Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 3330/2015. Tribunalul PRAHOVA

Decizia nr. 3330/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 14-12-2015 în dosarul nr. 3330/2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR._ /201

DECIZIA CIVILĂ NR. 3330

Ședința publică din data de 14.12.2015

PREȘEDINTE – N. A.

JUDECĂTOR – M. N.

GREFIER – L. E. A.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul-reclamant L. M., CNP_, domiciliat în com. Valea Călugărească, ., jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 6450/20.05.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul-pârât L. V., CNP_, domiciliat în Hunedoara, ., ..

Cerere de apel timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 107,50 lei, conform chitanței nr._/01.10.2015, anulată și atașată la dosar.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Tribunalul, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra cererii de suplimentare a probatoriului, precum și asupra cererii apel.

După strigarea cauzei și rămânerea în pronunțare se prezintă în fața instanței apelantul L. M., care solicită admiterea apelului.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului civil de față, reține următoarele :

Prin cererea de chemare in judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești, sub nr._ reclamantul L. M. a solicitat in contradictoriu cu paratul L. V. constatarea nulității contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 832/04.03.2013.

In motivarea cererii reclamantul a arătat că la data de 04.03.2013 a încheiat cu paratul Lolul V., fiul său un contract de vânzare-cumpărare prin care a vândut acestuia imobilul din Valea Călugăreasca pentru prețul de 3000 lei.

A arătat ca acest contract este nul întrucât prețul nu a fost achitat, imobilul nu a fost predat si a fost convins prin manopere dolosive sa încheie acest contract profitând de starea sa de sănătate.

In drept au fost invocate disp art. 1182,1206,1246 cod civil.

Paratul, legal citat, nu a formulat întâmpinare si nu s-a prezentat in instanța.

Instanta a administrat proba cu inscrisuri, interogatoriu, proba testimonială.

Prin sentința civilă nr. 6450/20.05.2015 Judecătoria Ploieștia respins acțiunea formulată de reclamantul L. M. ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 04.03.2015 a intervenit intre reclamantul L. M. si paratul L. V. contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr 832 din 04.03.2013 prin care reclamantul a vandut catre paratul L. M. imobilul situat in Valea Calugareasca sub pretul de 3000 de lei.

Potrivit art 1650 cod civil vânzarea este contractul prin care vânzătorul transmite sau, dupa caz, se obliga sa transmita cumpăratorului proprietatea unui bun in schimbul unui pret pe care cumpăratorul se obliga sa il plateasca.

Conform art 1652 pot cumpăra sau vinde toti cei carora le este interzisa prin lege. Potrivit art 1657 orice bun poate fi vandut in mod liber, daca vanzarea nu este interzisa ori limitata prin lege sau conventie sau testament.

Conditiile de validitate ale contractului de vânzare cumpărare, pe langa consimtamant, sunt capacitate, obiect, si cauză.

Potrivit art 1250 contractul este lovit de nulitate absoluta in cazurile anume prevazute de lege, precum si atunci cand rezulta neindoielnic din lege ca interesul ocrotit este unul general. Conform art 1251 contractul este anulabil cand au fost nesocotite dispozitiile legale privitoare la capacitatea de exercitiu, cand consimtamantul uneia dintre parti a fost viciat, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege.

Conform art 1254 contractul lovit de nulitate absoluta sau anulat este considerat a nu fi fost niciodata incheiat. Conform art 1270 contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante.

Potrivit art 1235 cauza este motivul care determina fiecare parte sa incheie contractul. Conform art 1236 cauza trebuie sa existe, sa fie licita si morala.

Potrivit art 1204 consimtamantul partilor trebuie sa fie serios, liber si exprimat in cunostinta de cauza. Conform art 1206 consimatamntul este viciat cand este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violenta.

Conform art 1214 consimtamantul este viciat prin dol atunci cand partea s-a aflat . de manoperele frauduloase ale celeilate parti ori cand aceasta din urma a omis, in mod fraudulos sa il informeze pe contractant asupra unor imprejurari pe care se cuvenea sa i le dezvaluie. dolul nu se presupune.

Instanta retine că partile aveau capacitate de a cumpăra respectiv de a vinde la data incheierii inscrisului 04.03.2013.

De asemenea, instanta retine ca este indeplinita si conditia cauzei intrucat ea exista, este reala, licita si morala. Mai mult cauza se prezuma, iar aceasta prezumtie nu a fost inlaturata.

