Obligaţie de a face. Decizia nr. 1503/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1503/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 1503/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.1503
Ședința publică din data de 07.04.2015
PREȘEDINTE - A. G. H.
JUDECĂTOR - N. C.
GREFIER - M. Ș.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanții - reclamanți B. T., CNP_ și B. C., CNP_, ambii domiciliați în ., . nr. 709, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 3177/21.10.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimații - pârâți Z. L., CNP_ și Z. A. N., CNP_, ambii domiciliați în ., . nr. 710, jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanții – reclamanți, reprezentați de av. A. C. V. și intimații – pârâți, reprezentați de av. B. M.. Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50,00 lei, conform chitanței nr.757/02.02.2015, anulată și atașată la dosarul cauzei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prezenta cauză se află la primul termen de judecată, după care:
Reprezentantul intimaților - pârâți, având cuvântul, solicită încuviințarea depunerii unor planșe fotografice, în raport de apărările care au fost formulate prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar.
Reprezentantul apelanților - reclamanți, având cuvântul, arată că prin cererea de apel a solicitat și încuviințarea probei cu înscrisuri noi, respectiv planșe foto, un supliment de interogatoriu și un supliment de expertiză.
Totodată, arată că, la momentul formulării apelului, a apreciat că prezenta cauză se va judeca în perioadă de iarnă, tocmai pentru ca expertul să constate că, și în condițiile montării de parazăpezi, și acelea incomplete, pe proprietatea apelanților cade toată zăpada de pe acoperișul imobilului părții adverse.
Depune la dosar un set de planșe foto prin care arată că se vede construcția apelanților care este cu cel puțin un metru sub construcția părții adverse și, din acest motiv toată zăpada și ploaia cade la apelanți.
Tribunalul încuviințează la solicitarea apărătorilor ambelor părți, proba cu înscrisuri, sens în care s-au depus la doar planșe fotografice.
Totodată, tribunalul acordă cuvântul atât pe cererea de completare a probatoriilor, cât și asupra fondului apelului.
Reprezentantul apelanților - reclamanți având cuvântul, solicită completarea probatoriului cu supliment de interogatoriu și de supliment de expertiză pentru a se dovedi și constata că expertul care a venit, inițial, a constatat că sunt montate, într-adevăr, parazăpezi, dar nu a spus niciun fel de concluzii ce se întâmplă atunci când plouă abundent și când ninge.
Pe fond, solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii apelate în ceea ce privește obligarea pârâților să-și refacă acoperișul casei, astfel încât picătura streșinii și zăpada să nu mai cadă pe terenul și casa apelanților sau să monteze un alt sistem de parazăpezi, mai performant față de cele artizanale care sunt în prezent, precum și jgheaburi de ploaie pe toată lungimea acoperișului dinspre proprietatea apelanților.
Astfel, arată că apelanții - reclamanți au construit mai înainte casa față de intimați, cu cca. 10 ani; pârâții - intimați au construit o casă al cărei acoperiș este cu 1 - 1,5 m. mai sus decât casa apelanților.
De asemenea, au construit, fără autorizație de construire și, în mod ilegal, nepăstrând distanța față de casa apelanților, lăsând o distanță de 40 - 50 cm., astfel cum a constatat și expertul în lucrarea sa; din acest motiv, apelanții au fost nevoiți să reconstruiască spatele casei, să se mute în alt corp de casă, întrucât, căzând toată zăpada, toată apa pe peretele casei s-a format înăuntru igrasie și nu se mai poate locui.
Intimații - pârâți, în timpul procesului la instanța de fond, au montat niște parazăpezi și jgheaburi dar parazăpezile sunt unele artizanale, iar jgheaburile colectează atât cât pot apa de ploaie, dar scurgerea pe burlan este tot în curtea apelanților, creându-le și în acest fel neajunsuri.
Totodată, arată că apelanții nu sunt de acord nici cu păstrarea acelor ferestre care nu sunt ferestre de aerisire de 40 - 60 cm., ci sunt ferestre normale, ce nu sunt opace; în timpul cât s-a făcut expertiza părțile adverse au lipit un autocolant, l-au montat pe ferestre sub pretextul că nu mai au vedere spre proprietatea reclamanților.
