Contestaţie la executare. Decizia nr. 2835/2015. Tribunalul PRAHOVA

Tribunalul PRAHOVA - Sentințe și decizii civile / 2015

Decizia nr. 2835/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 01-10-2015 în dosarul nr. 2835/2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR. 2835

Ședința publică din data de 01.10.2015

PREȘEDINTE – M. N.

JUDECĂTOR – N. A.

GREFIER – L. E. A.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta-intimată U. L. CORPORATION IFN SA, cu sediul în București, .-25, parter, . 4, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1678/06.02.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata-contestatoare G. ASIGURĂRI SA, cu sediul în București, .. 45, sector 1, având sediul ales în Slobozia, Al. Lujerului, nr. 2, județul Ialomița.

Cerere de apel timbrată cu taxa judiciară de timbru de 182 lei, conform extrasului de cont, fila 11,12, depunere din 05.06.2015.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Tribunalul, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra cererii de apel.

TRIBUNALUL :

Deliberând asupra apelului civil de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._, contestatoarea G. ASIGURĂRI SA a solicitat, în contradictoriu cu intimata U. L. CORPORATION IFN SA, anularea formelor de executare pornite în dosarul de executare nr. 930/2014 al B. E. JUDECĂTORESC „G. M.".

În motivare a arătat că executarea s-a pornit în baza sentinței civile nr._/31.10.2012, pronunțata de Judecătoria Ploiești prin care s-au admis pretențiile formulate de către U. L. Coporation IFN S.A, prin mandatar S.C. Arge Corn Impex S.R.L. și în consecința a fost obligată la plata sumei de 19.078,04 lei reprezentând contravaloare reparații, la care se adaugă dobânda legala aferentă acestei sume, calculate până la achitarea integrala a debitului și la plata sumei de 3.756 lei, cheltuieli de judecata.

În data de 01.10.2014, a primit o somație mobiliară, prin care i se punea în vedere ca, în termen de 1 zi de la data primirii documentelor să achite suma de 2.509,35 lei, din care 1.225,35 lei, diferență dobânda legală, conform încheierii de actualizare (actualizare cu dobânda legală remuneratorie conform OG nr. 13/2011 pentru perioada 01.04._14, aplicata la suma de 19.078,04 lei) iar 1.284 lei cheltuieli de executare silita, din care 1.000 lei onorariu avocat în faza de executare silită întrucât creditorul a depus cererea de executare silita la data de 15.07.2014.

A precizat că G. Asigurări a făcut plata dobânzii. După cum se poate observa dispozitivul sentinței civile nr._ din 31.10.2012 pronunțata în dosarul_/281/2011, nu conține niciun indiciu raportat la care sa se poată stabili cu certitudine de la ce data începe să curgă dobânda. Prin urmare, decizia executorului judecătoresc de a calcula dobânda de la data de 01.03.2011 este nelegală, executorul neputându-se substitui judecătorului. D. judecătorul putea stabili momentul de la care curge și momentul până la care se va calcula dobânda.

În data de 11.08.2014, G. Asigurări a achitat către U. L. Corporation IFN S.A. suma de 2.168,88 lei, contravaloare dobânda legala, calculata conform OG 9/2000 de la data de 04.06.2011 și pana la data de 04.08.2014 (ziua imediat anterioara plații debitului principal). Data de 04.06.2011 de la care a calculat G. Asigurări dobânda reprezintă ziua imediat următoare plații reparației vehiculului asigurat, efectuată către service în 03.06.2011 de către reclamanta din dosarul_/281/2011. Deși dispozitivul sentinței_ din 31.10.2012 nu stabilea momentul de la care începe să curgă dobânda, totuși G. Asigurări a efectuat totuși plata unei dobânzi. Data de 04.08.2014 până la care G. Asigurări a calculat dobânda reprezintă data imediat anterioară efectuării plații de către reclamanta conform sentinței_/2012. Prin urmare calculul executorului pe perioada 01.03._14 este neîntemeiat, debitul fiind achitat în 05.08.2014. Dobânda nu poate depăși data achitării obligației stabilite prin sentință.

In ceea ce privește dobânda legala, executorul a calculat-o conform OG nr. 13/2011 în condițiile în care raportat atât la data încheierii poliței de asigurare cât și la data evenimentului în vigoare era OG 9/2000. Pentru actul juridic, legiuitorul a stabilit, ca regulă, aplicarea legii în vigoare la data încheierii actului juridic nu numai în privința condițiilor de validitate și, pe cale de consecință, a nulității, ci și pentru alte aspecte ce privesc încheierea actului juridic, pentru alte cauze de ineficacitate, pentru regulile de interpretare a actului, pentru efectele actului juridic (inclusiv cele produse după . unei noi legi), pentru executarea obligațiilor asumate de părți, pentru încetarea actului juridic. În cauza de fata, dobânda pretinsa de creditorul U. L. Corporation IFN S.A., prin mandatar S.C. Arge Corn Impex S.R.L. reprezintă un efect al actului juridic si, de aceea, intra sub incidența aceluiași act normativ, sub incidența căruia intra și actul Juridic – OG nr. 9/2000.

În temeiul art. 669 alin 4) raportat la art. 451 alin. 2) Cod proc. Civila, a solicitat diminuarea cuantumului onorariului avocatului solicitat în executarea silita, având în vedere munca efectiva îndeplinita de avocat în procedura executării silite ce face obiectul contestației. Diminuarea sumei de 1.000 lei reprezentând onorariu avocat în executare silita se impune având în vedere faptul că aceasta este disproporționat de mare față de demersurile efectiv întreprinse de avocat în vederea reprezentării părții în procedura executării silite. În prezenta cauză, executorul a efectuat practic volumul cel mai consistent de activități. De la momentul sesizării executorului judecătoresc cu cererea de executare, avocatul nu a mai avut nici un rol.