Cu privire la sustinerea reclamantului ca in cauza consimtamantul sau a fost dat prin dol instanta o va respinge avand in vedere următoarele:

Potrivit dispozitiilor legale enuntate anterior dolul nu se presupune, iar cel interesat in cauza trebuie sa faca dovada acestuia. In speta reclamantul nu a facut nicio dovada ca s-a aflat . de manoperele frauduloase ale celeilate parti ori aceasta din urma a omis, in mod fraudulos sa il informeze pe contractant asupra unor imprejurari pe care se cuvenea sa i le dezvaluie. Faptul ca fiul sau cocontractant a spus acestuia ca nu il va mai intretine nu este de natura a il determina pe reclamant sa incheie un contract de vanzare cumpărare.

Astfel reclamantul in situatia in care nu putea sa isi asigure singur existente avea la dispozitie masurile legale prevazute de codul civil in vederea obligarii persoanelor responsabile legal de a ii asigura intretinerea.

Mai mult asa cum reiese si din declaratia martorului audiat in cauza reclamantul a incheiat acest contract in speranta unui ajutor la batranete din partea cumpăratorului, deci o obligatie imperfecta, de ordin moral din partea fiului sau. Ceea ce inseamna ca era perfect constient de insemnatatea actului pe care urmeaza sa il incheie, in nici un moment nu s-a pus problema folosirii de catre cumpărator a vreunei manopere dolosive. In contractul incheiat intre parti nu s-a prevazut niciunde obligatia de intretinere, contractul fiind unul pur de vanzare cumpărare.

Referitor la cel de al doilea motiv de nulitate invocat, neplata pretului, instanta retine ca acesta nu este un motiv efectiv de nulitate a contractului. Plata pretului si predarea bunului sunt obligatiile principale ale contractului de vanzare cumpărare. Astfel, neindeplinirea acestora de catre o parte contractantă nu atrage nulitatea contractului ci eventual rezolutiunea acestuia, daca sunt indeplinite si celelalte conditii prevazute de lege.

Delimitarea dintre nulitate si rezolutiune presupune cunoasterea conceptelor in cauza, semnaland asemanarile si deosebirile de regim juritic dintre ele. Nulitatea reprezinta lipsirea de efecte a unui act juridic incheiat cu nerespectarea normelor privind conditiile de validitate.

Rezolutiunea consta in desfiintarea unui contract sinalagmatic, cu executare uno-ictu , dintr-o data, pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti. Or, asa cum a arătat instanta mai sus plata pretului potrivit art. 1650 cod civil reprezinta o obligatie principala a cumpăratorului si nu o conditie de fond sau de forma contractului de vanzare cumpărare.

Asadar, in situatia neplatii pretului, desi in contractul din prezenta speta vanzatorul a declarat ca a primit pretul in totalitate la momentul incheierii actului juridic in fata notarului, vanzatorul are la indemana o actiune in instanta pentru indeplinirea obligatiei de catre cumpărator de plată pretului si nu de anulare, contractul fiind valabil la momentul intalnirii vointelor juridice ale partilor chiar daca bunul nu a fost predat ,iar pretul nu a fost platit inca.

In plus, instanta retine ca reclamantul a declarat ca de fapt intentia sa era de a dona prezentul imobil in speranta unui ajutor la batranete. Or, in aceasta situatie reclamantul are la indemana alte actiuni prevazute de codul civil si cel de codul de procedura civila pentru a demonstra natura contractului iar ulterior pentru a lipsi de efecte acest juridic, insa nu printr-o actiune in anulare act juridic.

Pentru toate acetse motive instanta urmeaza respinge actiunea ca neintemeiată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel reclamantul L. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând, în temeiul efectului devolutiv al apelului, completarea probatoriilor cu acte și martorul solicitat prin acțiune și neaudiat. Pe fondul cererii de apel, admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate și pe fondul cauzei, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată pentru ambele cicluri procesuale.

În motivarea cererii de apel apelantul – reclamant a susținut că instanța de fond a fost . in momentul in care a respins acțiunea și nu a avut in vedere împrejurarea ca reclamantul a fost captat de fiul sau - paratul din prezenta cauza sa încheie respectivul contract de vânzare cumpărare, fara a primi insa nici o suma de bani cu titlu de pret.

A mai susținut că prețul nu a fost serios si sincer, având in vedere următoarele:

-prin pret sincer se intelege un preț real pe care părțile sa-l fi cerut si plătit in realitate.

-prețul trebuie sa fie serios, adică sa nu fie derizoriu ( infim) atat de disproporționat incat sa nu existe pret, sa nu poată constitui obiectul obligației cumpartorului si deci o cauza suficienta a obligației asumate de vânzător de a transmite dreptul de proprietate.

Este evident faptul ca in speța exista o disproporție vădita intre valoarea reala a bunului instrainat si prețul stipulat in contract, prețul convenit fiind derizoriu in aceasta situație, echivalând cu lipsa acestuia ( deci a unui element esențial al contractului sinalagmatic încheiat cu titlu oneros), cu lipsa obiectului obligației cumpărătorului, ceea ce atrage nulitatea absoluta a contractului de vânzare cumpărare încheiat intre partî.