Chiar dacă, instanța de fond a admis în parte acțiunea, practic nu se aduce niciun fel de îmbunătățiri condițiilor de viață ale reclamanților, întrucât zăpada, apa este la aceștia în casă și în curte; cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimaților - pârâți, având cuvântul, solicită respingerea ca neîntemeiată a cererii formulată de partea adversă privind suplimentarea probatoriului, urmând a se avea în vedere că, la instanța de fond, toate probele solicitate de reclamanți au fost încuviințate, respectiv probele cu înscrisuri, interogatoriul pârâților, iar pe acest aspect să se constate că s-au prezentat pentru luarea interogatoriului, astfel încât, nu se mai impune un supliment de interogatoriu.
Dacă partea adversă, după luarea interogatoriului, ar fi considerat că se impune un supliment pe anumite aspecte, putea să solicite la momentul respectiv un supliment al acestuia, iar nu în apel.
La momentul când s-a luat interogatoriul până la închiderea dezbaterilor au mai existat suficiente termene, timp în care nu și-au arătat nemulțumirea sau nu au formulat o solicitare in acest sens.
Totodată, solicită respingerea cererii privind suplimentul de expertiză, întrucât, la momentul la care s-a depus expertiza construcții, părțile adverse nu au formulat obiecțiuni cu privire la acea lucrare, nu au adus în atenția instanței aspectele pe care astăzi le învederează.
Este cunoscut faptul că, în momentul în care se stabilesc obiectivele, în care se analizează o expertiză, părțile au posibilitatea să formuleze obiecțiuni și să solicite eventual o completare a raportului de expertiză dacă apreciază că acel raport de expertiză nu a fost complet și nu a răspuns tuturor problemelor ce trebuiau avute în vedere.
În opinia sa, un supliment de expertiză nu ar aduce niciun fel de lămurire față de ceea ce s-a analizat la instanța de fond.
Solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a soluției instanței de fond; cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat conform chitanțelor.
În opinia sa, partea adversă arată anumite aspecte care sunt rezolvate cu mult înainte de a veni în fața instanței; în momentul când s-a pronunțat sentința practic acțiunea formulată de reclamanți era fără obiect pentru că toate solicitările adresate instanței au fost practic îndeplinite.
Părțile adverse afirmă că această construcție aparținând intimaților - pârâți este construită mult mai târziu față de construcția acestora, că nu au avut acordul, însă construcția intimaților este din anul 1950, astfel cum rezultă din adeverința înaintată de Primăria ., situație care, de altfel, este identică cu cea a apelanților; nici apelanții nu dețin autorizație de construire, iar construcția a fost edificată în aceeași perioadă; vechimea ei se poate constatata și prin planșele foto depuse la dosar de ambele părți.
Totodată, părțile adverse afirmă faptul că, neavând autorizație, intimații ar fi realizat acoperișul într-o manieră în care este afectată proprietatea reclamanților.
Ori, la momentul la care s-a întocmit raportul de expertiză, expertul a analizat această situație și există la dosarul cauzei concluziile acestuia, răspunsul expertului fiind evident în sensul că picătura streșinii cade pe proprietatea intimaților - pârâți; verificarea s-a făcut cu firul de plumb conform susținerilor expertului R. M., picătura fiind la 43 - 33 cm. față de peretele casei reclamanților și este în interiorul proprietății pârâților.
Nu se poate afirma că picătura streșinii cade pe terenul apelanților și că afectează spatele construcției; din anii ,50 până în prezent nu a fost afectată, în niciun fel, această construcție și, dacă, într-adevăr, ar fi existat această situație nemulțumitoare construcția nici nu ar mai fi existat până astăzi.
În continuare, arată că expertul a menționat că acele parazăpezi nu sunt artizanale, cum afirmă apelanții, aceștia apreciind că ar fi necesar să se mărească numărul.
Intimații - pârâți au îndeplinit și această cerință și, într-adevăr, la acest moment, în această iarnă nu a existat niciun fel de problemă, zăpada nu a căzut pe terenul apelanților, nu a afectat construcția acestora.
Din planșele depuse la dosarul cauzei rezultă că toate ferestre despre care face vorbire apărătorul apelanților, au balamale care atestă că ferestrele nu se mai deschid în totalitate, sunt numai batante, sunt ferestre de aerisire nu sunt ferestre de vedere.
Dacă se merge pe considerentul expus de apelanți că le este afectată proprietate prin faptul că intimații ar vedea spre aceasta, învederează faptul că planșele foto depuse la acest termen atestă că singura posibilitate, chiar dacă ar fi să privească intimații, este spatele casei apelanților, iar ferestrele sunt strict numai de aerisire; chiar prin răspunsul la întâmpinare, este o recunoaștere în sensul că acest ferestre sunt pentru aerisirea băii și a bucătăriei, neexistând niciun impediment din acest punct de vedere.
