Contestaţie la executare. Decizia nr. 2712/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2712/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 16-09-2015 în dosarul nr. 30239/281/2014/a1
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 2712
Ședința publică din data de 16.09.2015
PREȘEDINTE – P. - A. A.
JUDECĂTOR – Ș. O. - C.
GREFIER – S. L. - F.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanții-contestatori P. A., CNP_ și P. E., CNP_, ambii cu domiciliul în ., județul Prahova, împotriva încheierii de ședință din data de 08.05.2015, pronunțate de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata I. S. I., CNP_, cu domiciliul în ., județul Prahova.
Cerere de apel timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 25 lei, conform chitanței . nr. 1508/09.06.2015, ce a fost anulată și atașată la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul apelanților-contestatori P. A. și P. E., avocat Crăcică C. și intimata I. I., personal și asistată de avocat S. I..
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin Serviciul Registratură, la data de 21.08.2015, Judecătoria Ploiești a înaintat la dosar copii de pe actele de executare întocmite în dosarul de executare nr. 348/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc D. M., după care:
Apărătorii părților, având cuvântul pe rând, arată că nu mai au cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul apelanților-contestatori, având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a încheierii apelate și, pe fond, admiterea cererii de suspendare a executării silite până la soluționarea definitivă și irevocabilă a contestației la executare, arătând că instanța de fond a reținut că nu există motive temeinice care ar impune suspendarea executării silite, întrucât nu se aduce niciun prejudiciu contestatorilor, dar o astfel de suspendare se impunea, având în vedere că obiectul executării constă în demolarea imobilului casă de locuit aparținând unor bătrâni. Întrucât din dosarul execuțional nu reiese că s-a dispus sau s-a cerut de către executor suspendarea sau încetarea executării silite, consideră că subzistă motivele pentru care a fost formulată cererea, urmând a se avea în vedere că apelanții au depus cauțiunea solicitată, cu toate că au o pensie foarte mică.
Apărătorul intimatului, având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea încheierii apelate, ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată, arătând că titlul executoriu privește doar demolarea unor anexe gospodărești, creditoarea fiind îndreptățită să formuleze acțiune în instanță prin care să fie abilitată să efectueze aceste lucrări, iar instanța de fond a constatat că nu s-au efectuat demersuri din partea creditoarei la momentul pronunțării soluției, astfel că nu se impune suspendarea executării silite în acest stadiu.
Apărătorul apelanților-contestatori, având cuvântul, în replică, arată că există o construcție casă de locuit compusă din dormitor, baie și bucătărie.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față constată, următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 01.08.2014 contestatorii P. A. și P. E. au solicitat, în contradictoriu cu intimata I. S. I., anularea formelor de executare silită întocmite în dosarul nr. 348/2014 al B. D. M. și suspendarea executării silite până la soluționarea irevocabilă a contestației.
În motivarea cererii de suspendare a executării silite contestatorii au arătat că în cauză se pune problema desființării unei construcții, iar în situația în care executarea silită s-ar realiza, întoarcerea executării este imposibil de realizat.
Cererea de suspendare a executării silite nu a fost întemeiată în drept.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării silite, ca neîntemeiată și vădit abuzivă.
Prin încheierea de ședință din data de 08.05.2015 Judecătoria Ploiești a respins cererea de suspendare a executării silite formulată de către contestatorii P. A. și P. E., în contradictoriu cu intimata I. I., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond, cu privire la cererea de suspendare a executării silite, a reținut următoarele:
La soluționarea cererii vor fi avute în vedere dispozițiile art. 718 alin. 1 C.p.c. potrivit cărora „Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.”
Contestatorul a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună suspendarea executării silite ce formează obiectul dosarului de executare nr. 348/2014 al B. D. M. până la soluționarea definitivă a contestației la executare ce formează obiectul dosarului nr._ 14 aflat pe rolul Judecătoriei Ploiești.
