Reprezentativitate sindicat. Decizia nr. 1507/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1507/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 1507/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1507
Ședința publică din data de 07.04.2015
PREȘEDINTE: ALICE GABRIELA HARHOI
JUDECĂTOR: N. C.
GREFIER: M. Ș.
Ministerul Public – P. de pe lângă Tribunalul Prahova
– reprezentat prin procuror E. A.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanții - intimați S. PETROLIȘTILOR D., cu sediul în D., ., jud. V., S. L. PETROM GĂIEȘTI, cu sediul în Valea M., jud. Dâmbovița, S. L. INDEPENDENT PETROSIND C., cu sediul în C., ., jud. D. și S. L. ȘI INDEPENDENT PETROM SUPLAC – MARGHITA, cu sediul în Marghita, Calea Republicii, nr. 83, jud. Bihor, împotriva sentinței civile nr. 3290/10.03.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul-petent S. N. PETROM, cu sediul în Câmpina, .. 190, jud. Prahova și cu sediul ales la Cabinet Avocat A. M. – Ploiești, ., .. 22, jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns apelanții intimați reprezentați prin consilier juridic V. F. și intimatul-petent reprezentat de avocat Chiriacopol V..
Procedura de citare a părților este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că s-a atașat dosarul de fond, după care:
Reprezentantul apelanților intimați depune la dosar, comunicând reprezentantului intimatei si reprezentantului Parchetului, o cerere de suspendare a prezentei cauze, arătând că a formulat plângere penala pe motivul 3 de apel, la data de 10.03.2013 la Curtea de Apel Ploiești, aceasta a transmis la P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, care la rândul său a transmis la P. de pe lângă Judecătoria Ploiești, plângerea vizând falsificarea dosarului, faptul că există un dosar fals de reprezentativitate.
Având in vedere că vizează motivul 3 de apel, înțelege să solicite suspendarea prezentei cauze, toate probele pe care se bazează plângerea penală se găsindu-se în acest dosar, motiv pentru care solicită și transmiterea dosarului la P. de pe lângă Judecătoria Ploiești.
Reprezentantul intimatului-petent, având cuvântul, solicită respingerea acestei cereri motivat de faptul că primul temei de drept invocat de către apelanți vizează dispozițiile art.412 alin.1 pct.8, dispoziții care se referă la faptul că judecarea cauzei se suspendă de drept în alte cazuri prevăzute de lege; în opinia sa nu există un temei legal.
Totodată, arată că art.413 al.1 pct.2 prevede că suspendarea este facultativă și instanța poate suspenda judecata, nefiind obligată; nu este o suspendare de drept; când a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea dacă legea nu prevede altfel. In condițiile in care este formulată o simplă plângere penală, fără să fie începută urmărirea penala împotriva făptuitorului, nu sunt condiții pentru ca instanța, nici măcar să analizeze dacă ar putea sau nu suspenda judecata cauzei, în condițiile in care nu s-a înce3put urmărirea penală, astfel încât nu există un motiv de suspendare a prezentei cauze.
Consideră că prezenta cauză se judecă cu precădere; s-au formulat „n” cereri care au condus la amânarea prezentei cauze. Se încearcă în prezenta cauză, ca această hotărâre de reprezentativitate să nu rămână definitivă după aproape un an de când s-a pronunțat și, in aceste condiții să fie prejudiciat un număr extraordinar de mare de angajați; sunt 20.000 de angajați, nefiind posibil așa ceva; este un abuz de drept pe această plângere.
Solicită respingerea cererii de suspendare, apreciind ca nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.413 pct.2 C.pr.civilă.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, solicită respingerea cererii de suspendare a soluționării apelului, având in vedere că nu este prezentă o cauză de suspendare, atâta timp cât din înscrisurile depuse rezultă doar că s-a formulat o plângere penală și nu că s-ar fi început urmărirea penală, ori că s-ar fi pus in mișcare acțiune penală.
Tribunalul ia act că reprezentantului Sindicatului L. și Independent Petrom Suplac Marghita a depus la dosar plângere penală formulată împotriva numitului L. L., coordonator al Sindicatului Național Petrom, plângere înregistrată inițial la P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Potrivit adresei nr.337/VIII/1/11.03.2015 emisă de P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești plângerea penală anterior menționată a fost trimisă spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești.
In cea ce privește cererea formulată de reprezentantul Sindicatului L. și Independent Petrom Suplac Marghita ca, in raport de situația învederată, respectiv formularea plângerii penale, să se dispună suspendarea judecății cauzei, tribunalul respinge această cerere având în vedere că, din înscrisurile înfățișate la acest termen, nu rezultă îndeplinirea condiției imperative impusă de art.413 al.1 pct.2 C.pr.civilă, respectiv începerea urmăririi penale, din înscrisuri rezultând doar înregistrarea la unitatea de parchet menționată a plângerii penale.