În situația în care, până la soluționarea prezentei contestații, sumele contestate vor fi reținute de către creditoare și B. prin intermediul popririi, a solicitat întoarcerea executării.

În drept: art. 451, alin. 2, 622-913 Cod proc. civila, Legea 188/2000 actualizata, Regulamentul de aplicare al Legii 188/2000.

Intimata a formulat întâmpinare, invocând pe cale de excepție tardivitatea, iar pe fond solicitând respingerea ca neîntemeiată.

În motivare a arătat că prin sentința civila nr._/31.10.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._/281/2011, rămasă irevocabilă prin hotărârea pronunțata de Tribunalul Prahova la data de 22.05.2014 instanța a admis cererea de chemare în judecată formulata de . SRL în numele . IFN SA și obligarea asigurătorului la despăgubiri. În urma sentinței civile mai sus rubricate asigurătorul . a înțeles a achita parțial suma stabilită prin sentința definitiva.

Prin factura fiscală nr._ din 08.12.2011 s-a efectuat transferul dreptului de proprietate asupra autoturismului VW Polo cu . obiect al contractului de leasing mai sus rubricat (cât și a poliței de asigurare).

Apărările debitoarei au un caracter inadmisibil raportat la dispozițiile art. 712 Cod procedura civila. Ori, în speța debitoarea prin contestația la executare formulează apărări de fond în ceea ce privește dobânda datorată, dobânda ce a fost stabilita definitiv și irevocabil prin hotărârea ce constituie titlu executoriu. Pe cale de consecința debitoarea nu mai poate relua apărările privind dobânda legala aplicabila, aceasta constituind o noua judecata în fond a cauzei. Instanța investita cu o contestație la executare, indiferent de forma sa (propriu zisa sau la titlu) nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei, de natura să pună în discuție hotărârea judecătoreasca ce se executa, deoarece partea interesata a avut posibilitatea sa le valorifice în cadrul judecații, fie prin cererile adresate primei instanțe, fie prin exercitarea cailor de atac prevăzute de lege, căci în caz contrar, s-ar aduce atingere puterii de lucru judecat.

Onorariul executorului judecătoresc a fost stabilit în mod corect putându-se constata realitatea, necesitatea și caracterul său rezonabil. Cuantumul onorariilor stabilite au fost stabilite având în vedere atât valoarea pricinii cât și proporționalitatea cu volumul de munca presupus de pregătirea dosarului în cauza determinat de elemente precum complexitatea și dificultatea litigiului. Aceste sume constituie constituie cheltuieli necesare, reale și rezonabile.

Creanța îndeplinește cerințele prevăzute de art. 662 cod procedura civila, referitoare la executarea silita, în sensul ca este certă, lichidă și exigibilă.

În drept, dispozițiile art. 205 Cod de procedura Civila precum și celelalte temeiuri indicate în cuprinsul întâmpinării.

Contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea excepției tardivității.

Pe fond a arătat că prin contestația la executare, a contestat formele de executare pornite în dosarul de executare de B. "G. M.", adică modul în care executorul judecătoresc a înțeles să calculeze dobânda legala, astfel că, a rezultat o diferența între ceea ce a achitat cu titlu de dobânda legala și ceea ce a calculat executorul. Astfel G. Asigurări a achitat o dobânda legala în suma de 2.168,88 lei, în 11.08.2014, calculata de la 04.06.2011 (ziua imediat următoare plații reparației de către Arge Corn Impex S.R.L.) până la 04.08.2014, ziua anterioara achitării debitului principal în suma de 19.078,04 lei. Ori executorul judecătoresc a calculat dobânda legala de la data de 01.04.2011 pana la 10.09.2014.

Prin contestație a arătat instanței că sentința nr._/31.10.2012 nu stabilea momentul de la care începe sa curgă dobânda legala. În aceste condiții, este dreptul său de a contesta faptul ca executorul judecătoresc a înțeles să calculeze, în mod nelegal, dobânda legala de la data de 01.03.2011, executorul neputându-se substitui judecătorului. La data emiterii actelor de executare, nu avea cunoștința d-nul executor de faptul că G. Asigurări achitase, amiabil, debitul principal de 19.078,04 lei, încă din data de 05.08.2014. Mai mult, în 11.08.2014, tot amiabil, a achitat către intimata și dobânda legala, calculată până la data de 04.08.2014, în suma de 2.168,88 lei.

Un alt motiv pentru care a contestat dobânda legala, este faptul că executorul a solicitat diferența de dobânda legala, actualizată conform OG nr. 13/2011, ori raportat la data încheierii poliței de asigurare cât și la data evenimentului, în vigoare era OUG nr. 9/2000.

In ceea ce privește referirea intimatei la faptul ca onorariul executorului judecătoresc a fost corect stabilit, prin contestația la executare a solicitat diminuarea onorariului de avocat, în suma de 1.000 lei, pe care l-a considerat exagerat, raportat la demersurile efectiv întreprinse de acesta, în vederea reprezentării părții în procedura executării silite.

Din momentul sesizării executorului judecătoresc cu cererea de executare, avocatul nu mai are niciun rol, iar un onorariu de 1.000 lei, doar pentru întocmirea unei cereri de executare este exagerat. Mai mult, executarea silita vizează o societate de asigurare, care implică o procedura mult mai simplă, având în vedere pe de o parte condițiile obligatorii de solvabilitate, pe care societatea de asigurare trebuie să le îndeplinească ca să poată funcționa iar pe de alta parte existența prevederilor legale, cunoscute atât de executor cat și de avocat, în speța, art. 60 din Legea 136/1995 și prevederile Legii nr. 32/2000 care certifica existente unui fond garantare din care creditorii vor putea fi întotdeauna îndestulați în caz de insolvabilitate a asigurătorului. Contestația nu a vizat onorariul executorului judecătoresc, așa cum, în mod eronat, a reținut intimata.

Contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea excepției tardivității ca neîntemeiată, iar pe fond reiterând susținerile din cererea introductivă.

În urma administrării probei cu înscrisuri, instanța de fond prin sentința civilă nr. 1678/06.02.2015 a admis în parte contestația la executare formulată de contestatoarea G. Asigurări SA, în contradictoriu cu intimata U. L. Corporation IFN SA prin mandatar . SRL, a dispus modificarea actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 930/2014 aflat pe rolul B. G. M. și întoarcerea executării silite cu privire la suma de 379,20 lei dobândă legală calculată pentru perioadele 01.03._11 și 05.08._14 și 500 lei onorariu avocat, luând act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr._/31.10.2012, contestatoarea a fost obligată la plata către intimată a sumei de_,04 lei reprezentând contravaloare reparații la care se va adăuga dobânda legală aferentă calculată până la data achitării integrale a debitului și a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2256 lei.

În baza titlului executoriu, intimata a formulat cerere de executare, înregistrată pe rolul B. M. G. sub nr. 1231, încuviințată prin încheierea de ședință din data de 06.08.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosar nr._/281/2014.

La data de 05.08.2014, contestatoarea a achitat suma de 25.002,92 lei (ordin de plată fila 17), iar la data de 22.09.2014, executorul judecătoresc a emis încheierile nr. 930/1 și 930/2, prin care a stabilit cheltuieli de executare silită suplimentare în cuantum total de 1284 lei, din care 1000 lei onorariu avocat și un cuantum al dobânzii de 3391,23 calculată pentru perioada 01.03._14.

Potrivit art. 711 alin. 1 C.pr.civ., împotriva actelor de executare, se poate face contestație de cei vătămați prin executare, iar potrivit art. 719 alin. 1, nerespectarea dispozițiilor legale privind efectuarea actelor de executare se sancționează cu nulitatea respectivelor acte.

Potrivit art. 622 alin. 1 C.pr.civ., obligația stabilită printr-un titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie, în caz contrar, creditorul putând declanșa executarea silită. Așadar odată rămasă definitivă hotărârea judecătorească, se naște obligația debitorului de a o executa înainte de a porni executarea silită.

Referitor la modul de calcul al dobânzii, instanța de fond a reținut că în conformitate cu art. 628 alin. 2 C.pr.civ., dacă prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, fără a fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecătoresc potrivit legii.

Titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr._ prevede doar că dobânda se va calcula până la data achitării integrale a debitului, achitare care s-a produs la data de 11.09.2014.

Analizând considerentele hotărârii, instanța de fond a constatat că reclamanta (intimata din prezenta cauză) a solicitat obligarea pârâtei (contestatoarea) la plata dobânzii legale de la data achitării reparațiilor de către prima (03.06.2011) până la achitarea integrală a debitului, capăt de cerere care a fost admis în totalitate. Prin urmare, deși instanța nu a precizat expres în dispozitiv data de la care începe să curgă dobânda, este evident că a fost avută în vedere data de la care intimata a solicitat-o, adică 03.06.2011, prin urmare dobânda calculată de executorul judecătoresc pentru perioada 01.03._11 este lipsită de fundament.

Potrivit dispozițiilor aceluiași titlu, dobânda se datorează până la data achitării integrale a debitului, achitare care s-a produs la data de 05.08.2014, astfel cum rezultă din ordinul de plată atașat în copie la dosar, astfel încât suma calculată de executorul judecătoresc în intervalul 05.08._14 este de asemenea nedatorată.

Cu privire la actul normativ aplicabil, instanța de fond a reținut că, în raport de data producerii evenimentului asigurat, sunt aplicabile două acte normative: OG nr. 9/2000 și OG nr. 13/2011. Între cele două părți a existat un raport juridic contractual, însă în contractul dintre părți nu s-a prevăzut, astfel cum rezultă din considerentele titlului executoriu, o clauză penală aplicabilă în cazul neexecutării obligației de plată a despăgubirii.

Potrivit art. 2 din O.G. nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, aplicabilă până la data de 31.09.2011, în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi fără să se arate rata dobânzii, se va plăti dobânda legală, care este dobânda legală stabilită de BNR (art. 3 alin. 1).

Art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, este formulat în același sens, în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi fără să se arate rata dobânzii, se va plăti dobânda legală, art. 3 alin. 1 din OG nr. 13/2011 prevăzând că „dobânda legală se stabilește la nivelul dobânzii de referință a Băncii Naționale a României”, actul normativ aplicându-se de la data de 01.10.2011.

Așadar potrivit ambelor reglementări, dobânda legală remuneratorie în materie comercială (ambele părți fiind comercianți), este egală cu dobânda de referință stabilită de BNR. Diferența constă în distincția introdusă de OG nr. 13/2011 între dobânda remuneratorie (datorată până la scadența obligației) și penalizatoare (datorată după data scadentă), aceasta din urmă fiind mai mare cu 8 puncte procentuale. Însă executorul judecătoresc a calculat dobândă remuneratorie, prin urmare contestatoarea nu a suferit nici un prejudiciu.