În consecință, solicită respingerea apelului ca nefondat; cu cheltuieli de judecată.
În replică, apărătorul apelanților - reclamanți, având cuvântul, arată că în suplimentul la interogatoriu și în suplimentul la expertiză se referea la situații create care urmau să fie constatate după pronunțarea hotărârii, iar în ceea ce privește faptul că partea adversă ar fi construit casa, în anul 1950, arată că acoperișul a fost construit cu câțiva ani in urmă, s-a făcut o mansardare și de aceea s-a ridicat atât acoperișul față de casa inițială care avea un acoperiș la egalitate cu cel al locuinței apelanților.
Tribunalul, rămâne în pronunțare atât asupra cererii de completare a probatoriului, cât și asupra fondului apelului.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr._ /2013, reclamanții B. T. și B. C. au chemat în judecată pe pârâții Z. L., Z. A. N. și Scortaru A. M. R. solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților să închidă ferestrele care au vedere directă spre terenul proprietatea lor, să refacă acoperișul casei, astfel încât picătura streșinii și zăpada să nu mai cadă pe terenul și casa lor, să monteze parazăpezi și jgheaburi de ploaie pe toată lungimea acoperișului dinspre proprietatea lor.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sunt proprietarii imobilului situat în intravilanul ., . nr.709, jud. Prahova, compus din teren în suprafață de 754 mp. pe care este ridicată casa de locuit în suprafață de 88 mp. și o anexa gospodărească în suprafață de 16 mp., conform adeverinței nr._/29.07.2013 eliberată de Primăria ..
Au mai precizat reclamanții că, pe latura din spatele casei lor, se învecinează cu pârâții care, în mod ilegal și fără acordul lor, au construit un imobil ale cărui ferestre sunt amplasate, astfel încât, au vedere directă către proprietatea lor, iar în momentul în care merg în spatele casei pentru a îndepărta apa sau zăpada, aceștia deschid ferestrele practicate în zidul din spatele casei lor și le adresează injurii.
Reclamanții au mai menționat că imobilul pârâților este construit la o distantă de cca.30 cm. de hotarul delimitat printr-un gard metalic, iar atunci când plouă sau ninge, apa rezultată din ploaie sau zăpadă cade de pe acoperișul casei pârâților, în spatele casei lor și/sau pe pereții acesteia, distanta mica dintre cele două construcții facilitând infiltrarea apelor rezultate din ploi și topirea zăpezii sub fundația locuinței lor, determinând, în timp, slăbirea considerabilă a rezistentei clădirii, fisurarea zidăriei și fundației și, în cele din urma, la prăbușirea imobilului lor.
Au mai arătat reclamanții că acoperișul imobilului a fost construit, astfel încât picătura streșinii și zăpada se scurg pe terenul lor, iar pentru a putea edifica construcția în condițiile de ei dorite, pârâților le era necesar acordul expres și autentic al reclamanților, ceea ce, în mod neîndoielnic, nu îl au.
În drept reclamanții au invocat art.611 - 615 C.civ.
În raport de susținerile reclamanților, la data de 28.11.2013, pârâții Z. L., Z. A. N. și Scortaru A. M. R. au formulat, în temeiul art.205 C.pr.civ., întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, arătând că acoperișul imobilului a fost dotat cu jgheab pentru colectarea apelor provenite din ploi și zăpezii în așa fel încât apele se scurg pe domeniul acestora și, nicidecum, pe domeniul vecin încă de când a fost terminată construcția, în prealabil, fiind dotat cu parazăpezi, acoperișul casei fiind construit în termenii legali, neavând nevoie de modificări așa cum cer reclamanții, iar ferestrele au geam mat pentru a nu avea vedere spre domeniul reclamanților și pentru a respecta intimitatea acestora.
Pârâții au mai învederat că defunctul Z. V., în momentul construirii imobilului, a dotat acoperișul cu jgheab și a cerut acordul reclamanților pentru montarea ferestrelor, acord primit din partea reclamanților, iar timp de 23 de ani de când e construit imobilul nu li s-a adus la cunoștință vreo nemulțumire asupra aspectelor prezentate în cererea de judecată, atâta timp cât defunctul este cel care a construit imobilul, când era în viață.
La data de 09.12.2013, reclamanții B. T. și B. C. au depus, prin fax, în baza art.201 alin.2 Teza I C.pr.civ., răspuns la întâmpinare prin care și-au menținut solicitările din cererea de chemare în judecată, precizând că pârâții au montat parazăpezi pe o porțiune din acoperiș abia după ce au fost chemați în judecată, astfel cum rezultă și din planșele foto depuse la dosar, fiind vizibilă o diferență între tabla cu care este învelit acoperișul și tabla din care sunt confecționate parazăpezile.