Părțile prezente, prin apărători, având cuvântul pe rând, arată că nu au alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Tribunalul, având in vedere că nu sunt alte cereri de formulat sau probe noi de administrat, constată apelul în stare de judecata si acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Reprezentantul apelanților intimați, având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și completat, anularea sentinței civile nr. 3290/ 10.03.2014 și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Ploiești, având in vedere faptul că instanța de fond a judecat pe un dosar de reprezentativitate care, practic, nu există.
Arată că, după cum a dezvoltat și in concluziile scrise formulate, intimatul nu îndeplinește condiția de număr; declarația conform căreia ar avea 9580 de membrii este falsă, pentru că, in realitate, are doar 23 de membrii; există documente de la ANAF din care rezultă că, practic, a încasat in anul 2013 cotizație pentru 23 de membrii, încasând 220 milioane lei vechi venituri din cotizații pentru 23 de membrii; dacă ar fi avut 9580 de membrii trebuia să aibă venituri din cotizații in jur de 50- 52 miliarde lei.
In opinia sa, este evident că declarația este falsă, aspect care s-a arătat și in plângerea penală formulată.
De asemenea, arată că acea dovadă pe care a adus-o de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, fiind una dintre condițiile obligatorii pentru dosarul de reprezentativitate, pentru a se formula o cerere de reprezentativitate, și acela se bazează pe un fals, dovadă fiind faptul că au depus o hotărâre de la Judecătoria Câmpina, hotărâre care trebuia să fie definitivă și irevocabilă cum era formularea de la vremea când a fost obținută hotărârea 8, hotărâre de modificare a statutului pe care au depus-o în copie; au depus acea hotărâre, ce nu era nici definitiva și nici irevocabilă, au depus o copie cu o rezoluție foarte mică încât să nu se vadă mențiunile din acea ștampilă de la judecătorie. Practic, au folosit o copie a apelanților de astăzi.
Arată că dovada dată de la ITM se baza pe așa zisa hotărâre definitivă și irevocabilă, fiind tot un fals.
In opinia sa, intimatul nu îndeplinea condițiile de număr, a falsificat acea dovadă, practic nu era o dovada de la ITM Prahova valabilă, nu a depus la dosarul de reprezentativitate hotărârea definitivă și irevocabilă de modificare a statutului.
In această situație, arată că nu se știe ce a judecat Judecătoria Ploiești întrucât, practic, dosarul de reprezentativitate nu există.
Faptul că exista acea excepție de litispendență, existând pe rolul Judecătoriei Ploiești dosarul nr. 586 de reprezentativitate care era suspendat tot pentru că dosarul a fost falsificat; dosarul a fost trimis la P. de pe lângă Judecătoria Ploiești în data de 02.04.2013; s-a făcut o încercare de repunere pe rol la 18.03.2015; s-a menținut dispoziția de suspendare, a atașat concluziilor scrise copie de pe portal și, practic, Judecătoria Ploiești, respectiv completul 12, nu putea judeca o a doua cerere de reprezentativitate atâta timp cât prima cerere de reprezentativitate exista pe rol doar că era suspendată; instanța de fond și-a depășit competența, fiind vorba de excepția de necompetență, absolută și, in această situație, consideră că hotărârea nr. 3290 devine anulabilă.
In continuare, arată că al doilea motiv de apel a fost faptul că Judecătoria Ploiești a judecat această cerere de reprezentativitate într-un complet nelegal constituit, având în vedere că lipse reprezentantul Ministerului Public. Ca dovadă este și faptul că astăzi participă reprezentantul Ministerului Public, fiind vorba de judecarea unei cereri de reprezentativitate într-o cale de atac, tot la fel trebuia să fie prezent și reprezentantul Ministerului Public și la Judecătoria Ploiești în momentul in care completul 12 s-a pronunțat și a dat acea hotărâre potrivi căreia sunt îndeplinite condițiile de reprezentativitate.
De asemenea, precizează că și în dosarul nr. 586, ce este suspendat tot pentru că a fost falsificat dosarul, a participat reprezentantul Ministerului Public.
Pentru aceste motive, dezvoltate pe larg in concluziile scrise, solicită admiterea apelului, anularea hotărârii si trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Ploiești, având in vedere practic că, acolo s-a judecat un dosar de reprezentativitate care nu există pentru că el a fost falsificat.
Reprezentantul intimatului-petent, având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțata de instanța de fond pentru următoarele considerente:
Analizând excepția de litispendență la care se face referire, aflându-ne in procedura necontencioasă, hotărârile pronunțate in această procedură nu au autoritate de lucru judecat; in aceste condiții nu se putea pune in discuție existența pe rol a dosarului nr. 586, dosar in care Sindicatului Național Petrom avea alt număr de membrii, erau alte declarații. Oricând Legea nr.62/2011 permite, dacă s-au schimbat considerentele, să se poată promova o altă cerere la instanța de fond pentru a constata îndeplinirea condițiilor de reprezentativitate, lucru care s-a și întâmplat. Dacă în dosarul nr. 586 instanța, la momentul respectiv, a dispus suspendarea si trimiterea cauzei la parchet, învederează faptul că nici până astăzi nu a fost chemat reprezentantul sindicatului să fie întrebat in legătură cu acea plângere, dar dosarul este în continuare suspendat, față de considerentele arătate.