Referitor la nivelul dobânzii aplicate, potrivit OG nr. 9/2000, acesta era cel din prima zi lucrătoare a anului, pentru dobânda legală cuvenită pe semestrul I al anului în curs, și cel din prima zi lucrătoare a lunii iulie, pentru dobânda legală cuvenită pe semestrul II al anului în curs. Reglementarea nu a mai fost preluată în OG nr. 13/2011 prin urmare de la data de 01.10.2011 s-a aplicat dobânda de referință lunară stabilită de BNR.

Instanța de fond nu a putut reține susținerea contestatoarei că actul normativ aplicabil este doar cel în vigoare la nașterea raportului de drept, adică OG nr. 9/2000, având în vedere că părțile nu au stabilit în contract o astfel de clauză, se aplică principiul de drept al aplicării imediate a legii; OG nr. 9/2000 nu a ultraactivat după . OG nr. 13/2011. În plus față de scăderea constantă a nivelului dobânzii, contestatoarea nu a suferit nici un prejudiciu, dimpotrivă.

În ceea ce privește onorariul de avocat perceput în faza de executare silită, instanța de fond a reținut că potrivit art. 669 alin. (2) Cod proc. civ., cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, cu excepția cazului în care creditorul a renunțat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea debitorul va suporta cheltuielile stabilite sau efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la realizarea obligației din titlu, chiar dacă executarea a fost voluntară.

În primul rând, instanța de fond a reținut că sunt aplicabile prevederile art. 669 alin. 2 teza a III-a, prin urmare debitorul este obligat sa suporte cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum si onorariul executorului judecătoresc si, daca este cazul, al avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusa de aceștia.

Alineatul 3 al aceluiași articol enumără cheltuielile de executare: taxele de timbru necesare declanșării executării, onorariul executorului judecătoresc, al avocatului în faza executării silite, cheltuieli de transport și cu efectuarea actelor de executare silită, alte cheltuieli prevăzute de lege.

La alineatul (4) se arată că sumele datorate ce urmează sa fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in condițiile legii, aceste sume putând fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulata de partea interesata și ținând seama de probele administrate de aceasta. Teza a III-a face trimitere la art. 451 alin. 2 și 3 care stabilesc că instanța poate să reducă onorariul de avocat.

În ceea ce privește onorariul avocatului în cuantum de 4960 lei, executorul judecătoresc a depus la dosar dovada plății acestuia de către intimată (fila 104), deci s-a dovedit caracterul efectiv al acestuia.

Însă, instanța de fond a constatat că singurul act întreprins de avocat a constat în formularea cererii de executare silită (și evident toate demersurile prealabile pe care le implică, cum ar fi selectarea executorului, negocierea cheltuielilor), astfel încât cuantumul este exagerat, suma de 500 lei fiind rezonabilă în raport de aspectele analizate.

Dispozițiile art. 722 alin.1 C.pr.civ. stabilesc faptul că, în cazul în cazul în care se desființează titlul executoriu sau executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia, instanța putând dispune această măsură și prin aceeași hotărâre (art. 723 alin. 1).

Din adresa nr. 930/12.11.2014 emisă de BCR, rezultă că în baza înștiințării popririi, a fost virată către creditoare suma prevăzută în dispoziție, astfel încât ca urmare a admiterii în parte a primelor capete de cerere, instanța va dispune întoarcerea executării cu privire la sumele reținute.

Față de considerentele expuse, instanța de fond a admis în parte contestația la executare, dispunând modificarea actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 930/2014 aflat pe rolul B. G. M. și întoarcerea executării silite cu privire la suma de 379,20 lei dobândă legală calculată pentru perioadele 01.03._11 și 05.08._14 și 500 lei onorariu avocat, respingând în rest cererea ca neîntemeiată, în temeiul art. 453 alin. 1 C.pr.civ., luând act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata U. L. Corporation IFN SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului astfel cum a fost formulat; modificarea sentinței apelate ca fiind netemeinica si nelegala cu consecința respingerii contestației la executare formulate de contestatoarea . ca neîntemeiata; menținerea ca temeinice si legale a actelor de executare contestate dispuse in dosarul de executare 930/2014 aflat pe rolul Biroului E. Judecătoresc "G. M.", obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezenta cauza, apreciind solicitările sale ca fiind justificate.

În motivarea apelului, apelanta-intimată a arătat că, în fapt, intre . IFN SA in calitate de finanțator si . SRL in data de 08.01.2009 a fost încheiat contractul de leasing financiar nr._/ARGECOM-1-024 având ca obiect cedarea dreptului de folosința a unui autoturism VW Polo.

Apelanta-intimată a susținut că în vederea asigurării bunului intre proprietarul . IFN SA si asigurătorul . (fosta Asiban SA) a fost încheiata polița de asigurare nr._ din data de 13.01.2009 asupra autoturismului mai sus rubricat, iar ca urmare a unui eveniment in care s-a produs avarierea autoturismului VW Polo a fost emisa rezoluția dosar de dauna A/_/2011/PH/B si adresa nr. 5761/09.06.2011.

Apelanta-intimată a arătat că, astfel, ca urmare a rezoluției negative, utilizatorul . formulat cerere de chemare in judecata împotriva asigurătorului . in vederea obligării acestuia la plata despăgubirilor reprezentând contravaloare reparații, iar prin sentința civila nr._/31.10.2012 pronunțata de Judecătoria Ploiești in dosarul nr._/281/2011, rămasa irevocabila prin hotărârea pronunțata de Tribunalul Prahova la data de 22.05.2014, instanța a admis cererea de chemare in judecata formulata de . SRL in numele . IFN SA si obligarea asigurătorului la despăgubiri și, în urma sentinței civile mai sus menționate asigurătorul . a înțeles sa achite parțial suma stabilita prin sentința definitiva.

