Pretenţii. Decizia nr. 412/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 412/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 29-09-2015 în dosarul nr. 25763/281/2013
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 412
Ședința publică din data de 29.09.2015
PREȘEDINTE - A. G. H.
JUDECĂTOR - M. R.
JUDECĂTOR - N. C.
GREFIER - A. D.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta – reclamantă ASOCIAȚIA DE P. ., cu sediul în Ploiești, .. 88, județul Prahova împotriva sentinței civile nr._/19.11.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul – pârât O. V. D., cu domiciliul în Ploiești, ., nr. 195, ..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul – pârât O. V. D., personal, lipsind recurenta – reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Intimatul – pârât O. V. D. învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra excepției lipsei de interes invocată prin întâmpinare și asupra cererii de recurs.
Având cuvântul, intimatul - pârât O. V. D. solicită instanței respingerea recursului privind cheltuielile de judecată, ca neîntemeiat, potrivit disp. art. 454 Cod de Procedură Civilă.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._ la data de 5.11.2013 reclamanta A. de proprietari ., a solicitat instanței ca in contradictoriu cu paratul O. V. sa se dispună prin hotărârea ce se va pronunța obligarea paratului la plata sumei in cuantum de 737,34 lei reprezentând c/val cheltuielilor de întreținere datorate pentru luna noiembrie 2010- aprilie 2013.
Prin sentința civilă nr._/19.11.2014, Judecătoria Ploiești a luat act de cererea de renunțare la judecată formulată de reclamantă.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanta Asociația de P. a solicitat obligarea paratului O. V. la plata sumei in cuantum de 737,34 lei reprezentând cheltuieli de întreținere.
In ședința din 11.11.2014 reclamanta a solicitat să se ia act de cererea de renunțare la judecata, dând efcienta disp. art 406 C.proc.civ potrivit cu care reclamantul poate sa renunte oricand pe parcursul judecații la dreptul pretins luând act si de disp. art 406 al.4 instanta urmeaza a lua act de renuntarea la cererea de chemare in judecata formulata de catre A. de P. . in contradictoriu cu paratul O. V..
Împotriva sentinței civile nr._/19.11.2014 reclamanta A. de P. . a declarat recurs criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în considerentele hotărârii se menționează că Asociația de P. ., în contradictoriu cu pârâtul R. G. renunță la judecată, dând eficiență disp.art. 406 alin. 4 C.pr.civ., iar în dispozitiv se reține faptul că se ia act de renunțarea la judecată formulată de Asociația de P. . în contradictoriu cu pârâtul O. V.
Mai arată recurenta - reclamantă că hotărârea este nelegală urmând a fi casata si rejudecând cauza in fond, să se constate ca este rămasa fără obiect cererea de chemare in judecata, iar paratul sa fie obligat la plata tuturor cheltuielile ocazionate cu prezentul demers judiciar.
A mai arătat recurenta – reclamantă că potrivit art.406 pct.2 Cod procedura civila, reclamantul poate oricând sa renunțe la judecata in tot sau in parte, fie verbal in ședința de judecata, fie prin cerere scrisa, cerere care se poate face personal sau prin mandatar cu procura speciala .Ori, o astfel de cerere nu a fost niciodată formulata de către reclamanta Asociația de P. . - personal - la dosar neexistând o astfel de dovada iar in ceea ce privește avocatul aflat in substituirea avocatului titular nu are si nici nu a avut mandat special pentru formularea unei astfel de cereri, astfel ca instanța nu putea sa retina si dea o astfel de soluție care nu reflecta voința pârtii reclamante cu atât mai mult cu cat aceasta cerere excede cadrului legal aplicabil.
Mai mult decât atât daca era vorba de o renunțare la judecata, la primul termen la care părțile erau legal citate, renunțarea la judecata cauzei se putea face in baza unui mandat special (care nu exista) si in cazul in care paratul era prezent, doar cu acordul expres al acestuia, ori acest acord nu exista si nici nu reiese a fi formulat de către parat in cauza de față. Nu se poate avea in vedere un acord tacit decât in ipoteza in care, paratul era lipsa ia primul termen de judecata, termen la care părțile erau legal citate, iar instanța ar fi acordat un nou termen de judecata pana la care paratul sa isi exprime poziția sa f^ta de cererea de renunțare - lipsa unui răspuns putând fi considerat acord tacit. Insa acest acord tacit nu isi are aplicabilitate in speța de fata nefiind întrunite in cauza condițiile art.406 pct,4 Cod procedura civila.
De asemenea urmează a se avea in vedere ca in cauza ,se retine in încheierea de amânare a pronunțării din data de 11.11.2014, ca apărătorul reclamantei învederează ca in ceea ce privește primul capăt de cerere, paratul a achitat debitul insa se solicita obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata. Concluzia nu poate fi decât una ca cererea noastră a rămas fara obiect, debitul fiind achitat după introducerea cererii de chemare in judecata, ca prin întâmpinarea formulata de parat s-a contestat debitul datorat, iar cheltuielile de judecata produse in aceasta cauza, cad in sarcina paratului.
