A. Parschiv deține doar cote parți ideale, prima instanță a constatat că nu se poate realiza o ieșire din indiviziune, în cauza de fată, în lipsa celorlalți moștenitori ce dețin celelalte cote părți ideale din bunuri.
Legat de această împrejurare, instanța de fond a apreciat că reclamantul are posibilitate ca, pe calea unei acțiuni separate, cu chemarea în judecată și a celorlalți moștenitori, să solicite ieșirea din indiviziune asupra terenurilor în discuție.
În consecință, având în vedere considerentele arătate, a fost admisă în parte acțiunea, dispunându-se ieșirea din indiviziune a părților, potrivit variantei 3 din raportul de expertiză topo – refacere - lotizare 3 ing. N. N..
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea având ca obiect ieșirea din indiviziune asupra următoarelor bunuri: dreptul de ¼ din terenul în suprafață de 2.500 mp. situat în com. Vărbilău, . ¼ din terenul în suprafață de 2.500 mp. arabil situat în . T.”; dreptul de ¼ din terenul în suprafață de 5.000 mp. fâneață situat în aceeași comună pct. „Pe Coastă”; dreptul de 1/12 din terenul în suprafață de 2.500 mp. fâneață situat în aceeași comună; dreptul de 1/12 din terenul în suprafață de 2.877 mp. din care 200 mp. curți - construcții și 2.677 mp. arabil; dreptul de 1/12 din terenul de 868 mp. fâneața situat în aceeași comună; dreptul de 1/12 din terenul în suprafață de 1.755 mp. situat în aceeași comună din care 1.555 mp. arabil și 200 mp. curți.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs, în termen legal reclamantul A. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că,
a fost respinsă ca neîntemeiată cererea privind ieșirea din indiviziune asupra unor bunuri, respectiv: 2.500 mp. situat în com. Vărbilău, . mp. arabil situat în . T.”; 5.000 mp. fâneața situat în aceeași comună pct. „Pe Coastă”; 2.500 mp. fâneață situat în aceeași comună; 2.877 mp. din care 200 mp. curți - construcții și 2.677 mp. arabil; 868 mp. fâneața situat în aceeași comună; 1.755 mp. situat în aceeași comună din care 1.555 mp. arabil și 200 mp. curți, deși au fost dovedite cu două certificate de moștenitor.
Mai mult decât atât, a mai precizat reclamantul, a solicitat instanței de judecată să îi acorde terenurile în suprafață de 900 mp. situat în pct. „La vie”, în totalitate și terenul de la pct. „Acasă” pe care există situate casele, însă nu i-au fost atribuie.
Față de cele menționate, reclamantul A. I. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate având în vedere si faptul că în încheierea de admitere în principiu au fost reținut toate terenurile, iar la final au fost excluse aproape toate.
La rândul său, și pârâtul A. G. a declarat, în termen legal, recurs împotriva aceleiași sentințe pe care, de asemene, a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că, prin varianta omologată de instanța de fond este prejudiciat, deoarece s-a luat din suprafața sa de teren pe care a plantat pruni, pomi fructiferi și a construit un solar.
Un alt motiv de recurs, a mai susținut pârâtul, este acela că, pentru celelalte terenuri care au fost excluse de la masa de împărțit, a făcut dovada că acestea au intrat în posesie părților, fiind date de părinți, iar față de faptul că în titlul de proprietate sunt trecuți toți moștenitorii, pădurea ar fi trebuit să se împartă in cinci părți, iar nu să revină, aproape în întregime, reclamantului A. I..
Pârâtul A. G. a solicitat admiterea recursului și, în principal, schimbarea în parte a acesteia în sensul de a se dispune ieșirea din indiviziune a părților, conform variantei I care va fi completată cu celelalte care nu au fost reținute la masa de partaj, iar în subsidiar, admiterea recursului, casarea sentinței atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea introducerii, în cuprinsul masei de partaj si a celorlalte terenuri si pentru refacerea raportului de expertiză topo.
La data de 03.02.2014, reclamant A. I. a depus precizare și completare a motivelor de recurs, prin care a învederat că înțelege să renunțe la primul recurs, în sensul că nu mai solicită terenurile pentru care instanța de judecată a considerat cererea de ieșire din indiviziune ca fiind neîntemeiată, respingând-o ca atare.
A arătat, reclamantul că este de acord să i se atribuie, în lot, suprafața de teren de 3.541 mp. categorie de folosință pădure, însă solicită întreaga suprafață de 900 mp. din pct. „La pădure” – anexa 8, urmând ca, în cazul în care instanta nu este de acord cu această situație, solicită înlocuirea lotului 1, cu lotul 2, urmând a i se atribuie lotul 2.
Solicită reclamantul admiterea recursului și în ceea ce privește calea de acces de la terenul proprietatea sa din pct. „Acasă” până in pct. „Tarnă” pe următorul aliniament: 4, 6, 22, 29, 24, prin spatele casei pârâtului A. G. și prin fața magaziei până la terenul din pct. „Tarnă”, deoarece în acest punct deține teren arabil și fân pe care nu-l poate transporta cu niciun mijloc de transport, calea de acces creată de instanța de fond neputând fi trecută decât cu piciorul, în condițiile are o vârstă înaintată.
Primindu-se dosarul, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ la data de 06.02.2014.