Apelanta-intimată a menționat faptul ca prin Factura Fiscala nr._ din 08.12.2011 s-a efectuat transferul dreptului de proprietate asupra autoturismului VW Polo cu . obiect al contractului de leasing mai sus rubricat (cat si a poliței de asigurare).

Apelanta-intimată a precizat că la data de 09.10.2014, pe rolul Judecătoriei Ploiești a fost înregistrat dosarul nr._, având ca obiect contestația la executare formulata de către ., iar la data de 06.02.2015, instanța a admis in parte contestația la executare formulata de G. Asigurări SA in contradictoriu cu UCLC prin mandatar . modificarea actelor de executare întocmite in dosarul de executare nr. 930/2014 aflat pe rolul B. G. M. si întoarcerea executării silite cu privire la suma de 379,20 lei reprezentând dobânda legala aferenta perioadei 01.03._11 si 05.08._14 si a sumei de 500 lei reprezentând onorariu avocat.

Apelanta-intimată a apreciat soluția instanței ca fiind neîntemeiata deoarece, astfel cum a arătat si in fata instanței de fond, in ceea ce privește actele de executare invocate in petitul contestației la executare formulate, învederând instanței faptul ca atât actele emise de executorul judecătoresc in procedura de executare, cat si hotărârile judecătorești prin care titlul executoriu a fost investit cu formula executorie, respectiv prin care s-a încuviințat executarea silita, îndeplinesc toate cerințele legale.

Apelanta-intimată a arătat că, un argument in acest sens îl constituie si faptul ca însăși reclamanta, nu indica nici un text de lege pretins încălcat.

De asemenea, apelanta-intimată a susținut că a arătat ca apărările contestatoarei au un caracter inadmisibil raportat la dispozițiile art. 712 Cod procedura civila conform căruia: "Daca executarea silita se face in temeiul unei hotărâri judecătorești debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune in cursul judecații in prima instanța sau . atac ce i-a fost deschisa."

Apelanta-intimată a menționat că, în ceea ce privește dobânda stabilita de către executorul judecătoresc, deși instanța retine ca prin sentința civila nr._ Judecătoria Ploiești a obligat contestatoarea, G. ASIGURĂRI SA, la achitarea dobânzii legale pana la achitarea integrala a debitului, achitare care s-a produs la data de 11.09.2014 (fila 8 din sentința atacata), in mod greșit instanța a apreciat ca dobânda calculata de executorul judecătoresc in perioada 05.08._14 este nedatorata

În acest sens, apelanta-intimată a arătat că în conformitate cu prevederile art. 628 alin. 2 din Codul de Procedura civila, in mod legal, dobânda a fost stabilita de executorul judecătoresc.

În al doilea rând, apelanta-intimată a apreciat ca in mod greșit instanța a dispus diminuarea onorariul avocatului, in opinia sa, suma de 1000 lei reprezentând onorariul avocațial având un caracter rezonabil.

Apelanta-intimată a solicitat a se avea în vedere ca in mod greșit instanța de fond a reținut ca s-a perceput un onorariu avocațial in cuantum de 4960 lei și, de asemenea, activitatea avocatului nu a constat doar in redactarea unei simple cerere de executare, astfel cum susține contestatoarea.

Apelanta-intimată a arătat că în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului in materie, pentru ca debitorul sa datoreze cheltuielile de executare reprezentate de onorariul de avocat, acesta trebuie sa îndeplinească condițiile de a fi real, necesar si rezonabil. F. de aceste precizări, apreciem ca in mod greșit instanța de fond a dispus diminuarea onorariului avocațial in condițiile in care acesta are un caracter rezonabil.

Mai mult decât atât, apelanta-intimată a arătat că nu se poate susține ca munca avocatului in faza executării silite s-a limitat doar la formularea unei cereri de executare silita, ci trebuie avuta in vedere si consultanta juridica specifica acestei faze a procesului civil privind alegerea modalităților de executare silita, competenta executorului judecătoresc, caracterul executoriu al hotărârii, etc.

Față de aceste mențiuni, apelanta-intimată a apreciat că în mod greșit instanța de fond a dispus diminuarea onorariului avocațial si pe cale de consecință, întoarcerea executării silite.

În dovedirea cererii, apelanta-intimată a solicitat administrarea probei cu înscrisuri (ce sa afla la dosarul cauzei).

În drept, apelanta-intimat a invocat disp. art. 466 si urm. Cod procedura civila, precum si celelalte dispoziții legale invocate.

Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova cauza a fost înregistrată sub nr._ la data de 25.05.2015.

Intimata-contestatoare G. ASIGURĂRI SA, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului formulat de S.C. U. L. Corporation IFn S.A., arătând că prin Sentința civila nr. 1678/06.02.2015, Judecătoria Ploiești a admis, in parte contestația la executare, formulata de societate, împotriva formelor de executare pornite in dosarul de executare nr. 930/2014 al Biroului E. Judecătoresc "G. M." având drept creditor pe U. L. Corporation IFN SA, prin mandatar S.C. Arge ..L., dosar constituit in vederea executării Sentinței civile nr._/31.10.2012, pronunțata de Judecătoria Ploiești, in dosarul nr._/281/2011. Prin aceeași sentința, instanța de fond a dispus modificarea actelor de executare întocmite in dosarul de executare 930/2014 si întoarcerea executării silite cu privire la suma de 379,20 lei, dobânda legala, calculata pentru perioadele 01.03._11 si 05.08._14 si pentru suma de 500 lei, onorariu avocat.

Intimata-contestatoare a arătat că împotriva acestei sentințe civile, U. L. Corporation IFN S.A. a inteles sa formuleze apel, solicitând ca instanța sa admită apelul, sa modifice sentința civila apelata, in sensul respingerii contestației la executare, formulate de societatea contestatoare, ca fiind netemeinica si nelegala si sa mențină, ca temeinice, actele de executare contestate, dispuse in dosarul de executare nr.930/2014 si sa oblige G. Asigurări la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezenta cauza.

