Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 381/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 381/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 3209/331/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 381
Ședința publică din data de 29 Ianuarie 2015
PREȘEDINTE - G. M.
JUDECĂTOR - C.-A. M.
GREFIER - M. - D. B.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil, declarat de apelanta – creditoare C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, nr. înreg. la O.R.C. București – J_, C.U.I._, cu sediul în București, . 76, CP 87, nr. 401 A, sector 6, împotriva Încheierii de ședință din data de 29 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., în contradictoriu cu intimata-debitoare ., CUI_, cu sediul în ., județ Prahova.
Cerere de apel timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20,00 lei, conform O.P. nr. 5036/02.10.2014, ce a fost anulat și atașat la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata-debitoare reprezentată de reprezentant legal – administratorul societății, lipsind apelanta-creditoare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reprezentantul intimatei-debitoare, având cuvântul, solicită respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond, deoarece a plătit amenzile, însă nu a primit procesul-verbal acasă, astfel că, nu a putut achita și tariful de despăgubire.
Tribunalul ia act de susținerile reprezentantului intimatei-debitoare și, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra apelului declarat.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M., la data de_, sub nr._, executorul judecătoresc M. I. a solicitat încuviințarea executării silite în toate modalitățile de executare și autorizarea creditorului pentru a trece la executarea silită a obligației prevăzute în titlul executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/05.12.2011.
Prin cererea de executare silită, creditorul a solicitat punerea în executare a titlurilor executorii menționate pentru recuperarea creanței în cuantum de 28 euro – reprezentând tarif de despăgubire, la care se adaugă cheltuieli de executare silită.
În susținerea cererii, potrivit dispozițiilor art. 665 al. 1 C., la dosar au fost atașate următoarele înscrisuri în copie certificată de executorul judecătoresc pentru conformitate cu originalul: cererea de executare formulată de creditoare, titlurile executorii, dovada de îndeplinire a procedurilor de comunicare a proceselor verbale, încheierea executorului judecătoresc prevăzută de disp. art. 664 alin. 1 C., precum și dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Prin Încheierea de ședință din data de 29.10.2014, Judecătoria Văleni de M. a respins ca neîntemeiată cererea.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției încheiat de intimată, debitorul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 și 2 din OG 15/2002.
Prin același proces-verbal, debitoarea a fost obligată să achite și tariful de despăgubire în cuantum de 28 euro, potrivit art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, în forma în vigoare la acel moment.
Potrivit art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în legii se anulează.
În drept, potrivit art. 665 alin. 5 pct. 4 Cod procedură civilă, instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite dacă respectiva creanță nu este certă, lichidă și exigibilă.
Potrivit art. 15 alin. 2 din Constituția României legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Instanța a apreciat că Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, prin care a fost abrogat articolul 8 alin. 3 și 31 din OG 15/2002, este o lege în materie contravențională care conține dispoziții mai favorabile contravenientului, astfel încât ea se va aplica retroactiv și contravențiilor săvârșite de debitor, chiar dacă aceste fapte au fost săvârșite înainte de . legii menționate.
De asemenea, instanța a reținut că prin Decizia nr. 228 din 13 martie 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, Curtea Constituțională a statuat că „efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare. A reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede și nu mai sancționează fapta, doar la situația neaplicării sancțiunii echivalează cu deturnarea intenției legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra sancțiunilor aplicate și neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act normativ, în sensul că acestea nu se mai execută. O sancțiune aplicată în baza unei legi pentru o faptă dezincriminată printr-un nou act normativ urmează să nu mai fie executată, chiar dacă procedura de executare a acesteia a început.”
În aceste condiții, dând eficiență principiului retroactivității legii contravenționale, cu valoare constituțională, instanța a apreciat că debitorul nu mai poate fi tras la răspundere contravențională, obligația acestuia de a plăti tariful de despăgubire nemaiavând nici un suport legal în prezent.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 665 alin. 5 pct. 4 Cod procedură civilă, instanța a respins cererea de încuviințare a executării silite ca neîntemeiată.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel creditoarea, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a încheierii atacate în sensul admiterii cererii.