In opinia sa, nu se poate pune in discuție excepția de litispendență în prezenta cauză.
Referitor la faptul că instanța de fond a soluționat cererea fără să analizeze condițiile prevăzute de lege în ceea ce privește reprezentativitatea, arată că Legea nr. 62/2011 este destul de strictă și de clară cu privire la obligațiile pe care la are un sindicat atunci când dorește să obțină reprezentativitatea; a depus declarația reprezentantului legal în ceea ce privește numărul de membrii de sindicat, a depus de la angajator numărul de angajați ai unității OMV Petrom SA, precum și de la Inspectoratul Teritorial de Muncă faptul că a înregistrat acest dosar, precum și faptul că sindicatul are independență organizatorică și patrimonială.
In aceste condiții, arată că instanța de fond, analizând aceste înscrisuri prevăzute de Legea nr.62, făcând procentele, a constatat că S. Național Petrom are in componență un număr de peste 50% plus unu din numărul total de angajați ai ., motiv pentru care a admis cererea acestuia de reprezentativitate.
Consideră că instanța de fond a pronunțat o soluție temeinică și legală pe baza cererilor prevăzute de Legea nr.62.
Faptul că părțile adverse contestă astăzi că S. Național Petrom nu ar fi avut acel număr de membrii, spunând că au de la ANAF o declarație potrivit căreia nu s-ar fi încasat acele cotizații, reprezentantul intimatului arată că ANAF- ul dă acele declarații pentru un an în urmă, iar la momentul când s-a constituit S. Național Petrom acesta s-a constituit cu 23 de membrii. Ulterior, au fuzionat toate sindicatele din cadrul SAC OMV Petrom SA ajungând astfel la acel număr de membrii, pentru că nici un sindicat din . îndeplinea condițiile de reprezentativitate, fiind obligați de Legea nr. 62 să facă acea reorganizare, fuzionând prin absorbție toate sindicatele din . cu acest sindicat.
Astfel, arată că S. Național Petrom a absorbit toate celelalte sindicate și, ca urmare a acestor fuziuni prin absorbție, s-a ajuns la acel număr de membrii. ANAF-ul va emite declarații anul următor despre situația existentă în anul precedent; daca se vrea pentru anul 2013 trebuia să se ia declarația in anul 2014, dar se vrea situația in 2014 se va da declarația respectivă în anul 2015.
In aceste condiții, apreciază că sunt îndeplinite condițiile legale.
Dacă se va constata pe baza plângerii că S. Național Petrom nu ar fi avut numărul de membrii, au ar fi falsificat declarații, că situația nu ar fi cea învederată instanței la momentul respectiv, există căi extraordinare, prevăzute de lege. Dacă se va constata vreun înscris fals, atunci se pune in discuție o altă situație. Susținerile părții adverse, învederate astăzi, sunt simple susțineri fără nici un fel de probe.
In legătură cu cea de-a treia critică adusă de apelanți, referitor la faptul că era obligatorie prezența reprezentantului Ministerului Public, apreciază că s-a creat o practică în momentul de față, aceeași critică existând și in dosarul nr._ și nu numai in acel dosar, peste tot au invocat această chestiune, instanțele au stabilit deopotrivă că nu este obligatorie prezența procurorului, fiind doar o chestiune care rămâne la latitudinea acestei instituții, tocmai motivat de faptul că este un litigiu care se soluționează între două entități p0rivate, nu vizează Statul, Statul neavând decât un drept de a promova o cale de atac împotriva acelei hotărâri în condițiile in care ea nu este legală și temeinică.
Ori, a pleca de la acest considerent că este obligatoriu să participe procurorul și nu este o chestiune care rămâne strict la latitudinea acestuia, consideră că situația prezentată de apelanți nu este corectă, nu există nicio dispoziție legală în cauză, care ar putea fi învederata de partea adversă, ca instanța să poată decidă dacă s-a încălcat vreo normă legală în acest sens.
De asemenea, învederează faptul că la nivelul . s-a negociat in anul 2014 contractul colectiv de muncă pentru toți angajații; pentru cei 20.000 de angajați ai . s-au acordat drepturi salariale; se pune întrebarea ce interes legitim ar avea apelanții dacă s-ar anula această reprezentativitate; ar însemna ca acel contract colectiv de muncă să se constate că este nul și toți oamenii care au încasat salarii, care și-au luat drepturile salariale, prime, să fie obligați să restituie acele sume pentru că ar fi fost încasate nelegal.
Faptul că apelanții nu au participat la această reorganizare a . și au rămas 4 sindicate care nu au dorit să vină alături de S. Național Petrom, nu le dă dreptul să procedeze in asemenea manieră; inclusiv apelanții au beneficiat de acele drepturi salariale pentru că așa se negociază contractul colectiv de muncă, apelanții și le-au însușit, nu a spus niciunul că nu dorește acele majorări de salariu, că nu doresc drepturile ce li se cuvin din contractul colectiv de muncă, însă doresc nulitatea acelei hotărâri.