S-a reținut că, pentru admisibilitatea unei cereri de suspendare a executării silite, trebuie îndeplinite cumulativ patru condiții: a) partea trebuie să invoce motive temeinice de natură a forma convingerea instanței în sensul opririi procedurii execuționale, în caz contrar riscând producerea unei pagube iminente și care nu s-ar mai putea repara sau care ar presupune cheltuieli importante pentru remedierea acesteia, b) achitarea unei cauțiuni, care reprezintă o condiție de admisibilitate a cererii de suspendare a executării silite, c) declanșarea litigiului având ca obiect contestație la executare și d) motive de oportunitate, în sensul că instanța trebuie să aprecieze, de la caz la caz, motivele temeinice invocate de către contestator, punând în balanță pe de o parte interesele debitorului și pe de altă parte interesele creditorului.
Mai întâi se impune a fi subliniat faptul că instanța care soluționează cererea de suspendare a executării silite nu este chemată să analizeze și aspectele de fond, dar trebuie totuși să existe cel puțin o pipăire a fondului pentru a analiza dacă se impune sau nu suspendarea executării silite.
Suspendarea executării silite poate fi dispusă ca o măsură de protecție, ori de câte ori se apreciază că prin executarea silită s-ar crea prejudicii grave, iremediabile sau dificil de remediat, esențială fiind aprecierea asupra vătămării pe care ar putea să o sufere cel care solicită suspendarea executării silite, indiferent de soarta finală a contestației la executare.
La aprecierea asupra oportunității luării măsurii suspendării executării silite instanța a avut în vedere atât situația debitorului și a bunurilor urmărite dar, în egală măsură, și situația creditorului ale cărui interese nu trebuie prejudiciate prin măsura adoptată, având în vedere și împrejurarea că măsura suspendării executării silite începută în temeiul unui titlu executoriu constituie o măsură excepțională, dată fiind necesitatea ca titlurile executorii să fie aduse la îndeplinire într-un termen cât mai scurt.
În cauza de față instanța de fond a constatat că, din înscrisurile aflate în dosarul de executare silită ce a fost atașat la dosarul cauzei în copie certificată pentru conformitate cu originalul, rezultă că, până la această dată în cadrul executării silite au fost emise somații către debitori și a fost întocmit la data de 16.09.2014 un proces-verbal de punere în posesie a creditoarei în care s-a consemnat faptul că nu s-a putut face delimitarea cu țăruși a terenului, întrucât acesta este ocupat de construcțiile aparținând debitorilor, aceștia neprocedând la desființarea construcțiilor.
Deși contestatorii au făcut dovada depunerii cauțiunii, consemnată pentru dosarul nr._/281/2014 conform recipisei nr._/1 și a formulării contestației la executare, instanța de fond a apreciat că aceștia nu a făcut dovada unor motive temeinice care ar impune suspendarea executării silite.
Astfel, în cauză se pune problema executării silite a unei obligații de a face, respectiv de a desființa o parte a construcției edificată pe terenul proprietatea intimatei. Or, în procesul verbal încheiat de executorul judecătoresc D. M. la data de 16.09.2014 s-a consemnat împrejurarea că nu se poate realiza punerea în executare silită a obligației de a face, câtă vreme creditoarea nu a fost autorizată, de către instanța de executare, potrivit dispozițiilor art. 902 C. proc. civ., să desființeze prin mijloace proprii construcția, pe cheltuiala debitorilor. Instanța a apreciat că doar în situația în care creditoarea va fi autorizată să desființeze construcția, pe cheltuiala debitorilor, s-ar putea pune problema iminenței producerii unei vătămări a acestora din urmă, situație în care există posibilitatea formulării unei noi cereri de suspendare a executării silite, ca urmare a schimbării situației avute în vedere la soluționarea primei cereri.
Pentru motivele arătate, instanța a dispus respingerea cererii de suspendare a executării silite formulată de către contestatorii P. A. și P. E..