În motivarea cererii de apel, creditoarea a învederat că, în fapt, prin cererea adresată Birolului Executorului Judecătoresc M. I., s-a solicitat înregistrarea și deschiderea dosarului de executare silită împotriva debitorului S.C. H. S. SRL, întrucât nu și-a executat de bunăvoie obligațiile stabilite prin titlul executoriu, respectiv procesul – verbal . nr._/5.12.2011.
În urma solicitării creditoarei, executorul judecătoresc a admis cererea, a dispus înregistrarea acesteia și deschiderea dosarului de executare silită, apreciind că sunt întrunite toate condițiile prevăzute de lege pentru declanșarea executării silite împotriva debitorului.
De asemenea, executorul judecătoresc a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu.
Prin încheierea atacată, instanța de executare a respins, în mod netemeinic și nelegal, cererea de încuviințare a executării silite, motivând că în speță ar fi incidente disp. Legii nr. 144/2012.
Astfel, conform dispozițiilor Legii nr. 144/2012, legiuitorul a statuat în mod evident faptul că „tarifele de despăgubire prevăzute de Og nr. 15/2002 (…) aplicate și contestate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se anulează.
Prin urmare, a apreciat apelanta că reiese în mod evident că legiuitorul a avut în vedere numai contravenienții care au fost sancționați în baza OG nr.15/2002 și care au contestat în instanță tarifele de despăgubire.
A mai apreciat apelanta că în cauză nu își au aplicabilitate disp. Legii nr. 144/2012.
Prin urmare atât timp cât procesul – verbal de contravenție adresat pe seama debitorului nu a fost contestat, neexistând o hotărâre judecătorească de anulare, chiar în parte a măsurilor dispuse prin acesta, respectiv a tarifului de despăgubire ca urmare a intrării in vigoare a Legii nr. 144/2012, aceasta deține un titlu executoriu apt de executare silită pentru valorificarea creanței prevăzute în actul sancționator, care a intrat în putere de lucru judecat.
Mai mult, instanța de fond fiind investită cu o cerere de încuviințare a executării silite și-a depășit competența legală atribuită de legiuitor în această materie, prin aceea că a procedat la examinare pe fond a titlului executoriu, instanța trebuind să se limiteze în a examina dacă înscrisul pe baza căruia s-a solicitat executarea silită constituie sau nu, potrivit legii, titlu executoriu.
Apelanta a mai susținut că distinct de sancțiunea amenzii, textul de lege in vigoare la data emiterii procesului - verbal de constatare a contravenției generat si semnat electronic conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 si ale HG nr. 1259/2001, respectiv pana in luna iulie 2012, prevedea in sarcina contravenientului reținerea si obligația de a achita cu titlu de despăgubire o anumita suma de bani, in funcție de tipul de vehicul care a fost folosit fără a deține rovinieta valabila.
De asemenea, creditoarea a precizat că procedura de încuviințare a executării silite are un caracter necontencios, implicând o cercetare formală, limitată constând în verificarea pur și simplu dacă actul invocat îndeplinește condițiile privind existența unui titlu executoriu, orice alt aspect care ar putea da naștere unor apărări pe excepție și pe fond, cum ar fi nelegalitatea actului, neînceperea curgerii termenului de a ataca titlul ori prescrierea dreptului de a cere executarea silită ca urmare a nerespectării dispozițiilor privind comunicarea actului, aceste aspecte fiind posibil a fi verificate pe calea contestației la executare.
De asemenea, apelanta-creditoare a arătat că instanța de fond, în temeiul art. 252 NCPC privind obligativitatea cunoașterii din oficiu a dreptului în vigoare în România, în momentul pronunțării și deliberării asupra încuviințării executării silite „avea obligația să respecte dispozițiile art. 5 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedura Civilă care stabilesc: „Dispozițiile Codului de Procedura Civilă privitoare la titlurile executorii se aplică și hotărârilor judecătorești sau altor înscrisuri pronunțate ori, după caz, întocmite înainte de . Codului de Procedură Civilă, care pot fi puse în executare chiar dacă nu au fost investite cu formulă executorie."