In consecință, solicită respingerea apelului, considerând soluția instanței de fond ca fiind legală și temeinică; cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea apelului formulat ca nefondat, menținerea sentinței civile atacata pronunțată de Judecătoria Ploiești ca legală și temeinică.
Consideră că în mod întemeiat instanța de fond a apreciat, raportat la probatoriile administrate in cauză, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr.62/2011 pentru admiterea cererii de reprezentativitate sindicat.
In replică, reprezentantul apelanților intimați, având cuvântul, arată că referitor la susținerea reprezentantului pârâtului cu privire la documentul de la ANAF, acela este bilanțul la data de 31 decembrie 2013, iar acea declarație a dat-o pe 26.01.2014 dată la care a uitat că urmează să se depună bilanțul, iar din bilanț rezultă că a încasat cotizații pentru 23 de membrii nu pentru 9580 membrii; sunt 220 milioane lei vechi și in realitate ar fi trebuit să încaseze pentru 9580 de membrii suma de 52 miliarde lei.
Referitor la excepția de litispendență, arată că nu s-a pus in discuție autoritatea de lucru judecat, neputând exista două dosare de reprezentativitate, concomitent, pe rol.
Cu privire la participarea reprezentantului Ministerului Publică, arată că există o decizia nr. 637 a Tribunalului Prahova in care a fost admis un recurs și trimisă cauza spre rejudecare tocmai pentru faptul că nu a participat reprezentantul Ministerului Public, iar referitor al obligativitate art.16 din Legea dialogului social nr. 62/2011 din care rezultă că participarea procurorului este obligatorie.
TRIBUNALUL:
Prin cererea pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._, petentul S. N. PETROM a solicitat constatarea reprezentativității la nivelul ..
În dovedirea cererii a depus înscrisuri. Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 51 din Legea nr. 62/2011.
Prin sentința civilă nr.3290/10.03.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești a fost admisă cererea formulată petentul S. N. Petrom, s-a constatat îndeplinite condițiile legale de formă si de fond pentru constatarea reprezentativității petentei S. Național Petrom, la nivel de unitate, în cadrul ., dispunându-se comunicarea hotărârii, după rămânerea definitivă, la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că potrivit art. 51 alin. 1 lit. C, sunt reprezentative la nivel de unitate, organizațiile sindicale care: a) au statut legal de sindicat;b) au independență organizatorică și patrimonială; c) numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puțin jumătate plus unu din numărul angajaților unității.”
Prin sentința civilă nr._/13.12.2011, Judecătoria Ploiești a constatat îndeplinirea condițiilor legale de către petentă pentru a dobândi statutul de sindicat, astfel încât are independență organizatorică și patrimonială.
Din adresa nr. 17/23.01.2014 și din declarația pe proprie răspundere dată de reprezentantul legal al sindicatului, instanța a constatat că este îndeplinită și cea de-a treia condiție: numărul membrilor sindicatului este de 9580 din totalul de_ angajați, iar din adresa nr. 1354/30.01.2014 eliberată de MMFPSPV – ITM Prahova, că a depus la ITM actele prevăzute de art. 52.
Se reține că petenta a depus toate documentele prevăzute la art. 52 lit. C, respectiv hotărârea de înființare, declarația semnată de reprezentantul sindicatului cu privire la numărul de membri, dovada înregistrării dosarul la ITM și dovada eliberată de angajator cu privire la numărul de angajați din unitate.
Pentru toate aceste motive, instanța de fond a constatat cererea întemeiată și admis-o, constatând îndeplinite condițiile legale de formă și de fond pentru constatarea reprezentativității petentei S. N. Petrom, la nivel de unitate, în cadrul ..
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, intimații S. Petroliștilor D., S. L. Petrom Găiești, S. L. Independent Petrosind C. și S. L. Și Independent Petrom Suplac – Marghita, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, anularea hotărârii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Ploiești.
Apelanții au solicitat anularea sentinței civile nr. 3290/2014, pronunțată de completul 12 în data de 10.03.2014, pentru încălcarea dispozițiilor legale referitoare la competența instanței (art. 176, pct. 3 C.proc.civ.), susținând în motivare că judecarea cauzei având ca obiect cererea de reprezentativitate a intimatului a fost suspendată prin hotărârea completului 14 din data de 02.04.2013 și dosarul de reprezentativitate trimis la P. de pe lângă Judecătoria Ploiești pentru cercetarea falsului comis de intimat, concomitent cu suspendarea cauzei, petentul a formulat plângere penala împotriva intimatului în același dosar, plângere care este cercetată de atunci și până în prezent tot de P. de pe lângă Judecătoria Ploiești.