Împotriva acestei încheieri, la data de 12.05.2015, au declarat apel contestatorii P. A. și P. E. solicitând admiterea acestuia și schimbarea in tot a încheierii apelate, in sensul admiterii cererii de suspendare a executării silite.
In motivare, s-a arătat că instanța de fond a constatat ca a fost atașat la dosarul cauzei in copie certificata pentru conformitate a dosarului execuțional contestat din care reiese ca au fost emise somații către debitor si un proces verbal prin care s-a încercat delimitarea si punerea in posesie a creditoarei lordache I. din data de 16.09.2014. De asemenea, s-a mai constatat de către executorul judecătoresc faptul ca nu s-a putut face delimitarea cu țăruși a terenului, întrucât acesta este ocupat de construcțiile aparținând debitorilor, respectiv contestatorii din prezenta cauza, aceștia neprocedând la desființarea construcțiilor proprietatea lor, edificate in baza autorizației de construcție.
Contestatorii au arătat că au solicitat suspendarea executării silite pana la soluționarea irevocabila a contestației la executare, motivat de faptul ca au fost somați sa procedeze la desființarea parțiala a construcției proprietatea lor pentru care dețin autorizația de construcție sus menționata, autorizație ce nu a fost anulata sau contestata si au achitat si depus dovada achitării unei cauțiuni conform dispozițiilor legale.
De asemenea, contestatorii au mai arătat ca in situația in care s-ar proceda ia continuarea executării silite (demolarea parțiala a construcției edificata cu autorizație de construcție si pentru care s-au achitat la zi taxele si impozitele legale), exista pericolul conform expertizei judiciare construcții C., depusa la dosar, ca întregul imobil proprietatea contestatorilor sa se dărâme, iar întoarcerea executării silite ar fi imposibil de realizat.
S-a mai menționat ca imobilul a cărei demolare parțiala se solicita pe calea executării silite reprezintă casa de locuit a unor bătrâni, care au edificat acel imobil acum mai bine de 45 de ani in baza unei autorizații de construcție si pentru care plătesc taxele si impozitele, iar in cazul prăbușirii construcției ca efect ai demolării parțiale a clădirii, contestatorii ar rămâne fără casa de locuit.
Contestatorii au mai precizat că in respingerea cererii de suspendare se motivează ca nu s-ar fi făcut dovada unor motive temeinice care ar impune suspendarea executării silite, întrucât creditoarea nu ar avea autorizarea de a desființa prin mijloace proprii construcția, iar in situația in care creditoarea va obține aceasta autorizare, exista posibilitatea formulării unei noi cereri de suspendare, ca urmare a schimbării situației avute in vedere la soluționarea cererii de suspendare.
Or, in opinia contestatorilor, din actele dosarului execuțional rezultă că s-a făcut dovada temeiniciei cererii de suspendare, cu atât mai mult cu cat dosarul execuțional de la data formulării cererii de suspendare si pana la soluționarea ei, nu a încetat sau suspendat, neexistând la dosarul executorului judecătoresc sau la dosarul corespondent al instanței un act in acest sens, sau cel puțin o încheiere emisa de executorul judecătoresc de încetare a executării silite.
F. de toate aceste considerente, contestatorii au solicitat admiterea apelului, schimbarea in tot a încheierii apelate, in sensul admiterii cererii de suspendare a executării silite pana la soluționarea definitiva si irevocabila a contestației la executare ce face obiectul dosarului nr. 30._ al Judecătoriei Ploiești.
Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ la data de 29.05.2015, iar, legal citată, intimata nu a formulat întâmpinare.
Examinând încheierea de ședință atacată, prin prisma motivelor de apel formulate de contestatori, a dispozițiilor legale incidente, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, tribunalul apreciazăcă aceste motive sunt nefondate pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Instanța de fond a realizat o corectă aplicare și interpretare a prevederilor art.718 C.pr.civ. (în forma în vigoare) la data promovării contestației la executare, text legal ce statuează că până la soluționarea contestației la executare sau a altei cererii privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată, sub condiția plății prealabile a unei cauțiuni în cuantumul prevăzut de alin.2 și 3 ale art.718 C.pr.civ.