În ceea ce privește primul motiv de apel invocat de apelanta-intimata, cel referitor la dobânda legala, intimata a solicitat respingerea acestuia ca fiind netemeinic si nelegal.

Intimata-contestatoare a învederat că in conformitate cu dispozițiile art. 712 din Codul de procedura civila, daca executarea silita se face in temeiul unei hotărâri judecătorești, debitorul nu va putea invoca, pe cale de contestație, motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune in cursul judecații în prima instanțe sau . atac ce i-a fost deschisa.

Intimata-contestatoare a arătat că aceste apărări formulate de apelanta-intimata, in acest moment al soluționării cauzei, au fost invocate si in fata instanței de fond, in întâmpinarea depusa la dosar, motive pe care, de altfel, instanța de fond le-a avut in vedere, in momentul pronunțării Sentinței civile nr. 1678/06.02.2015.

Intimata-contestatoare a precizat că așa cum a arătat si in răspunsul la întâmpinare, formulat pe fondul cauzei, prin contestația la executare, a contestat formele de executare pornite in dosarul de executare de B. "G. M.", având drept creditor pe U. L. Corporation IFN S.A., prin mandatar S.C. Arg ..L., a contestat modul in care executorul judecătoresc a inteles sa calculeze dobânda legala, astfel ca, a rezultat o diferența, intre ceea ce a achitat, cu titlu de dobânda legala si ceea ce a calculat executorul.

Intimata-contestatoare a arătat că G. Asigurări a achitat o dobânda legala in suma de 2.168,88 lei, in 11.08.2014, calculata de la 04.06.2011 (ziua imediat următoare plații reparației de către Arge ..L.) pana la 04.08.2014, ziua anterioara achitării de către societatea noastră a debitului principal in suma de 19.078,04 lei, însă executorul judecătoresc a calculat dobânda legala de la data de 01.04.2011 pana la 10.09.2014.

Intimata-contestatoare a menționat că prin contestație a arătat că sentința nr._/31.10.2012 nu stabilea momentul de la care începe sa curgă dobânda legala, iar în conținutul sentinței se precizează că reclamanta a solicitat dobânda de la data achitări reparației si ca reparația a fost achitata integral in 03.06.2011 și, astfel, dobânda legala începe sa curgă de la data la care mandatarul Arge . achitat contravaloarea reparației, respectiv 03.06.2011. Raționamentul a fost ca, de la data de 03.06.2011, suma de bani a ieșit din patrimoniul Intimatei, prin urmare de la aceasta data curge dobânda legala.

În aceste condiții, intimata-contestatoare a arătat că este dreptul societății de a contesta faptul ca executorul judecătoresc a inteles sa calculeze, in mod nelegal, dobânda legala de la data de 01.03.2011, executorul neputându-se substitui judecătorului.

Intimata-contestatoare a susținut că în ceea ce privește data pana la care s-a calculat dobânda legala, se va observa ca, din nou, in mod nelegal, executorul a solicitat dobânda legala calculata pana la data de 10.09.2014, însă G. Asigurări achitase, amiabil, debitul principal de 19.078,04 lei, inca din data de 05.08.2014. Mai mult, in 11.08.2014 și, tot amiabil, a achitat către intimata si dobânda legala, calculata pana la data de 04.08.2014 (ziua imediat anterioara achitării debitului principal), in suma de 2.168,88 lei, iar d-nul executor a inteles sa solicite dobânda legala pana la data de 10.09.2014, in condițiile in care sentința civila nr._/31.10.2012, in baza căreia s-a declanșat executarea silita, stipulează, clar, ca dobânda legala curge pana la achitarea integrala a debitului principal, iar acest debit a fost achitat in 05.08.2014.

Intimata-contestatoare a precizat că a arătat, foarte clar, ca, contestația la executare are ca obiect actele de executare pornite in dosarul de executare nr. 930/2014, iar faptul ca, executorul judecătoresc a aplicat sentința civila nr._/31.10.2012, pronunțata de Judecătoria Ploiești in dosarul nr._/281/2011, fara sa tina cont de plățile sale si de dispozitivul sentinței, nu presupune ca, implicit, societatea trebuia sa accepte actele de executare fara sa verifice daca acestea respecta dispozițiile legale. In aceste condiții, a apreciat ca modul in care executorul a calculat dobânda legala, datorata de G. Asigurări către apelanta-intimata si, mai ales, perioada pentru care a calculat aceasta dobânda nu sunt legale si de aceea a formulat contestație la executare, conform art. 711 din Codul de procedura civila.

În aceste condiții, intimata-contestatoare a apreciat ca instanța de fond a stabilit, in mod corect ca, apărările societății, din fond, cu privire la cuantumul dobânzii legale nu sunt apărări de fond, așa cum a menționat apelanta-intimata . Mai mult, instanța de fond a admis ,in parte contestația la executare si a stabilit ca dobânda legala calculata de executorul judecătoresc pentru perioadele 01.03._11 si 05.08._14 sunt lipsite de fundament si, de aceea a dispus modificarea actelor de executare si întoarcerea executării silite pentru suma de 379,20 lei, dobânda legala aferenta acestor doua perioade.