Suspendarea judecării cererii de reprezentativitate a intimatului durează cel puțin până la finalizarea cercetărilor de către parchetul competent, a celor doua plângeri penale sau până când hotărârile pronunțate în cauzele privind plângerile împotriva ordonanțelor procurorului de neîncepere a urmăririi penale devin irevocabile (art. 244, alin. 2 C.proc.civ.), respectiv definitive (art. 413, alin. 2 N.C.P.C.)
Cu toate că nu a declarat recurs, iar cercetările parchetului nu s-au finalizat, intimatul introduce cu rea credință, în data de 31.01.2014 o cerere de reprezentativitate identică, cu un dosar la fel de fals ca precedentul, respectiv dosarul nr._
- completul 12, căruia i-a fost repartizat acest dosar nu se putea pronunța pe o cerere de reprezentativitate suspendată de către completul 14 și în baza unui dosar falsificat, precum cel trimis la parchet, pentru că:
• nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauza, același obiect și de aceeași parte, înaintea mai multor instanțe competente sau chiar înaintea aceleiași instanțe, prin cereri distincte (art. 138, alin. 1 C.proc.civ.)
• excepția litispendenței poate fi invocată de către părți sau de instanță din oficiu, în orice stare a procesului în fața instanței de fond (art. 138, alin. 2 C.proc.civ.)
• petentul nu a putut invoca excepția pentru că, deși avea calitatea de intervenient principal, nu a fost citat iar instanța nu a invocat-o din oficiu, cu toate că dosarul nr._ se afla pe portal și în sistemul Ecris
• dacă excepția se admite, dosarul va fi trimis de îndată primei instanțe investite (art. 138, alin. 3 C.proc.civ.)
• dispozițiile alin. (2), (3) si (5) se aplică în mod corespunzător și atunci când procesele identice se află pe rolul aceleiași instanțe (art. 138, alin. 7 C.proc.civ.)
• în speța procesele identice se află pe rolul aceleiași instanțe, respectiv Judecătoria Ploiești, dar la complete diferite.
• completul 12 trebuia să trimită de îndată dosarul nr._ primului complet investit, respectiv completul 14, care a fost mai întâi investit cu cererea de reprezentativitate a intimatului și care a suspendat cauza, a devenit complet specializat în soluționarea acesteia, similar secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, despre care se face vorbire în art. 136 C.proc.civ.
• dispozițiile ... privitoare la excepția de necompetență și la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești (art. 136, alin. 1 C:proc.civ.)
• dispozițiile alin. (l)-(3) se aplică corespunzător și în cazul completelor specializate (art. 136, alin. 4 C.proc.civ.)
-hotărârea nr. 3290/10.03.2014 este lovită de nulitate absolută, necondiționată, pentru că a fost dată cu încălcarea dispozițiilor legale, referitoare la competența instanței, întrucât:
• completul 14, care a suspendat cauza, a devenit completul specializat în soluționarea cererii de reprezentativitate, după repunerea pe rol a acesteia
• necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura (art. 129, alin. 2, pct. 3 C.proc.civ.)
• în speță a fost încălcată competența teritorială exclusivă a completului specializat, respectiv a completului 14 în soluționarea cererii de reprezentativitate, competență pe care intimatul nu o poate înlătura prin cea de a doua cerere introdusă abuziv și cu rea credință.
2. Solicită anularea hotărârii nr. 3290/10.03.2014 pentru că a fost dată cu încălcarea dispozițiilor legale referitoare la compunerea sau constituirea instanței (art. 176, pct. 4 C.proc.civ.)
- hotărârea atacată, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._, reprezintă finalizarea unui proces care s-a derulat pe parcursul unui singur termen de judecată, 10.03.2014 iar completul 12 nu numai că nu era competent să judece cererea de reprezentativitate pentru că încălca competența teritorială exclusivă a completului specializat, respectiv cea a completului 14, dar a avut o compunere sau o constituire nelegală.
La completul 14, la judecarea cererii de reprezentativitate a intimatului, inclusiv la ședința din data de 02.04.2013, când instanța a hotărât suspendarea cauzei și trimiterea dosarului la parchet a participat și procurorul și a pus concluzii după cum rezultă din încheiere la ședința din 10.03.2014, de altfel singura, când s-a si pronunțat hotărârea atacată a lipsit procurorul.
Reaua compunere a instanței constituie un caz distinct de nulitate necondiționată, hotărârea nr. 3290/10.03.2014 a fost pronunțată de un complet din care a lipsit procurorul, potrivit art. 16 din Legea dialogului social nr. 62/2011 hotărârea judecătoriei este supusă recursului, termenul de recurs este de 15 zile și curge de la comunicarea hotărârii, iar pentru procuror de la pronunțare (conținutul art. 16 în forma valabila la data suspendării).
Cererile privind constituirea, dobândirea personalității juridice, modificarea statutului unui sindicat, reprezentativitatea se soluționează cu participarea obligatorie a procurorului, ca reprezentant al Ministerului Public soluționarea unor asemenea cereri fără participarea procurorului este nelegală.