În ceea ce privește jgheaburile, reclamanții au arătat că acestea au fost amplasate în așa fel încât nu colectează apa pluvială, iar ferestrele sunt, parțial, acoperite cu folie și nu sunt mate, în plus acestea se deschid și asigură vizibilitate pe terenul lor, situație care se observă și din planșele foto anexate.
În ceea ce privește susținerea pârâților în sensul că autorul lor ar fi solicitat acordul vecinilor când a construit casa, reclamanții au arătat că acestea sunt neadevărate atât în ceea ce privește acordul privind amplasarea casei, cât și practicarea ferestrelor.
La termenul din data de 11.02.2014, pârâta Z. L. a arătat că soțul său a decedat, neeliberându-se certificat de moștenitor și că terenul și casa au fost ale socrilor săi, după decesul acestora au revenit soțului său și, ulterior, acestei, numita S. A. M. R. nefiind căsătorita, nelocuind în același imobil cu aceasta, fiind fiica sa din prima căsătorie.
La același termen de judecată, constatându-se din cuprinsul certificatului de naștere privind pe numita S. A. M. R. că nu este fiica lui Z. V., fiind fiica numai a pârâtei Z. L. și, reținând ca terenul în litigiu provine de la autorul defunctului Z. V., a fost invocată, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei pârâte, excepție care a fost admisă, dispunându-se scoaterea sa din cauză.
În urma probelor administrate în cauză la solicitarea părților, cu înscrisuri, interogatoriul pârâților, reclamanții precizând că nu doresc să răspundă la interogatoriu, martori și expertiză tehnică de specialitate construcții civile și industriale, Judecătoria Câmpina a pronunțat sentința civilă nr.3177/21. 10.2014 prin care a admis în parte acțiunea formulata reclamanții B. T. și B. C., dispunând obligarea pârâților Z. L. și Z. A. N. să monteze la cele două ferestre practicate pe peretele locuinței lor dinspre proprietate reclamanților balamale foarfece, astfel încât aceste ferestre să se deschidă numai pe verticală, cu unghi mic pentru a deveni de aerisire și să completeze numărul parazăpezilor montați pe acoperișul locuinței lor pentru a deveni continui pe toată lungimea streșinii, conform raportului de expertiză construcții R. M., fiind respins capătul de cerere privind montarea de jgheaburi de ploaie pe toată lungimea acoperișului locuinței pârâților, ca neîntemeiat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, imobilele părților situate în ., . nr.709, respectiv nr.710, jud. Prahova se învecinează, conform adresei nr._/10.09. 2014 emisă de Primăria Filipeștii de P. cuprinzând istoricul de rol din care reiese anul edificării construcțiilor proprietatea părților, rezultând că reclamanții figurează înscriși în rol, în perioada 1959 – 1962, cu casa edificată din anul 1956, iar autorul pârâților, în perioada 1974 – 1980, cu casa edificata din anul 1962.
Expertiza construcții efectuată în cauză de expert R. M. a concluzionat că pârâții au două ferestre din tâmplărie, cu geam termopan spre proprietatea reclamaților, ferestre care au un ochi fix și unul mobil și geam mat, ochiul mobil deschizându-se spre interiorul încăperilor pârâților, ferestrele aflându-se la o distantă de linia de hotar de 47 cm., respectiv 50 cm.
Totodată, a concluzionat că, întrucât, unul din canate (ochiuri) se deschide spre interior, iar înălțimea parapetului la interior este de 1,30 m., respectiv 1,00 m., ferestrele sunt de vedere.
Art.612 - 614 C.civ. limitează exercițiul dreptului de proprietate prin obligarea proprietarilor fondurilor limitrofe de a nu deschide ferestre, balcoane, etc. fără acordul vecinilor, la o distanță mai mică de 1,90 ml., dacă vederea este directă asupra fondului vecin sau de 60 ml., când vederea este oblică asupra acestuia.
Sub acest aspect expertiza construcții a concluzionat că, pentru remedierea acestei situații, se impune montarea la cele două ferestre practicate pe peretele locuinței pârâților dinspre proprietate reclamanților balamale foarfec, astfel încât, aceste ferestre să se deschidă numai pe verticală, cu unghi mic pentru a deveni de aerisire.