A mai susținut că la momentul incheierii contractului de vânzare cumpărare nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1204 c.civ., consimțământul reclamantului nefiind liber si exprimat in cunoștința de cauza. Conform dispozițiilor art. 1205. C.civ., este anulabil contractul încheiat de o persoana care, la momentul incheierii acestuia, se afla fie si numai vremelnic . o punea in neputința de a-si da seama de urmările faptei sale.

De asemenea, considera ca in speța sunt aplicabile dispozițiile art. 1214 c.civ., care prevăd: „partea al cărei consimțământ a fost viciat prin dol poate cere anularea contractului, chiar daca eroarea in care s-a aflat nu a fost esențiala."

Este evident faptul ca reclamantul a fost indus in eroare de parat cu scopul vădit de a încheia acest act de vânzare cumpărare, cu toate ca reclamantul a crezut in mod sincer faptul ca încheie un contract cu clauza de întreținere, astfel cum a declarat si martorul audiat in cauza.

Considera ca in mod greșit instanța de fond nu a făcut aplicarea dispozițiilor art. 358 c.pr. civ, desi reclamantul a formulat si depus interogatoriul la termenul la care instanța a rămas in pronunțare si paratul nu s-a prezentat cu toate ca a fost legal citat cu aceasta mențiune.

A mai arătat ca pentru soluționarea corecta a cauzei se impunea administrarea întregului probatoriu solicitat de către reclamant in cuprinsul acțiunii introductive. Astfel, considera ca era necesara audierea ambilor martori propuși de reclamant, martori care ar fi relatat adevărata situație de fapt existenta intre parti la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare.

In concluzie, fata de toate aceste motive, solicită in temeiul efectului devolutiv al apelului completarea probatoriilor cu acte si martorul solicitat prin acțiune si neaudiat.

Pe fond, solicită admiterea apelului, schimbarea in tot a sentinței apelate si, pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulata, cu cheltuieli de judecata pentru ambele instanțe.

Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată la nr._ la data de 16.09.2015.

Prin rezoluția din data de 06.10.2015 s-a dispus comunicarea cererii de apel către intimat, care nu a înțeles să formuleze întâmpinare sau alte apărări.

Tribunalul, examinând sentința atacată în raport de situația de fapt reținută, de criticile formulate, de textele de lege aplicabile, constată următoarele :

În ce privește cererea de completare probatorii cu un martor, tribunalul constată că apelantul reclamant a solicitat prin acțiune doi martori însă ulterior, la termenul de la 25.03.2015 a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu și un martor, toate probele solicitate fiindu-i încuviințate și administrate. Astfel, în primă instanță, au fost administrate probe legale, concludente și pertinente, așa cum s-a arătat mai sus, în scopul clarificării raporturilor juridice dintre părți.

În aceste condiții nu sunt îndeplinite prevederile de art. 295 c.pr.civ, atât timp cât nu reiese necesitatea administrării altor probe sau refacerii celor administrate în primă instanță, neexistând împrejurări care să justifice suplimentarea probei testimoniale față de temeiurile de fapt și de drept ale acțiunii și de obiectul probei astfel cum a fost identificat de către apelant prin motivele de apel.

Pentru aceste considerente, tribunalul va respinge ca neîntemeiată cererea de completare probatorii.

Verificând în temeiul art. 479 C.p.c., stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul constată că în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a respins acțiunea ca neîntemeiată, făcând o corectă aplicare în speță a disp art. 1250, art. 1251, art. 1254, art. 1235, art. 1236 și 1204 Cod civil.

Conform art. 1214 consimțământul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat . de manoperele frauduloase ale celeilalte părți ori când aceasta din urma a omis, in mod fraudulos sa îl informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea sa i le dezvăluie. Dolul nu se presupune, ci trebuie dovedit de cel care îl invocă.

Susținerea apelantului reclamant ca in cauza consimțământul său nu a fost liber exprimat, in cunoștința de cauza, conform dispozițiilor art. 1205. C.civ., fiind anulabil contractul încheiat de o persoana care, la momentul încheierii acestuia, se afla fie si numai vremelnic . o punea in neputința de a-si da seama de urmările faptei sale, va fi înlăturată, din nici o probă nerezultând că reclamantul datorită vârstei sau vreunei afecțiuni ar avea momente în care se află în situația invocată.