Pornind de la textul legal enunțat, tribunalul, constată că formularea cererii de suspendare a executării silite este supusă următoarelor condiții:
- partea trebuie să invoce motive temeinice de natură a forma convingerea instanței cu privire la necesitatea opririi procedurii execuționale, în caz contrar riscând a se produce o pagubă iminentă și care nu s-ar putea repara sau care ar presupune cheltuieli importante pentru remedierea acesteia;
- plata cauțiunii ce nu reprezintă, însă, o garanție a admiterii acestei cereri, instanța fiind singura în măsură să aprecieze, în funcție de motivele invocate, dacă se justifică oprirea cursului executării silite;
- promovarea unui litigiu având ca obiect contestație la executarea a cărei suspendare se solicită.
În cauza de față, în mod corect instanța de fond a considerat că nu este oportună suspendarea executării silite pornite împotriva apelanților-contestatori P. A. și P. E. la solicitarea intimatei I. I., în dosarul nr.348/2014 al B.E.J. D. M., atât timp cât aducerea la îndeplinire a obligațiilor stabilite prin titlurile executorii reprezentate de sentința civilă nr._/2012 a Judecătoriei Ploiești, decizia nr.192/2013 a Tribunalului Prahova și decizia nr.3121/2013 a Curții de Apel Ploiești, implică desființarea construcțiilor edificate pe terenul situat în perimetrul 17, 18, 19, 20, 21, 22, 17, conform rapoartelor de expertiză în specialitatea construcții civile întocmite de experții G. G. și D. M. B., respectiv raportului de expertiză specialitatea topografie completare nr.2 întocmit de expert N. N., așa cum rezultă din cuprinsul somației emise la 28.07.2014, aflată în copie la fila 88 dosar apel, ce se coroborează cu procesul verbal încheiat la 16.09.2014 (filele 107 – 108 dosar fond).
Or, luând în considerare dispozițiile Legii nr.50/1991, republicată și actualizată, desființarea construcțiilor identificate anterior implică obținerea unei autorizații de desființare de la autoritatea publică locală competentă, fie la solicitarea apelanților-debitori, fie la cererea intimatei-creditoare, desigur în baza unei hotărâri judecătorești care să o autorizeze pentru efectuarea unui asemenea demers.
Evident că, toate aceste demersuri, administrative și/sau judiciare, necesită un interval de timp consistent pentru aducerea la îndeplinire, cu consecința temporizării executării silite desfășurate împotriva apelanților-contestatori, astfel că nu poate fi identificat vreun pericol iminent susceptibil a determina vătămarea imediată și iremediabilă a drepturilor sau intereselor legitime ale acestor părți.
Tocmai de aceea, în baza art.480 cu aplicarea art.718 alin.1 C.pr.civ., tribunalul va respinge apelul declarat de contestatori împotriva încheierii din data de 08.05.2015, pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca fiind nefundat.
În baza art.453 C.pr.civ., cum partea care pierde procesul poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată numai la cererea părții adverse, tribunalul va lua act că nu se solicită asemenea cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanții-contestatori P. A., CNP_ și P. E., CNP_, ambii cu domiciliul în comuna Șirna, ., județul Prahova, împotriva încheierii de ședință din data de 08.05.2015, pronunțate de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata I. S. I., CNP_, cu domiciliul în comuna Șirna, ., județul Prahova, ca nefondat.
Ia act că intimata nu solicită cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată in ședință publică azi 16.09.2015.
PREȘEDINTEJUDECĂTOR
P. - A. AlinaȘologon O. - C.
GREFIER
S. L. - F.
Operator date cu caracter personal 5595
Red. PAA
5 ex/25.09.2015
j f M. T.
D f_ 14, Judec. Ploiești
| ← Fond funciar. Decizia nr. 2627/2015. Tribunalul PRAHOVA | Sechestru asigurător. Decizia nr. 2827/2015. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