S-a concluzionat că pe acoperitul casei pârâților, pe învelitoare, sunt montați parazăpezi din tablă, astfel că zăpada nu va mai cădea pe acoperitul reclamanților, însă, pentru o mai bună oprire a zăpezii, în partea de jos, este necesar să se mărească numărul de parazăpezi pentru a deveni continui pe toată lungimea streșinii.
Astfel fiind, instanța de fond a constatat că acțiunea este întemeiată în parte, fiind admisă ca atare, în conformitate cu art.1073, art.1075 C.civ., obligând pârâții Z. L. și Z. A. N. să monteze la cele două ferestre practicate pe peretele locuinței lor dinspre proprietate reclamanților balamale foarfeca, așa încât, aceste ferestre să se deschidă numai pe verticală cu unghi mic pentru a deveni de aerisire și să completeze numărul parazăpezilor montați pe acoperișul locuinței lor pentru a deveni continui pe toată lungimea streșinii, conform raportului de expertiza construcții R. M..
Întrucât, expertiza construcții a concluzionat că picătura streșinii casei pârâților cade pe proprietatea acestora, picătura fiind la 43,44 cm. fată de peretele casei acestora, respectiv la o distantă de cca. 5 cm., în interior fată de hotar, iar linia streșinii cade pe terenul proprietatea pârâților, prima instanță a respins capătul de cerere privind montarea de jgheaburi de ploaie pe toată lungimea acoperișului locuinței pârâților, ca neîntemeiat.
Împotriva sentinței instanței de fond au declarat apel, în termen legal, reclamanții B. T. și B. C., criticând-o parțial pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate, în ceea ce privește obligarea pârâților Z. L. și Z. A. N. să refacă acoperișul casei, astfel încât, picătura streșinii și zăpada să nu mai cadă pe terenul și casa reclamanților sau să monteze parazăpezi și jgheaburi de ploaie, pe toată lungimea acoperișului dinspre proprietatea acestora și care să nu mai permită scurgerea apei pe pereții casei reclamanților.
În motivarea cererii de apel, reclamanții B. T. și B. C. au arătat că, în fapt, sunt proprietarii imobilului situat în intravilanul ., . nr.709, jud. Prahova, compus din teren în suprafață de 754 mp. pe care este ridicata casa de locuit în suprafață de 88 mp. și o anexa gospodărească în suprafață de 16 mp., conform adeverinței nr._/29.07.2013 eliberată de Primăria ..
Pe latura din spatele casei reclamanților, aceștia se învecinează cu pârâții care, în mod ilegal și fără acordul lor, au construit un imobil ale cărui ferestre sunt amplasate, astfel încât au vedere directă către proprietatea reclamanților care, în momentul în care merg în spatele casei pentru a îndepărta apa sau zăpada, pârâții deschid ferestrele practicate în zidul din spatele casei lor, adresându-le injurii.
Dezvoltând motivele de ape, reclamanții au învederat că imobilul pârâților este construit la o distantă de cca. 30 cm. de hotarul delimitat printr-un gard metalic construit de reclamanți și, atunci când plouă sau ninge, apa rezultată din ploaie sau zăpadă cade de pe acoperișul casei pârâților în spatele casei reclamanților și/sau pe pereții acesteia.
Distanta mică dintre cele două construcții facilitează infiltrarea apelor rezultate din ploi și topirea zăpezii sub fundația locuinței reclamanților, determinând, în timp, slăbirea considerabilă a rezistentei clădirii, fisurarea zidăriei și fundației și, în cele din urmă, la prăbușirea imobilului, acoperișul imobilului pârâților fiind construit, astfel încât, picătura streșinii și zăpada se scurg pe terenul reclamanților.
În probațiune, au fost admise probe cu înscrisuri, interogatoriu, martori și expertiză de specialitate, expertul stabilind dacă apa de ploaie cade pe terenul reclamanților și dacă preluarea și dirijarea acestora pe terenul pârâților se poate face prin modificarea acoperișului și montarea jgheaburilor sau burlanelor cu dirijare către proprietatea pârâților.
Pe fondul apelului, reclamanții au arătat că, pentru a putea edifica construcția în condițiile de dorite de pârâți, era necesar acordul expres și autentic al reclamanților, ceea ce, în mod neîndoielnic, nu au avut.
Exercițiul dreptului de proprietate este subsumat, potrivit normelor constituționale, conceptului de bună credință, obligației de neatingere a drepturilor și libertăților altor persoane (art.57), precum și de asigurare a bunei vecinătăți (art.44 alin.8).