Apelanta a mai arătat că în speță nu este vorba de aplicarea legii contravenționale mai favorabile, ci estre vorba despre executarea silită a creanțelor rezultate dintr-un proces verbal întocmit anterior intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012, care nu a fost contestat în instanță.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată la nr._, la data de 04.12.2014.
Tribunalul, examinând cauza în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:
Conform procesului-verbal de contravenție . 11 nr._/05.12.2011, debitoarea a fost sancționată contravențional cu amendă pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 deoarece la data de 07.06.2011 acesta a circulat pe DN 2A, pe raza localității Giurgeni, jud. Ilfov, fără să dețină rovinietă valabilă, ocazie cu care s-a emis și înștiințare de plată prin care contravenientul a fost obligat să plătească și c/valoarea tarifului de despăgubire în valoare de 28 euro, procesul-verbal de contravenție fiind comunicat debitoarei prin poștă, cu confirmare de primire la sediul acesteia la data de 23.12.2011, așa cum rezultă din dovada de la fila 8 dosar fond în sensul că acesta a primit personal procesul-verbal și înștiințarea de plată.
Potrivit disp. art.27, art. 37 din OG nr. 2/2001, comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, operațiunea de comunicare consemnându-se într-un proces verbal semnat de cel puțin un martor, iar procesul verbal necontestat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Dispozițiile art. 622 c.p.c. prevăd că obligația stabilită prin hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie, în caz contrar procedându-se la executarea silită a debitorului în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, caz în care pot fi executate silit obligațiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinței acestuia, desființarea unei construcții, plantații ori a altei lucrări, încredințarea, stabilirea locuinței, vizitarea minorului, luarea unei alte măsuri stabilite prin titlul executoriu.
De asemenea, art. 632 c.p.c., stipulează că executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, adică în temeiul hotărârilor judecătorești executorii, definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare, executarea silită neputând avea loc decât în baza unei creanțe certe, lichide și exigibile potrivit art.662 c.pr.civ., în timp ce disp. art.712 c.pr.civ. stabilesc că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executori o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Totodată, în baza disp. art. 665 alin. 5 c.pr.civ., instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă: cererea de încuviințare a executării silite este de competența altui organ de executare decât cel sesizat; hotărârea sau, după caz, înscrisul, nu constituie titlu executoriu, potrivit legii; înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege; creanța nu este certă, lichidă și exigibilă; debitorul se bucură de imunitate de executare; titlul cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită; există alte impedimente prevăzute de lege.
Ca atare, atât timp cât prin procesul-verbal de contravenție sus menționat debitorul a fost obligat la plata tarifului de despăgubire în sumă de 26 euro, procesul-verbal de contravenție fiind primit de acesta potrivit confirmării de primire la data de 23.12.2011 fără ca debitorul contravenient să fi formulat plângere contravențională, înseamnă că acest proces-verbal atestă existența unei creanțe certe, a cărei existență se dovedește prin procesul-verbal sus-menționat, lichidă, în condițiile în care cuantumul acesteia este strict prevăzut în cuprinsul procesului-verbal de contravenție și exigibilă, fiind ajunsă la scadență prin expirarea termenului de plată a tarifului, caz în care asemenea proces-verbal comunicat debitorului și care atestă existența unei creanțe certe, lichide și exigibile, constituie prin însăși natura lui un titlu executoriu, fără îndeplinirea altor formalități, mai ales că OG nr. 2/2001 prevede în cazul proceselor-verbale de contravenție un caracter executoriu, impunându-se încuviințarea executării silite a acestora în temeiul art. 622 c.pr.civ.