În cazurile anume prevăzute de lege, participarea și punerea concluziilor de către procuror sunt obligatorii, sub sancțiunea nulității absolute a hotărârii (art. 92, alin. 3 C.proc.civ.).
Instanța de fond a soluționat cererea formulată de intimat privind reprezentativitatea în lipsa reprezentantului Ministerului Public - P. de pe lângă Judecătoria Ploiești, în condițiile în care participarea acestuia este obligatorie, Legea dialogului social nr. 62/2011 prevăzând în mod expres participarea procurorului în soluționarea cauzelor privind constituirea, dobândirea personalității juridice, modificarea statutului și reprezentativitatea
cât timp cauza ce a făcut obiectul dosarului nr._ a fost soluționată în fond, în lipsa reprezentantului Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești, adică de un complet nelegal constituit, soluția pronunțată este nelegală
sentința civilă nr. 3290/10.03.2013 este nelegală pentru faptul că a fost pronunțată de o instanță necompetentă și de către un complet constituit nelegal, în lipsa procurorului.
În acest sens s-a pronunțat și Tribunalul Prahova, Secția I Civilă, care într-o speță similară a intimatului, în considerentele Deciziei nr. 737/10.05.2012 (pag. 3), stabilea că: "... atâta timp cât cauza ce a făcut obiectul dosarului nr._, a fost soluționată în lipsa reprezentantului Ministerului Public - P. de pe lângă Judecătoria Ploiești, adică de către un complet nelegal constituit, înseamnă că soluția pronunțată este nelegală ..." (Anexa 1).
3. Solicită anularea hotărârii nr. 3290/10.03.2014 pentru că prima instanța a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului:
-instanța de fond nu a efectuat o minimă verificare privind îndeplinirea condițiilor de reprezentativitate de către intimat
■instanța de fond nu a observat că declarația pe proprie răspundere a intimatului referitoare la numărul de membri de sindicat nu are nici o legătură cu realitatea
- intimatul nu are decât 23 de membri de sindicat, mult prea puțini față de numărul total de angajați ai unității, număr care trece de 18.000
- dovada eliberată de Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova, privind depunerea dosarului de reprezentativitate, nu are de asemenea legătură cu realitatea
- din dosarul pentru care s-a eliberat dovada lipsesc hotărârile definitive și irevocabile prevăzute de Legea dialogului social nr. 62/2011
■dovada privind numărul de angajați din unitate este semnata de o persoana fără calitate
-instanța de fond nu a observat că intimatul nu îndeplinește de fapt condițiile de reprezentativitate, însușindu-și și luând drept bune, fără o minimă și obligatorie verificare, declarațiile mincinoase ale acestuia.
In drept, au fost invocate prevederile art. 466-482, art. 534, alin. (4) C.proc.civ.
În raport de motivele de apel, intimatul petent S. Național Petrom a formulat întâmpinare, prin care a respingerea apelului ca fiind netemeinic și nelegal.
In motivare, intimatul invocat faptul că apelanții sunt decăzuți din dreptul de a motiva apelul, în temeiul disp. art. 468 pct. 3 Cod Procedură Civilă, raportat la art. 470 pct. "C" Cod Procedură Civilă.
Conform art. 468 pct. 3 Cod Procedură Civilă, "dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel."
Ca urmare, apelanții aveau obligația să-și motiveze apelul prin însăși cererea de apel, conform art. 470 pct. "C" Cod Procedură Civilă, nu pe cale separată și peste termenul de 30 de zile prevăzut de lege.
A mai invocat intimata lipsa de interes a apelanților în promovarea apelului, în temeiul art. 534 pct. 4 Cod Procedură Civilă.
Conform art. 534 pct. 4 Cod Procedură Civilă, "apelul poate fi făcut de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la soluționarea cererii."
Apelanții nu justifică un interes legitim în promovarea prezentului apel. Interesul apelanților este unul nelegitim, încercând prin orice căi și modalități ca la nivelul celui mai mare angajator din România, S.C OMV Petrom S.A, să nu existe un sindicat reprezentativ, ci negocierea Contractului Colectiv de Muncă să se realizeze prin intermediul Federațiilor Sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate.
Cele patru Sindicate sunt afiliate la Federația Energetică, ce nu are nicio legătură cu sectorul petrol, dar doresc sa destabilizeze mișcarea sindicală din cadrul S.C OMV Petrom S.A.
1. Referitor la primul motiv de apel, respectiv: încălcarea dispozițiilor legale referitoare la competenta instanței, respectiv a disp. art. 176, pct. 3, Cod Procedura Civilă", solicită respingerea acestui motiv de apel pentru următoarele considerente:
ia) Soluționarea prezentei cereri de reprezentativitate, nu poate fi condiționată de soluționarea altei cereri de reprezentativitate, ce a făcut obiectul dosarului nr._, deoarece aceste cereri sunt supuse procedurii necontencioase. Întrucât potrivit disp. art. 535 Cod Procedura Civila, "încheierile pronunțate in procedura necontencioasa nu au autoritate de lucru judecat."