Având in vedere toate acestea, intimata-contestatoare a solicitat respingerea primului motiv de apel, cel referitor la faptul ca prin contestația la executare a invocat motive de fapt si de drept, pe care le-ar fi putut opune in cursul judecații, încălcând astfel dispozițiile art. 712 din Codul de procedura civila ca fiind netemeinic si nelegal si să se constatate ca sentința civila nr. 1678/06.02.2015 este temeinica si legala; să se mențină aceasta sentința civila, astfel cum a fost pronunțata de instanța de fond, in sensul de a se dispune modificarea actelor de executare si întoarcerea executării silite cu privire la suma de 379,20 lei, dobânda legala nedatorata, pentru perioadele 01.03._11 si 05.08._14.

Referitor la cel de-al doilea motiv de apel, invocat de U. L. Corporation IFN S.A., si anume, diminuarea de către instanța de fond a onorariului de avocat de la suma de 1.000 lei la suma de 500 lei, intimata-contestatoare a solicitat respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat, arătând că prin sentința civila pronunțata in dosar, Judecătoria Ploiești a apreciat ca, . de 1.000 lei, solicitat de apelanta-intimata este exagerat si ca acesta trebuie diminuat la suma de 500 lei, raportat la complexitatea activității prestate, efectiv, de avocat, in faza de executare silita.

Intimata-contestatoare a arătat că apelanta-intimata apreciază că, de fapt, instanța de fond a reținut, in mod eronat ca activitatea avocatului, in procedura de executare silita nu este atât de complexa, incat sa justifice un onorariu de 1.000 lei, aceasta precizând și că avocatul nu, doar redactează cererea de executare silita, ci asigura si consultanta juridica privind alegerea modalităților de executare silita, competenta executorului judecătoresc, caracterul executoriu al hotărârii.

Intimata-contestatoare a învederat că, din punctul său de vedere, instanța de fond a apreciat, in mod corect ca suma de 500 lei este suficienta pentru a remunera activitatea avocatului, in aceasta faza a executării silite, activitățile întreprinse de avocat fiind minime, de un grad redus de complexitate si care un justifica un onorariu de 1000 de lei și, nu, in ultimul rând, e de notorietate faptul ca societățile de asigurare sunt solvabile, in primul rând, ca efect al legislației existente, Legea 136/1995, care a impus formarea unui fond de garantare pentru riscul de solvabilitate a societății de asigurare, fapt care contrazice afirmațiile reclamantei ca a trebuit sa acorde asistenta in vederea alegerii metodei de executare.

Intimata-contestatoare a arătat că este absolut evident pentru orice avocat ca poprirea este măsura cea mai rapida si la îndemâna si daca nu știe avocatul, știe executorul.

Având in vedere toate acestea, intimata-contestatoare a solicitat respingerea și celui de-al doilea motiv de apel, cel referitor la onorariul de avocat, ca fiind netemeinic si nelegal si să se constate ca sentința civila nr. 1678/06.02.2015 este temeinica si legala si din acest punct de vedere, să se mențină aceasta sentința civila si să se dispună modificarea actelor de executare si întoarcerea executării silite cu privire la suma de 500 lei.

În aceea ce privește solicitarea apelantei-intimate de obligare a societății contestatoare la plata cheltuielilor de judecata, ocazionate de prezenta cauza, intimata a solicitat respingerea acestei cereri, ca fiind neîntemeiata.

În drept, intimata și-a întemeiat prezenta pe dispozițiile art. 411 ,art. 622-913, art. 711 din Codul de Procedura civila, ,Legea 188/2000, Regulamentul de aplicare a Legii 188/2000.

Apelanta-intimată U. L. Corporation IFN SA a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat, referitor la apărarea intimatei legata de dispozițiile art. 712 Cod procedura civila, in sensul ca aceste dispoziții au fost deja analizate de către instanța de fond, că aceasta nu are nicio relevanta, in condițiile in care apelul reprezintă o cale de atac devolutiva de reformare.

Apelanta-intimată a arătat că, în ceea ce privește dobânda stabilita de către executorul judecătoresc, contrar celor susținute de către intimata, prin sentința civila nr._, Judecătoria Ploiești a obligat contestatoarea, GROUP AMA ASIGURĂRI SA, la achitarea dobânzii legale pana la achitarea integrala a debitului, achitare care s-a produs la data de 11.09.2014 ( fila 8 din sentința atacata), in mod greșit instanța a apreciat ca dobânda calculata de executorul judecătoresc in perioada 05.08._14 este nedatorata. In acest sens, in conformitate cu prevederile art. 628 alin. 2 din Codul de Procedura civila, in mod legal, dobânda a fost stabilita de executorul judecătoresc.

In al doilea rand, apelanta-intimată a precizat că, astfel cum a arătat si prin apelul formulata, apreciază ca in mod greșit instanța a dispus diminuarea onorariul avocatului, in suma de 1000 lei reprezentând onorariul avocațial având un caracter rezonabil, deoarece activitatea avocatului nu a constat doar in redactarea unei simple cerere de executare, astfel cum susține contestatoarea.

Apelanta-intimată a susținut că în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului in materie, pentru ca debitorul sa datoreze cheltuielile de executare reprezentate de onorariul de avocat, acesta trebuie sa îndeplinească condițiile de a fi real, necesar si rezonabil, astfel că, față de aceste precizări, apreciază ca in mod greșit instanța de fond a dispus diminuarea onorariului avocațial in condițiile in care acesta are un caracter rezonabil.

Apelanta-intimată a arătat că, mai mult decât atât, nu se poate susține ca munca avocatului in faza executării silite s-a limitat doar juridica specifica acestei faze a procesului civil privind alegerea modalităților de executare silita, competenta executorului judecătoresc, caracterul executoriu al hotărârii, etc.