De fapt, în condițiile în care procesul-verbal de contravenție sus menționat nu a fost contestat timp de 3 ani de zile, ținându-se seama de data emiterii și comunicării acestuia - 2011, procedându-se, de regulă, la executarea silită, prin intermediul organelor fiscale, a amenzii stabilite în sarcina debitorului în cazul refuzului acestuia de a achita, este normal și firesc ca procesul-verbal să aibă același regim juridic din punct de vedere al executării silite și în ceea ce privește modalitatea de executare a sumelor de bani datorate de către debitor reprezentând c/valoarea tarifului la care fost obligat în condițiile în care acestea reprezintă măsuri cu caracter accesoriu aplicate debitorului, cu titlu de despăgubire, fiind imposibil din punct de vedere legal ca procesul-verbal să reprezinte titlu executor numai în ceea ce privește amenda și să fie înlăturat un asemenea efect juridic în cazul executării cu privire la încasarea tarifului, considerându-se ca fiind act necomunicat valabil după un interval de 3 ani, ceea ce este inadmisibil.
Faptul că prin decizia nr. Decizia nr. 228/ 13.03.2007 a Curții Constituționale s-a stabilit că efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării în vigoare a legii noi, sancțiuni care aplicate în baza unei legi pentru o faptă dezincriminată printr-un nou act normativ urmează să nu mai fie executate chiar dacă procedura de executare a acestora a început, nu înseamnă în mod automat că procesele verbale au un caracter nelegal, nefiind susceptibile de a fi puse în executare pe cale silită, ținându-se seama de disp. art. II din legea nr.144/2012, întrucât în realitate împrejurările sus menționate vizează însăși modalitatea de întocmire a procesului-verbal, legalitatea sau nelegalitatea, valabilitatea sau nevalabilitatea acestuia, aspecte care exced unei cereri de încuviințare executare silită guvernată de procedura necontencioasă, iar instanța de fond avea obligația în baza principiului disponibilității, ținându-se seama de limitele cererii cu care a fost învestită, să verifice din punct de vedere formal dacă procesul-verbal constituie sau nu prin însăși natura lui titlu executor și nicidecum să-și depășească atribuțiile puterii judecătorești, limitele cererii cu care a fost învestită și să pună în discuție, să analizeze modalitatea de întocmire a procesului-verbal, aplicarea unei legi contravenționale mai favorabile, împrejurări care nu pot face obiectul unei analize în cadrul cererii de încuviințare a executării silite.
De altfel, la stabilirea caracterului de titlu executor al procesului-verbal se ține seama dacă, într-adevăr, acesta a fost comunicat sau nu într-una dintre modalitățile prevăzute de lege, în vigoare, la data întocmirii acestuia sau dacă a fost sau nu contestat și nicidecum de valabilitatea sau nevalabilitatea, legalitatea sau nelegalitatea procedurii în sine de comunicare, de aplicare sau neaplicare unei legi contravenționale mai favorabilă.
Mai mult chiar, mențiunile înserate în cadrul disp. art. 665 alin. 5 pct. 2, 3, 4, 7 c.pr.civ. privind posibilitatea respingerii cererii de încuviințare în cazurile în care înscrisul a cărei executare se solicită nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu sau nu întrunește toate condițiile de formă prevăzute de lege ori creanța nu este certă, lichidă, exigibilă, nu se interpretează în sens larg și nu implică o analiză a valabilității sau nevalabilității, legalității sau nelegalității înscrisului ce face obiectul unei cereri de încuviințare a executării silite deoarece dispozițiile sus menționate au un caracter limitativ, stabilind strict cazurile în care poate fi respinsă o asemenea cerere, implicând doar o analiză pur formală a înscrisului respectiv și anume a existenței sau inexistenței unor condiții de formă privind existența în sine a titlului executoriu, a unor împrejurări care împiedică executarea silită din punct de vedere obiectiv, ținându-se seama de caracterul necontencios al procedurii aplicabilă în acest caz, fiind imposibilă analizarea existenței unor condiții de fond în ceea ce privește înscrisul respectiv, condiții din care fac parte și legalitatea sau nelegalitatea, valabilitatea sau nevalabilitatea emiterii proceselor verbale de contravenție, aplicarea sau neaplicarea legii contravenționale mai favorabilă.