Văzute ca limite interne de exercitare a dreptului de proprietate, aceste obligații ființează numai „în scopul pentru care ele au fost prevăzute” art.18 din Convenția ratificată prin Legea nr.30/1994, text prevalent conform art.11 alin.3 din Constituție, adică conform art.3 alin.2 din Decretul nr.31/1954, în deplină concordanță cu finalitatea economică și socială a dreptului de proprietate.
Ipoteza negativă a nesocotirii acestor limite, desemnează abuzul de drept și atrage răspunderea juridică pentru prejudiciilor majore cauzate terților.
În sensul acestor reguli de drept, textul art.614 - 615 C.civ. limitează exercițiul dreptului de proprietate prin obligarea proprietarilor fondurilor limitrofe de a nu deschide ferestre, balcoane, etc. fără acordul vecinilor, la o distanță mai mică de 2 ml., dacă vederea este directă asupra fondului vecin sau de 1 ml., când vederea este oblică asupra acestuia.
Textele menționate limitează, ca atare, exercițiul dreptului de proprietate în cazul vederii directe asupra fondului vecin.
Totodată, reclamanții au susținut că servitutea privind picătura streșinilor prevăzuta de art.611 C.civ., este o obligație impusă celui care construiește o casă de a-si face streașină în așa fel încât apele rezultate din ploi să se scurgă pe terenul său sau în . terenul vecinului.
Prin expertiza construcții s-a constatat veridicitatea celor arătate de reclamanți în cererea de chemare în judecată, în sensul că a găsit două ferestre construite la o înălțime care permite vizibilitatea din orice poziție (în picioare, șezând) asupra proprietății lor.
Faptul că, de curând, probabil de la înregistrarea pe rolul instanței de judecată a prezentei acțiuni, au fost lipite pe geamurile ferestrelor material opac, nu este de natură a asigura reclamanților că, după judecată, pârâții nu vor dezlipi materialele adezive și vor avea, iarăși, o vedere deplină asupra proprietății lor.
Prin istoricul de rol prezentat de Primăria . se atestă faptul că reclamanții au construit, cu mulți ani mai înainte decât pârâții, de autorii acestora casa de locuit, figurând cu construcție din anul 1959, iar pârâții abia din anul 1997 - 2000 când, se observă, că si-au extins vechea locuință până în apropierea hotarului cu proprietatea reclamanților.
Astfel, cum a constatat și expertul constructor, casa pârâților este prelungită până aproape de hotarul comun, iar acoperișul este deasupra acoperișului casei reclamanților, așa că apa și zăpada, cu toate parazăpezile improvizate și, de curând, montate (a se compara planșele foto depuse odată cu cererea introductivă de instanță cu cele depuse de pârâți odată cu întâmpinarea), cade pe pereții casei acestora, iar zăpada se strânge între gardul reclamanților și pereții casei lor, până primăvara, când se topește și afectează temelia și pereții casei noastre.
Și martorul propus de reclamanți a mărturisit că, personal, a participat, în iarna dintre anul 2013 și 2014, la scoaterea zăpezii, cu roaba, din spatele casei acestora, zăpada căzută de pe acoperișul casei pârâților.
Expertiza construcții este, în opinia reclamanților, deficitară în ceea ce privește analiza scurgerii apelor pluviale de pe acoperiș și de pe terenul pârâților către terenul lor, neținând seama de starea jgheaburilor și bulanelor de scurgere de pe acoperișul pârâților; de distanta mică dintre poala acoperișului casei pârâților și linia de hotar care conduce la căderea precipitațiilor abundente pe pereții casei reclamanților, la fel și a zăpezii; de modul de scurgere a apelor din burlane, pe sol, mai întâi, la pârâți și, apoi, pe terenul din spatele casei reclamanților.
Recent, la data de 20.09.2014, reclamanții B. T. și B. C. au finalizat lucrările de reparații (tencuieli și izolare cu polistiren extrudat a pereților din spatele casei), în speranța unei soluții a instanței care să oblige pe pârâți să i-a toate măsurile pentru evitarea scurgerii apei și zăpezii pe pereții casei reclamanților.
În dovedirea susținerilor, reclamanții au solicitat încuviințarea probelor noi, cu înscrisuri, un supliment de interogatoriu și de expertiza construcții, mai cu seama că apelul se va judeca în condiții de iarnă/primăvară, ocazie cu care se poate constata veridicitatea aspectelor invocate.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub același număr de dosar, la data de 23.01.2015, pricina fiind soluționată în condiții de legală citare a părților litigante.