In raport de motivele de apel, intimatul O. V. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsa de interes in promovarea acestui recurs, având in vedere ca recurenta a formulat si o cerere de completare a sentinței civile_/19.11.2014, prin care solicita acordarea de cheltuieli de judecata cat si respingerea cererii ca rămasa fără obiect.
Instanța de fond a judecat aceasta cerere si a pronunțat sentința civila nr. 3905 /24.03.2015, in dosarul_, comunicata in data de 02.07.2015.
Prin sentința sus menționată, reclamantei i-a fost admisa in parte cererea si i-au fost acordate cheltuieli de judecata, respingându-i capătul de cerere prin care solicita să se constate ca rămasă fără obiect acțiunea în pretenții.
Motivul real pentru care reclamanta a formulat recurs este acordarea cheltuielilor de judecata, cheltuieli care i-au fost acordate prin sentința mai sus menționata.
F. de aceasta situație consideram ca reclamanta, primind în instanța de fond, in urma cererii de completare a sentinței civile_/19.11.2014, a cheltuielilor de judecata nu mai are interes in promovarea unui recurs cu privire la acest capăt de cerere.
Pe fond solicită respingerea recursului ca nefondat.
In ceea ce privește renunțarea la judecata la primul termen aceasta a fost solicitata de apărătorul reclamantei, fiind de acord cu solicitarea reclamantului, având in vedere ca a achitat debitul datorat înainte de primul termen de judecata.
Acordul solicitat paratului, are scopul de a apăra drepturile procedurale ale paratului si nicidecum de a crea motive reclamantului, de a se răzgândii după ce instanța de judecata se pronunța asupra acestei cereri.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Recursul vizează modalitatea de soluționare a litigiului în fața primei instanțe, respectiv a faptului că s-a luat act de renunțarea la judecată.
Ori, obiectul cererii de chemare în judecată l-a constituit neplata de către intimat a cheltuielilor de întreținere, ce au fost calculate de recurentă, cheltuieli care, până la primul termen de judecată au fost achitate de către intimat, situația de netăgăduit de niciuna dintre părți.
Potrivit art.406, alin.1 cod pr. Civ., reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.
Cererea a fost formulată de către apărătorul recurentei, și cu care intimatul a fost de acord.
Împrejurarea că prima instanță a luat act de renunțarea reclamantei la soluționarea cauzei și nu a respins acțiunea că rămasă fără obiect este lipsită de relevanță, iar față de recurentă este lipsită de interes, finalitatea acestora fiind sensibil identică.
Mai mult decât atât, ulterior, prin sentința civilă nr.3905/24.03.2015 a Judecătoriei Ploiești s-a dispus completarea dispozitivului, iar intimatul a fost obligat și la plata cheltuielilor de judecată, reprezentate de onorariul apărătorului ce a reprezentat interesele recurentei reclamante în fața primei instanțe.
Așadar, nemulțumirea recurentului reclamant este legată de acordarea cheltuielilor de judecată, însă acest aspect a fost rezolvat ulterior.
Pe de altă parte, recurenta nu indică, în mod expres, așa cum prevăd dispozițiile art.486 cod pr. Civ., care ar fi motivele de nelegalitate pe care se întemeiază cererea sa, mărginindu-se doar la indica textul legal.
Or, în aceste condiții, este mai mult decât evident faptul că acest recurs a fost formulat doar pentru ca instanța de control judiciar să oblige intimatul la plata cheltuielilor de judecată, aceasta fiind singura nemulțumire a recurentei, în ceea ce privește soluționarea pricinii.
Tribunalul constată că deși recurenta are la dispoziție o singură procedură, respectiv procedura reglementată de art.444 cod pr. Civ., aceasta a ales să urmeze mai multe proceduri, ceea ce nu este posibil.
Pentru toate aceste motive, având în vedere și dispozițiile art.496 cod pr. Civ., tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă ASOCIAȚIA DE P. . cu sediul în Ploiești, ., . sentinței civile nr._/19.11.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul-pârât O. V. domiciliat în Ploiești, ., nr. 195, ., județul Prahova, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.09.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI
A. G. H. M. R. N. C.
Grefier, | |
A. D. | |
Operator date cu caracter personal 5595 | |
Red.M.R./tehnored.R.C. | |
4 ex./08.10.2015 | |
d.f. nr._ Judecătoria Ploiești | |
j.f. D. S. A. | |
| ← Fond funciar. Decizia nr. 2702/2015. Tribunalul PRAHOVA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 2622/2015. Tribunalul... → |
|---|