În raport de motivele de recurs formulate de recurentul - pârât A. G., intimatul - reclamant A. I. a formulat, în baza art.308 alin.2 C.pr.civ., întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat (f.14).
Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu, conform disp. art. 3041 C.pr.civ., tribunalul constată că ambele recursuri sunt nefondate pentru considerentele care se vor expune în continuare:
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul - reclamant A. I.:
Raportul de expertiză tehnică topometrică – refacere – lotizare nr.3 a fost depus la data de 02.09.2013 (f.22 – dos. fond, vol. II), iar la termenul de judecată din data de 10.09.2013, fiind puse în discuția părților variantele de lotizare propuse de expert, instanța de fond a respins ca neîntemeiate obiecțiunile formulate (f.48 – dos. fond, vol. II).
Deși, instanța de fond a rămas în pronunțare la data de 10.09.2013, amânând darea sentinței de două ori, la data de 24.09.2013, dosarul a fost repus pe rol pentru ca expertul topo să procedeze la lotizarea terenului identificat în anexa 5, urmând astfel să completeze toate variantele deja întocmite cu această lotizare, evitându-se crearea unor loturi înfundate, iar dacă este necesar să stabilească o cale de acces comună părților (f.51 – dos. fond, vol. II).
Prin „Notele scrise” depuse de reclamantul A. I. la data de 27.11.2013 acesta a solicitat, în mod expres, omologarea variantei I din raportul de expertiză topo ing. N. N. (f.69 – dos. fond,vol. II), în faza procesuală a recursului acesta solicitând, prin „Precizarea și completarea motivelor de recurs” atribuirea lotului 2, deoarece a construit întregul gard care desparte proprietate sa de cea a numitului U. C..
Potrivit art.316 C.pr.civ. „dispozițiile de procedură privind judecata în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în acest capitol”.
Cum, art.294 alin.1 C.pr.civ. stipulează că „în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi”, înseamnă că nu se poate solicita, pentru prima dată, în fata instanței de control judiciar, omologarea unei variante de lotizare care nu a fost solicitată, niciun moment, cu ocazia soluționării pricinii la instanța de fond, instanță în fața căreia a fost dorită o altă variantă de lotizare decât cea prezentată în recurs.
Pentru argumentele expuse în precedent, recursul declarat de recurentul - reclamant A. I. este nefundat, urmând a fi respins ca atare.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul - pârât A. G.:
Potrivit disp. art.6739 C.pr.civ., „la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei – părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea”.
În speță, varianta nr.3 omologată de instanța de fond răspunde criteriilor impuse de textul de lege menționat în precedent, fiind varianta cea mai judicios întocmită, deoarece reține numai bunurile care au fost deținute de defunctul A. P., în materialitatea acestora, iar nu cote părți ideale, abstracte care nu se pot determina, ca atare, în natură.
Pe de altă parte, se constată că fiecare moștenitor a primit imobile în natură, nefiind datorate sulte reciproce în vederea echilibrării, din punct de vedere valoric a loturilor.
Critica formulată de pârâtul A. G. în sensul că, reclamantul A. I. ar fi primit, aproape în întregime, terenul având categoria de folosință pădure, deși în titlul de proprietate nr._/28.02.1996 sunt menționați toți moștenitori, astfel încât, pădurea trebuia împărțită în 5 părți, nu poate fi reținută, câtă vreme, și pârâtului A. T. (lotul nr.2) i-a fost atribuită suprafața de teren de 5.716 mp. având această categorie de folosință.
Nici susținerea pârâtului în sensul că, prin varianta omologată de instanța de fond ar fi fost prejudiciat, câtă vreme, s-ar fi luat din suprafața sa de teren pe care a plantat pruni, pomi fructiferi și a edificat un solar nu poate fi avută în vedere, deoarece, potrivit certificatului de moștenitor nr.815/26.09.1988 eliberat de pe urma defunctului A. P., decedat la data de 26.03.1988, acesta este străin de moștenire, alături de frații săi A. N. și A. A., prin renunțare, terenul aparținând defunctului, fiindu-i atribuită, în mod corect, suprafața de teren de 557,50 mp. în pct. „Țarină” de pe urma defunctei sale mame A. M..
Pentru considerentele arătate, tribunalul constatând că, în speță, nu sunt incidente cazuri de casare sau modificare prev. de art.304 C.pr.civ. de natură să afecteze legalitatea sentinței instanței de fond, urmează ca în baza disp. art.312 alin.1 C.pr.civ., să respingă ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile civile declarate de recurentul - reclamant A. I. domiciliat în . și recurentul - pârât A. G. domiciliat în . împotriva sentinței civile nr.1947/17.12.2013 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în contradictoriu cu intimații - pârâți A. T., domiciliat în ., A. N., domiciliat în Ploiești, .. 84, ., jud. Prahova, A. A., domiciliat în Pitești, .. D1, ., ., ca nefondate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.03.2014.
P., JUDECĂTORI ,
A. G. H. M. R. N. C.
GREFIER,
R. C.
Operator date cu caracter personal nr.5595
Red./tehnored. A.G.H.
2 ex. – 31.03.2014
d.f.nr._ - Judecătoria Vălenii de M.
j.f. A. M.
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 128/2014. Tribunalul PRAHOVA | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1294/2014.... → |
|---|