De asemenea, susținerea că in speța sunt aplicabile dispozițiile art. 1214 c.civ., care prevăd: „partea al cărei consimțământ a fost viciat prin dol poate cere anularea contractului, chiar daca eroarea in care s-a aflat nu a fost esențiala." va fi respinsă având în vedere următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 1214 C.civ., dolul nu se presupune, iar cel interesat in cauza trebuie sa facă dovada acestuia, în speță apelantul reclamant. Tribunalul reține că așa cum a constata și instanța de fond, apelantul reclamant nu a făcut nici o dovada ca la momentul semnării contractului s-a aflat . de manoperele frauduloase ale celeilalte părți ori aceasta din urma a omis, in mod fraudulos sa îl informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea sa i le dezvăluie. Faptul ca fiul său, intimatul pârât i-a spus ca nu îl va mai întreține nu este de natura a îl determina pe reclamant sa încheie un contract de vânzare-cumpărare, deoarece, în situația în care acesta ar fi avut nevoie de ajutor, avea la dispoziție masurile legale prevăzute de codul civil in vederea obligării persoanelor responsabile legal de a ii asigura întreținerea.

De altfel, din declarația martorului audiat, se reține că reclamantul a încheiat acest contract in speranța unui ajutor la bătrânețe, din partea cumpărătorului, fiind deci vorba de o obligație de ordin moral, asumată din partea intimatului pârât. Rezultă deci că apelantul reclamant era perfect conștient de însemnătatea actului pe care urma sa-l încheie și în nici un moment nu s-a pus problema folosirii de către cumpărător a vreunei manopere dolosive.

Apelantul a mai susținut că in mod greșit instanța de fond nu a făcut aplicarea dispozițiilor art. 358 c.pr. civ, deși a formulat si depus interogatoriul la termenul la care instanța a rămas in pronunțare si paratul nu s-a prezentat cu toate ca a fost legal citat cu aceasta mențiune.

Împrejurarea că pârâtul, deși legal citat, nu s-a prezintă la interogatoriu nu reprezintă prin ea însăși o recunoaștere a pretențiilor deduse judecății, art. 358 c.p.c. dispunând că instanța poate socoti aceasta ca o mărturisire deplină sau ca un început de dovadă în folosul celui care a propus interogatoriul. Cum din redactarea textului se rețin că judecătorul poate și nu este obligat să dea această interpretare doveditoare lipsei de la interogatoriu, în aceste condiții, tribunalul constată că neprezentarea la interogatoriu, nu poate fi astfel interpretată pentru că nu se coroborează cu alte probe administrate în cauză.

Un alt motiv de apel vizează împrejurarea susținută de către apelant în sensul că a fost captat de fiul sau - paratul din prezenta cauza sa încheie respectivul contract de vânzare cumpărare, fără a primi insa nici o suma de bani cu titlu de preț. Cu privire la această susținere, tribunalul reține că neplata prețului nu poate fi analizată în prezenta cauză (care are ca obiect constatarea nulității contractului ) pentru că neplata prețului nu este un motiv de nulitate a contractului, deoarece fiind una din obligațiile principale ale contractului de vânzare-cumpărare, neîndeplinirea acesteia atrage eventual rezoluțiuna contractului, daca sunt îndeplinite si celelalte condiții prevăzute de lege.

A mai susținut că prețul nu a fost serios si sincer, in speța existând o disproporție vădita intre valoarea reala a bunului înstrăinat si prețul stipulat in contract, prețul convenit fiind derizoriu in aceasta situație, echivalând cu lipsa acestuia ( deci a unui element esențial al contractului sinalagmatic încheiat cu titlu oneros), cu lipsa obiectului obligației cumpărătorului, ceea ce atrage nulitatea absoluta a contractului de vânzare cumpărare încheiat intre părți. În fapt, tribunalul retine ca apelantul reclamant a declarat în cadrul motivelor de apel, ca de fapt intenția sa era de a încheia un contract cu clauză de întreținere ceea ce înseamnă că reclamantul are la indemna altă procedură legală pentru a demonstra adevărata natură juridică a contractului încheiat de către părți, iar nu prezenta acțiune în anulare act juridic.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul constată ca neîntemeiate motivele de apel invocate și susținute de către apelantul reclamant, astfel încât, în temeiul art. 480 C.civ., va respinge ca neîntemeiat apelul declarat de apelantul-reclamant L. M., împotriva sentinței civile nr. 6450/20.05.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată cererea de completare probatorii.

Respinge apelul declarat de apelantul-reclamant L. M., CNP_, domiciliat în ., jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 6450/20.05.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul-pârât L. V., CNP_, domiciliat în Hunedoara, ., ., . jud. Hunedoara, ca nefondat.

Definitivă .

Pronunțată în ședință publică, azi, 14.12.2015.

Președinte, Judecător,

N. A. M. N.

Grefier,

L. E. A.

operator de date cu caracter personal 5595

red. N.M./tehnored. A.I.A.

4 ex./10.02.2016

d.f. nr._ - Judecătoria Ploiești

j.f. M. R.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 3330/2015. Tribunalul PRAHOVA