Astfel, în mod nelegal, instanța de fond a reținut situația de fapt și a respins cererea ca neîntemeiată, fără să țină seama că în speță sunt îndeplinite condițiile cumulativ prevăzute de art.622 și urm. c.pr.civ., art. 27 din OG nr. 2/2001, impunându-se încuviințarea executării silite a procesului-verbal de contravenție care reprezintă prin însăși natura sa titlu executor, făcând dovada unei creanțe certe, lichide și exigibile în favoarea creditoarei, mai ales că disp. art. 665 alin.5 c.pr.civ. stabilesc cu caracter imperativ, limitativ condițiile în care poate fi respinsă o cerere de încuviințare a unui titlu executoriu, condiții inexistente în speță.
Afirmațiile creditoarei conform cărora disp. art. II din legea nr.144/2012 vizează efectiv aplicarea legii contravenționale în cazul proceselor verbale contestate pe cale judecătorească, inclusiv tarifele de despăgubire, neavând incidență în cauză atât timp cât nu s-a formulat plângere contravențională de către debitor, procesul-verbal reprezentând titlu executor în cazul necontestării acestuia.
Decizia nr. 228/2007 a Curții Constituționale invocată de către instanța de fond în sensul că nu se mai sancționează o faptă ca fiind contravenție în cazul în care s-a prevăzut în mod expres inexistența unei asemenea sancțiuni, nu este aplicabilă în cazul punerii în executare silită a procesului-verbal de contravenție, nu are incidență în cauză întrucât această decizie vizează strict modalitatea de întocmire a unui proces-verbal de contravenție, aplicarea legii contravenționale mai favorabile, împrejurări care vizează însuși fondul cauzei, putând fi invocate numai în cadrul procedurii contencioase, prin formularea unei plângeri contravenționale de către debitor și nicidecum de către instanța de executare din oficiu, instanța având obligația să respecte limitele cererii cu care a fost învestită, normele care reglementează procedura necontencioasă.
Aspectele invocate de către creditoare, potrivit cărora în baza disp.art.1 alin.11 din OG nr.15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție, procesul-verbal fiind întocmit în baza acestor dispozițiile legale, nefiind contestat până la data intrării în vigoare a Legii nr.144/2012, fiind susceptibil de executare silită, atestă prin însăși natura lor că este imposibilă punerea în discuție și analizarea în cadrul unei cereri de încuviințare a executării silite a legalității sau nelegalității, valabilității sau nevalabilității modului de întocmire a procesului-verbal de contravenție, în raport de legea contravențională existentă în vigoare la data emiterii acestuia, mai ales că în cadrul procedurii necontencioase care guvernează încuviințarea executării silite nu există nici o dispoziție legală care să stabilească dreptul instanțelor judecătorești de a analiza legalitatea sau nelegalitatea emiterii unui titlu executoriu prin prisma unor dispoziții legale aplicabile în materie contravențională.
De altfel, în condițiile în care procesul-verbal de contravenție a fost comunicat debitorului, existând dovada de primire a acestuia, ținându-se seama de dispozițiile legale în vigoare la data aplicării sancțiunilor contravenționale - data încheierii procesului-verbal, iar debitorul nu a contestat timp de 3 ani de zile modalitatea de emitere a procesului-verbal, fiind singura persoană interesată în acest sens, înseamnă că procesul-verbal de contravenție constituie titlu executor fără nici o altă formalitate în sensul art. 37 din OG nr. 2/2001, fiind imposibilă contestarea acestora din oficiu de către instanțele judecătorești și modalitatea de întocmire a proceselor verbale, inclusiv din punct de vedere al aplicării legii contravenționale mai favorabile, în cadrul procedurii necontencioase aplicabilă cererii de încuviințare silită.