•Cererea de reprezentativitate ce a făcut obiectul dosarului nr._, a avut în vedere alte temeiuri decât cele din prezenta cauză, sub aspectul numărului de membri de sindicat și al numărului de salariați din cadrul S.C OMV Petrom S.A.
•Cererea de reprezentativitate ce a făcut obiectul prezentului dosar a vizat o cu totul alta situație, noua, față de cea din dosarul nr._ .
Nu s-au folosit în prezenta cauza de declarații sau înscrisuri ce emană de la angajator, din dosarul nr._ .
Cererile nu sunt identice, ci vizează situații diferite.
Având în vedere disp. art. 535 Cod Procedură Civilă, în sensul că hotărârile pronunțate în procedura necontencioasa nu au autoritate de lucru judecat, nu se impunea conexarea prezentei cauze la dosarul nr._ .
b) Referitor la "înscrierea in fals", formulata de petenți în dosarul nr._, aceasta este nefondată.
Cererea a vizat doi autori: avocatul Chiriacopol V. M. și coordonatorul SNP, dl. L. L..
Față de dl. Av. Chiriacopol V. M., P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești s-a pronunțat, în sensul neînceperii urmăririi penale împotriva acestuia.
Față de dl. L. L., cercetările s-au încheiat, urmând de asemenea, ca P. de pe lângă Judecătoria Ploiești să pronunțe o soluție legală.
Scopul apelanților intervenienți din dosarul nr._, a fost să suspende soluționarea acestuia, printr-o cerere de înscriere în fals netemeinică.
Nu s-a dorit ca S. N. Petrom să-și obțină reprezentativitatea la nivel de S.C OMV Petrom S.A, iar apelanții "au reușit", suspendând soluționarea dosarului nr._ .
2. Referitor la cel de-al doilea motiv de apel: "încălcarea dispozițiilor legale referitoare la compunerea sau constituirea Instanței - lipsa procurorului, solicită
respingerea acestui motiv de apel pentru următoarele considerente: a) Legea Dialogului Social nr. 62/2011, republicata, nu prevede în mod expres "Obligativitatea participării procurorului în cauzele privind REPREZENTATIVITATEA."
Practica judiciară nu constituie izvor de drept, iar această situație a mai fost invocată de către apelanți și în alte dosare (dosar nr._ ), soluționate tot de către Tribunalul Prahova, unde s-a stabilit ca participarea procurorului nu este obligatorie.
Consideră că pentru obținerea reprezentativității nu este obligatorie prezența procurorului, astfel cum susțin apelanții, întrucât în Legea 62/2011 nu se prevede expres aceasta situație. Participarea procurorului este un drept și nu o obligație.
3. Referitor la cel de-al treilea motiv de apel: "soluționarea procesului fără a intra in judecata fondului", solicită respingerea acestui motiv ca neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
a)Instanța de fond a verificat îndeplinirea condițiilor de reprezentativitate,
astfel cum sunt ele prevăzute în Legea 62/2011.
S. N. Petrom are un nr. de membri ce depășește norma de reprezentativitate impusă de legiuitor, respectiv "jumătate plus 1 din nr. de angajați din unitate."
b)Fiind o hotărâre executorie, conform disp. art. 534 Cod Procedură Civilă,
S. N. Petrom a negociat cu S.C OMV Petrom S.A, Contractul Colectiv de Muncă pentru anul 2014-2015, după comunicarea sentinței apelate.
S-au acordat drepturi salariale substanțiale angajaților, prin noul Contract Colectiv de Muncă, iar o desființare a Sentinței nr. 3290/2014 ar afecta 20.000 de salariați, în sensul că aceștia ar trebui să restituie angajatorului toate drepturile încasate ca urmare a noului Contract Colectiv de Muncă, fapt ce ar genera mișcări sociale ample.
Apreciază că cei patru apelanți sunt împotriva propriilor membri prin atitudinea adoptată, deoarece Contractul Colectiv de Muncă, astfel cum a fost adoptat se aplica tuturor salariaților din unitate.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Susținerea apelanților în sensul că, în speță a fost încălcată competența teritorială exclusivă a completului specializat, respectiv a completului 14 în soluționarea cererii de reprezentativitate, competență pe care intimatul nu o poate înlătura prin cea de a doua cerere introdusă abuziv și cu rea credință, este nejustificată, având în vedere că prin sentința apelată a fost admisă cererea formulată de S. Național Petrom și au fost constatate îndeplinite condițiile legale de fond și de formă pentru constatarea reprezentativității petentei, la nivel de unitate, în cadrul ..
Dosarul nr._ a avut ca obiect cererea de „reprezentativitate sindicat” formulată de petentul S. Național Petrom cu sediul în Câmpina, .. 190, jud. Prahova și a vizat alte aspecte diferite de cele invocate în prezenta cauză.
Prin cererea de față se solicită de S. Național Petrom să se constate că îndeplinește condițiile de reprezentativitate la nivel de unitate OMV Petrom SA, conform disp. art. 51 lit. c din legea nr. 62/2011.