În raport de motivele de apel formulate de apelanții - reclamanți B. T. și B. C., intimații - pârâți Z. L. și Z. A. N. au depus, potrivit art.482 C.pr.civ. rap. la art.205 C.pr.civ., întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat (f.21).
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și dispozițiile legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
În ceea ce privește cererea de completare a probatoriilor formulată de apelanții - reclamanți B. T. și B. C.:
Astfel, în ceea ce privește cererea de completare a probatoriilor cu supliment de interogatoriu și de expertiză tehnică de specialitate construcții civile și industriale, se constată că, la termenul de judecată din data de 01.04.2014, instanța de fond a încuviințat, la solicitarea reclamanților B. T. și B. C. care au beneficiat de asistentă juridică calificată, probe cu înscrisuri, martori și expertiză construcții având obiective expres stabilite (f.59 – dos. fond).
Proba cu interogatoriul luat pârâților Z. L. și Z. A. N. a fost administrată la termenul de judecată din data de 13.05.2014 (f.88 – 91, dos. fond), fiecare interogatoriu având nu mai puțin de 13 întrebări, purtând semnătura și ștampila avocatului ales al reclamanților.
La niciunul din termenele de judecată ulterioare, beneficiind de aceeași asistentă juridică calificată, reclamanții B. T. și B. C., personal sau prin avocat, nu au solicitat încuviințarea suplimentării probei cu interogatoriul pârâților Z. L. și Z. A. N., fapt care echivalează cu aprecierea că au fost lămurite, prin intermediul acestei probe, împrejurările de fapt ale cauzei deduse judecății.
Referitor la cererea privind suplimentarea probei cu expertiză tehnică de specialitate construcții civile și industriale, lucrarea a fost depusă la data de 12.05.2014 (f.70 – 73, dos. fond), ulterior la termenul de judecată din data de 10.06.2014 fiind admise obiecțiunile formulate de reclamanți (f.98 – dos. fond), raportul de expertiză tehnică judiciară – răspuns la obiecțiuni fiind depus la data de 06.10.2014, cuprinzând observații pertinente și argumentate fiecărei solicitări a reclamanților.
Deși, la termenul de judecată din data de 07.10.2014, apărătorul reclamanților nu s-a prezentat, fără însă a depune la dosar cerere de lăsare a cauzei la ultima strigare sau de amânare a judecății pricinii, instanța de fond procedând la acordarea cuvântului în dezbateri, amânând pronunțarea pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise (f.129 – dos. fond), se constată că, în cuprinsul acestora nu s-au formulat nemulțumiri cu privire la răspunsul la obiecțiuni, fapt care conduce la concluzia că reclamanții au achiesat cu privire la conținutul lucrării.
Nu în ultimul rând, astfel cum s-a mai arătat, deși au beneficiat de asistentă juridică calificată constantă pe parcursul instrumentării pricinii în primă instanță, reclamanții B. T. și B. C. au avut posibilitatea de a solicita încuviințarea participării unui expert consilier la efectuarea expertizei dispusă în cauză, facilitate de care, însă, nu au înțeles să uzeze.
Reținând argumentele și concluziile pertinente ale raportului de expertiză tehnică de specialitate construcții civile și industriale ing. R. M., răspunzându-se tuturor obiectivelor stabilite de instanță, dar și obiecțiunilor formulate de reclamanți, se constată că, în spetă, nu se impune refacerea sau completarea raportului de expertiză, motivul invocat de apărătorul reclamanților în sensul că a apreciat că prezenta cauză se va judeca în perioadă de iarnă, tocmai pentru ca expertul să constate că, și în condițiile montării de parazăpezi, și acelea incomplete, pe proprietatea apelanților ar cade toată zăpada de pe acoperișul imobilului părții adverse nefiind de natură a conduce la completarea probatoriilor în faza procesuală a apelului, context în care tribunalul urmează să respingă cererea de completare a probatoriilor, ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, potrivit art.612 C.civ. „orice construcții, lucrări sau plantații se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectare unei distante minime de 60 cm. Fată de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere dreptului proprietarului vecin. Orice derogare de la distanta minimă se poate face prin acordul părților exprimat printr-un înscris autentic”.
La rândul său, art.614 C.civ. stipulează că „nu este permis să se facă fereastră sau deschidere în zidul comun decât cu acordul proprietarilor”.