Susținerile creditoarei potrivit cărora suma stabilită prin procesul-verbal constituie creanță certă, lichidă, exigibilă, vizând tariful de despăgubire distinct de sancțiunea amenzii aplicate, fiind o consecință a răspunderii civile delictuale subiective a contravenientului în urma săvârșirii unei fapte ilicite privind utilizarea rețelei de drumuri fără plata tarifului, având dreptul să-și recupereze prejudiciul cauzat prin faptele ilicite săvârșite de utilizator prin recuperarea creanțelor aferente au relevanță în cauză deoarece, atât timp cât procesul-verbal de contravenție a fost comunicat debitorului care nu l-a contestat, neformulând plângere contravențională, asemenea proces-verbal în baza cărora s-a stabilit obligația debitorului de a achita tariful de despăgubire de 28 euro atestă o creanță certă, lichidă și exigibilă, reprezentând titlu executor, caz în care creditoarea are dreptul să procedeze la executarea silită a debitorului pentru recuperarea creanței sale.
Motivele invocate de către creditoare în sensul că procedura de încuviințare a executării silite are un caracter necontencios, implicând o cercetare formală, limitată constând în verificarea pur și simplu dacă actul invocat îndeplinește condițiile referitoare la existența unui titlu executoriu, fiind imposibilă analizarea împrejurărilor privind modalitatea de emitere a procesului-verbal, de aplicare a legii contravenționale care reprezintă apărări de fond, putând face obiectul unei analize numai în cadrul procedurii de drept comun, sunt întemeiate întrucât, într-adevăr, disp. art. 665 alin. 2, 3, 4, 6, 7 c.pr.civ., stabilesc în mod expres cazurile în care poate fi respinsă o cerere de încuviințare a executării silite, respectiv când înscrisul nu îndeplinește condițiile de formă, nu constituie titlu executoriu, creanța nu are un caracter cert, lichid, exigibil, există impedimente la executare, ceea ce înseamnă că la momentul soluționării unei cereri de încuviințare a executării silite instanța de executare are obligația să verifice formal caracterul de titlu executoriu al înscrisului supus executării silite, existența sau inexistența în sine, pur și simplu, a unei dovezi de comunicare, fără nici o altă condiție, a unei creanțe certe, lichide și exigibile, a unor situații de fapt, de drept de natură să împiedice sau să facă imposibilă din punct de vedere obiectiv punerea în executare silită, la un moment dat, a unui titlu executoriu.
Este cert că procesul-verbal de contravenție prin care s-a stabilit în sarcina debitorului obligația de a achita suma de 28 euro cu titlu de tarif de despăgubire, comunicat prin poștă cu confirmare de primire la domiciliul acestuia în urmă cu 3 ani, necontestat până în prezent, atestă existența unei creanțe certe, lichide, exigibile, constituind titlu executor, fiind susceptibil de a fi pus în executare, iar debitorul în cazul în care consideră că i s-ar fi încălcat anumite drepturi în ceea ce privește modalitatea în care s-a realizat întocmirea sau/și emiterea procesului-verbal, are posibilitatea să-și valorifice anumite pretenții prin intermediul mijloacelor procedurale reglementate de dispozițiile legale în materie, mai ales că este singura persoană căreia legea îi recunoaște calitate procesuală activă în acest sens.
În speță, nu există nicio dispoziție legală care să confere instanțelor judecătorești calitate procesuală activă și implicit dreptul de a contesta, din oficiu, modalitatea de întocmire a unui proces verbal de contravenție, de a analiza legalitatea sau nelegalitatea, valabilitatea sau nevalabilitatea procedurii de întocmire a acestora în cadrul unei cereri de încuviințare a executării silite reglementată de normele procedurii necontencioase.