Pe de altă parte, potrivit disp. art. 535 C. pr. civ., hotărârile pronunțate în procedura necontencioasă nu au autoritate de lucru judecat, astfel că nu se putea dispune reunirea pricinilor.
Susținerea că a fost încălcată competența teritorială exclusivă, este nejustificată, întrucât completul de judecată care a soluționat cauza a fost legal investit cu soluționarea cererii, și pe de altă parte nu era necesar să dispună înaintarea cererii completului ce a dispus suspendarea cauzei în dosarul nr._ cât timp nu sunt îndeplinite cerințele impuse de disp. art. 138 C. pr. civ. care reglementează litispendența.
Se arată în criticile aduse sentinței că nu au fost respectate dispozițiile legale privind participarea procurorului la ședința de judecată când a avut loc pronunțarea, însă nu este prevăzută în Legea nr. 62/2011 a Dialogului social obligativitatea participării procurorului la ședința de judecată.
Nu este reglementată în Capitolul V, reprezentativitatea organizațiilor sindicale –art. 51-53 din Legea nr. 62/2011 a Dialogului Social, obligativitatea participării procurorului la ședința de judecată.
Referitor la susținerea apelanților în sensul că hotărârea este supusă recursului, este nejustificată, având în vedere că, potrivit disp. art. 51 din Legea nr. 62/2011 a Dialogului Social, hotărârea prin care se constată îndeplinirea de către organizațiile sindicale a condițiilor de reprezentativitate se constată, la cererea acestora de instanța care le-a acordat personalitate juridică. În alin. 4 se arată că, hotărârea judecătorească poate fi atacată numai cu apel. Așadar, calea de atac împotriva hotărârilor prin care se constată îndeplinite condițiile de reprezentativitate este apelul iar nu recursul cum se susține în mod greșit de apelanți.
Susținerea în sensul că instanța de fond a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, este nejustificată, având în vedere că, la pronunțarea sentinței atacate au fost avute în vedere de instanța de fond dispozițiile legale care reglementează instituția reprezentativității, au fost avute în vedere înscrisurile depuse de intimat în susținerea cererii.
Astfel, instanța a constatat că din adresa nr. 17/23.01.2014 și din declarația pe propria răspundere dată de reprezentantul legal al sindicatului, rezultă că este îndeplinită și cea de-a treia condiție: numărul membrilor sindicatului este de 9580 din totalul de_ angajați, iar din adresa nr. 1354/30.01.2014 eliberată de MMFPSPV – ITM Prahova, că a depus la ITM actele prevăzute de art. 52.
Se reține că petenta a depus toate documentele prevăzute la art. 52 lit. C, respectiv hotărârea de înființare, declarația semnată de reprezentantul sindicatului cu privire la numărul de membri, dovada înregistrării dosarul la ITM și dovada eliberată de angajator cu privire la numărul de angajați din unitate.
Dispozițiile art. 51 din legea dialogului social nr. 62/2011, statuează că, sunt reprezentative la nivel național, de sector de activitate, de grup de unități și de unitate, organizațiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
la nivel național, au statut legal de confederație sindicală, au independență patrimonială și organizatorică de cel puțin 5 % din efectivul angajaților din economia națională, iar la nivel de unitate, numărul de membrii de sindicat reprezintă cel puțin jumătate plus unu din numărul angajaților unității.
Cum la pronunțarea sentinței apelate au fost avute în vedere prevederile imperative ale disp. art. 51 și urm. din legea nr. 62/2011 republicată, tribunalul constată că apelul declarat de intimați este nefondat, sens în care urmează să-l respingă, potrivit disp. art. 480 alin. 1 C. pr. civ.
Instanța va obliga apelanții în solidar la plata către intimat a sumei de 2.480 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, conform art. 453 alin. 1 C. pr. civ. și disp. art. 455 C. pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanții - intimați S. PETROLIȘTILOR D., cu sediul în D., ., jud. V., S. L. PETROM GĂIEȘTI, cu sediul în Valea M., jud. Dâmbovița, S. L. INDEPENDENT PETROSIND C., cu sediul în C., ., jud. D. și S. L. ȘI INDEPENDENT PETROM SUPLAC – MARGHITA, cu sediul în Marghita, Calea Republicii, nr. 83, jud. Bihor, împotriva sentinței civile nr. 3290/10.03.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul-petent S. N. PETROM, cu sediul în Câmpina, .. 190, jud. Prahova și cu sediul ales la Cabinet Avocat A. M. – Ploiești, ., .. 22, jud. Prahova, ca nefondat.
Obligă apelanții în solidar la plata către intimat a sumei de 2.480 lei cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.04.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. G. H. N. C.
Fiind în CO semnează
Președintele Instanței
GREFIER
M. Ș.
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
Red./tehnored. N.C.
7 ex./09.06. 2015
d.f. nr._ - Judecătoria Câmpina
j.f. B. M. R.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 1503/2015. Tribunalul PRAHOVA | Pretenţii. Decizia nr. 195/2015. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