În spetă, din probatoriile administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar se retine că, potrivit adresei nr._/10.09.2014 eliberată de Primăria ., reclamanții B. T. și B. C. figurează în evidentele agricole, începând cu anul 1959, cu o casă de locuit în suprafață construită la sol de 64 mp., edificată în anul 1956 și un grajd în suprafață construită la sol de 10 mp., din anul 1958, fiind menționată autorizația de construire nr.147/1955, imobile situate în intravilanul ., . nr.709, jud. Prahova, iar autorul pârâților Z. S. figurează cu imobil – casă de locuit în suprafață construită la sol de 66 mp., edificată din anul 1962, situat în intravilanul ., . nr.710, jud. Prahova (f.104 - dos. fond).
Raportul de expertiză tehnică de specialitate construcții civile și industriale ing. R. M. a relevat faptul că proprietățile părților sunt despărțite printr-un gard din metal și au pante orientate spre gard, locuința pârâților având ferestre cu vedere spre casa reclamanților, pe peretele casei (spatele casei) dinspre proprietatea acestora existând două ferestre cu tâmplărie cu geam termopan, astfel: o fereastră (stânga) la o distantă de coltul casei de 3,50 m., cu dimensiunile de 1,20/0,60, montată la o înălțime fată de sol de 1,35 m. și care are un ochi fix și altul mobil și o fereastră (dreapta) la o distantă de coltul casei din dreapta de 2,50 m., cu dimensiunile 1,20/1,20, montată la o înălțime de 1,10 m. și care are un ochi fix și altul mobil, toate ferestrele având geamul mat.
În continuare, expertul a menționat că picătura streșinii casei pârâților cade pe proprietatea acestora, verificarea fiind efectuată cu „firul cu plumb”, picătura fiind la 43 – 44 cm. fată de peretele casei pârâților, respectiv la o distantă de cca. 5 cm. în interior fată de hotar, cu precizarea că, pe acoperișul casei acestora sunt montați, încă din data de 26.11.2013, conform susținerilor pârâților, parazăpezi din tablă, fapt care conduce la concluzia că zăpada nu va mai cade pe acoperișul reclamanților.
Dată fiind situația de fapt, astfel cum a fost reținută și prezentată în precedent, prin prisma probelor administrate în cauză, dar și a normelor juridice incidente în soluționarea pricinii, cum în mod corect a reținut și instanța de fond, demersul judiciar inițiat de reclamanții B. T. și B. C. este întemeiat numai în parte, respectiv în ceea ce privește obligarea pârâților Z. L. și Z. A. N. să monteze la cele două ferestre practicate pe peretele locuinței lor dinspre proprietate reclamanților balamale - foarfece, astfel încât aceste ferestre să se deschidă numai pe verticală, cu unghi mic pentru a deveni de aerisire și să completeze numărul parazăpezilor montați pe acoperișul locuinței lor pentru a deveni continui pe toată lungimea streșinii, fiind neîntemeiat capătul de cerere privind montarea de jgheaburi de ploaie pe toată lungimea acoperișului locuinței pârâților, în condițiile în care raportul de expertiză a concluzionat că picătura streșinii casei pârâților cade pe proprietatea acestora, respectiv la o distantă de cca. 5 cm., în interior, fată de linia de hotar.
Pentru considerentele anterior expuse, tribunalul constatând că apelul este nefondat, urmează să îl respingă ca atare și, în baza art.480 alin.1 C.pr.civ., va păstra sentința atacată.
În temeiul art.451 alin.1 C.pr.civ. rap. la art.453 C.pr.civ., vor fi obligați apelanții - reclamanți B. T. și B. C. la plata către intimata - intimații - pârâtă Z. L. a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, conform chitanțelor nr._/18.02. 2015 și_/06.04.2015 (f.42, 43).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de completare a probatoriilor, ca neîntemeiată.
Respinge apelul declarat de apelanții - reclamanți B. T., CNP_ și B. C., CNP_, ambii domiciliați în ., . nr. 709, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 3177/21.10.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimații - pârâți Z. L., CNP_ și Z. A. N., CNP_, ambii domiciliați în ., . nr. 710, jud. Prahova, ca nefondat.
Obligă apelanții să plătească intimaților 1.000 lei cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07 aprilie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. G. H. N. C.
GREFIER
M. Ș.
Operator de date cu caracter personal 5595
Red. A.G.H. / tehnored. M.D.B.
6 ex. - 21.05.2015
d.f.nr._ - Judecătoria Câmpina
j.f. J. M.
| ← Acordare personalitate juridică. Decizia nr. 1192/2015.... | Reprezentativitate sindicat. Decizia nr. 1507/2015. Tribunalul... → |
|---|