Criticile creditoarei, privind imposibilitatea analizării modului de aplicare a legii contravenționale la data întocmirii procesului-verbal de contravenție sunt justificate întrucât modalitatea de întocmire a proceselor verbale, de aplicare a legii contravenționale nu poate face obiectul unei analize în cadrul procedurii necontencioase a încuviințării executării silite în cadrul căreia se analizează, formal, caracterul cert, lichid, exigibil al creanței, caracterul de titluri executorii ale proceselor verbale, dacă acestea au fost comunicate sau nu debitorului, iar împrejurările privind legalitatea sau nelegalitatea, temeinicia sau netemeinicia modalității de întocmire a proceselor-verbale, de aplicare în timp a legii contravenționale constituie prin însăși natura lor apărări de fond ce pot fi invocate numai de către partea care dovedește o vătămare prin intermediul mijloacelor procedurale cu caracter contencios, implicând administrarea unor probe, respectarea unor drepturi procesuale specifice procedurii contencioase.
În realitate, respingerea cererii de încuviințare a executării silite, invocându-se nelegalitatea procedurii de întocmire a procesului-verbal de contravenție are ca efect încălcarea dreptului creditoarei de a avea acces liber la justiție constând în imposibilitatea acesteia de a formula în principiu o cerere de încuviințare a executării silite, de a-și exercita în principiu dreptul de a pune în executare un titlu de creanță pe care îl deține, necontestat timp de 3 ani de zile, în vederea recuperării creanței sale, de a avea posibilitatea să declanșeze procedura executării silite, ceea ce este inadmisibil, având loc o încălcare flagrantă a drepturilor sale procesuale, cu consecințe negative constând în imposibilitatea de a nu-și valorifica niciodată titluri de creanță necontestate o perioadă îndelungată de timp de către debitor, singurul în măsură să conteste modalitatea de întocmire a titlurilor executorii, de aplicare a legii contravenționale.
În raport de aceste considerente, tribunalul, având în vedere că în mod nelegal a fost respinsă cererea de încuviințare a executării, cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale sus menționate, a principiilor disponibilității creditoarei, a contradictorialității, dreptului la apărare, a normelor care reglementează procedura necontencioasă, instanța de fond depășind limitele cererii cu care a fost învestită, în baza disp. art.480 alin. 1, 2 c.pr.civ., va admite apelul, va schimba în tot încheierea atacată în sensul că va admite cererea conform. disp. art. 662 și urm c.pr. civ. și va încuviința executarea silită a titlului executor constând în procesul-verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/05.12.2011 emis de către creditoare, simultan/ succesiv, prin toate modalitățile prevăzute de lege, precum și autorizarea creditoarei să treacă la executarea silită a obligațiilor cuprinse în titlul executor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta – creditoare C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA - prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, nr. înreg. la O.R.C. București – J_, C.U.I._, cu sediul în București, . 76, CP 87, nr. 401 A, sector 6, împotriva Încheierii de ședință din data de 29 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., în contradictoriu cu intimata-debitoare ., CUI_, cu sediul în ., județ Prahova și, în consecință:
Schimbă în tot încheierea apelată, in sensul că admite cererea de încuviințare a executării silite a titlului executoriu reprezentat de Procesul-verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/05.12.2011 emis de către apelanta-creditoare pe numele intimatei – debitoare H. S. S.R.L.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.01.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
G. M. C.-A. M.
Fiind în CM semneazăFiind în CO semnează
Președintele instanțeiPreședintele instanței
GREFIER
M.-D. B.
„Noi, Președintele României,
Dăm împuternicire și ordonăm executorilor judecătorești să pună în executare titlului executoriu – procesul-verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/05.12.2011, emis de creditoarea C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA – CNADNR - prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București împotriva debitoarei ., CUI_, cu sediul în ., județ Prahov, pentru care s-a pronunțat prezenta decizie de încuviințare a executării silite. Ordonăm agenților forței publice să sprijine îndeplinirea promptă și efectivă a tuturor actelor de executare silită, iar procurorilor să stăruie pentru aducerea la îndeplinire a titlului executoriu, în condițiile legii”.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Fiind în CM semnează
Președintele intanței
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red. G.M./Tehnored. E.M.
5 ex./ 02.03.2015
D.f._ - Judecătoria Vălenii de M.
J. f. J. A. A.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 67/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 97/2015.... → |
|---|