Față de aceste mențiuni, precum si față de argumentele indicate in cuprinsul apelului formulat, apelanta-intimată a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat; modificarea sentinței apelate ca fiind netemeinica si nelegala cu consecința respingerii contestației la executare formulate de contestatoarea . ca neîntemeiata; menținerea ca temeinice si legale a actelor de executare contestate dispuse in dosarul de executare 930/2014 aflat pe rolul Biroului E. Judecătoresc "G. M." și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezenta cauza.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Examinând apelul formulat, raportat la motivele invocate în cererea de apel, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată ca apelul este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente ce se vor expune în continuare:

În fapt, prin sentința civilă nr._/31.10.2012, contestatoarea a fost obligată la plata către intimată a sumei de_,04 lei reprezentând contravaloare reparații la care se va adăuga dobânda legală aferentă calculată până la data achitării integrale a debitului și a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2256 lei.

În baza titlului executoriu, sentința civilă nr._/31.10.2012, intimata a formulat cerere de executare, înregistrată pe rolul B. M. G. sub nr. 1231, încuviințată prin încheierea de ședință din data de 06.08.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosar nr._/281/2014.

În raport cu această situație de fapt, tribunalul constată că soluția instanței de fond este legal întemeiată pe dispozițiile art. 711 alin. 1, art. 719 alin. 1, C.pr.civ., reprezentând o corectă palicare în speță a disp. art. 622 alin. 1 și art. 628 alin. 2 C.pr.civ., potrivit cărora obligația stabilită printr-un titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie, în caz contrar, creditorul putând declanșa executarea silită. și dacă prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, fără a fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecătoresc potrivit legii.

Tribunalul reține că titlul executoriu este reprezentat de sentința civilă nr._/_ care a admis cererea in totalitate și prevede că dobânda se va calcula până la data achitării integrale a debitului. Din considerentele hotărârii se reține că reclamanta (intimata din prezenta cauză) a solicitat obligarea pârâtei (contestatoarea) la plata dobânzii legale de la data achitării reparațiilor de către prima (03.06.2011) până la achitarea integrală a debitului, capăt de cerere care a fost admis în totalitate, conform dispozitivului.

Prin urmare, deși nu s-a prevăzut expres în dispozitiv data de la care începe să curgă dobânda, fiind admisă cererea în totalitate, este evident că a fost avută în vedere data de la care intimata a solicitat-o, adică 03.06.2011, prin urmare dobânda calculată de executorul judecătoresc pentru perioada 01.03._11 este lipsită de fundament iar soluția instanței de fond este temeinică și legală.

Cum în privința actelor normative aplicabile la calculul dobânzii apelanta nu a formulat nici o critică la adresa sentinței civile pronunțate de instanța de fond, tribunalul urmează a verifica legalitatea și temeinicia sentinței apelate numai în raport de criticile formulate.

Astfel o primă critică cuprinde susținerea că in mod greșit instanța a apreciat ca dobânda calculata de executorul judecătoresc in perioada 05.08._14 este nedatorata.

Tribunalul constată ca neîntemeiată această susținere având în vedere că potrivit dispozițiilor titlului executor dobânda se datorează până la data achitării integrale a debitului, achitare care s-a produs la data de 05.08.2014, astfel cum rezultă din ordinul de plată atașat în copie la dosar, așa încât suma calculată de executorul judecătoresc în intervalul 05.08._14 a fost corect stabilită de instanța de fond ca nedatorată.

În al doilea rând, apelanta-intimată a susținut ca in mod greșit instanța a dispus diminuarea onorariul avocatului, in opinia sa, suma de 1000 lei reprezentând onorariul avocațial având un caracter rezonabil. Apelanta-intimată a mai arătat ca in mod greșit instanța de fond a reținut ca s-a perceput un onorariu avocațial in cuantum de 4960 lei și, de asemenea, activitatea avocatului nu a constat doar in redactarea unei simple cerere de executare, astfel cum susține contestatoarea.

Tribunalul constată că menționarea unui onorariu avocațial in cuantum de 4960 lei de către instanța de fond a fost o eroare materială iar reducerea onorariului de avocat de la suma de 1000 lei la suma de 500 lei reprezintă o temeinică și legal aplicare a dispozițiilor art. 431 alin. 2 C.p.c.

Așa cum s-a motivat și de către instanța de fond, in aceasta faza a executării silite prin poprire, activitățile întreprinse de avocat fiind minime, de un grad redus de complexitate si care un justifica un onorariu de 1000 de lei, astfel că reducerea onorariului de avocat în faza executării silite la suma de 500 lei este legală, criticile formulate de către apelantă fiind nefondate.

Pentru aceste considerente, tribunalul, apreciind ca neîntemeiate criticile formulate de către apelanta intimată, în temeiul art. 470, alin. 1 C.p.c., va respinge apelul declarat de către apelanta-intimată U. L. CORPORATION IFN SA, împotriva sentinței civile nr. 1678/06.02.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelanta-intimată U. L. CORPORATION IFN SA, cu sediul în București, .-25, parter, . 4, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1678/06.02.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata-contestatoare G. ASIGURĂRI SA, cu sediul în București, .. 45, sector 1, având sediul ales în Slobozia, Al. Lujerului, nr. 2, județul Ialomița, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțata in ședința publica azi, 01.10.2015.

Președinte, Judecător,

M. N. N. A.

Grefier,

L. E. A.

Operator de date cu caracter personal 5595

Red.N.M./ Tehnored.B.M.D.

4 ex/07.12.2015

Df._ Jud. Ploiești

Jf. B. M. R.

← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1/2015. Tribunalul PRAHOVA		Anulare act. Decizia nr. 2823/2015. Tribunalul PRAHOVA →

Contestaţie la executare. Decizia nr. 2835/2015. Tribunalul PRAHOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 2835/2015. Tribunalul PRAHOVA