Partaj judiciar. Decizia nr. 188/2015. Tribunalul PRAHOVA

Tribunalul PRAHOVA - Sentințe și decizii civile / 2015

Decizia nr. 188/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 02-04-2015 în dosarul nr. 4198/204/2010

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR. 188

Ședința publică din data de 02.04.2015

PREȘEDINTE – C. R.

JUDECĂTOR – M. N.

JUDECĂTOR – N. A.

GREFIER – L. E. A.

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentele–reclamante S. M., domiciliată în mun. Câmpina . . . jud. Prahova, S. M. - I., domiciliată în mun. Câmpina . . jud. Prahova, P. G., domiciliată în com. Florești, . J ., ., împotriva sentinței civile nr. 3961/15.12.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimații-pârâți-intervenienți în interes propriu P. A. V., P. C. S., ambii domiciliați în mun. Ploiești . nr. 17 jud. Prahova, D. P. N., domiciliată în mun. Ploiești .. 1 . . jud. Prahova și P. T., domiciliat în mun. Ploiești . nr. 17 jud. Prahova.

Cerere de recurs timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 536 lei, conform chitanței . nr._/02.03.2015 și timbru judiciar de 5 lei, anulată și atașată la dosar.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, au răspuns recurentele-reclamante reprezentate de avocat Tuică G., intimații reprezentați de avocat M. M..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul recurenților, având cuvântul, solicită proba cu înscrisuri, care constituie înscrisuri noi, respectiv acte de stare civilă, rezoluție parchet, patru planșe foto, pe care le depune la dosar și le comunică în copie și intimaților prin apărător.

Tribunalul încuviințează pentru recurenți proba cu înscrisuri, considerând-o utilă, concludentă și pertinentă soluționării cauzei, probă administrată la acest termen.

Apărătorul intimaților, având cuvântul, arată că nu solicită termen pentru a lua cunoștință de înscrisurile depuse de recurenți la acest termen.

Apărătorii părților, având cuvântul, arată că nu au alte cereri de formulat.

Tribunalul ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat și, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul recurenților, având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea recursului, motivele de recurs vizând variantele de lotizare. Arată că instanța de fond a omologat varianta 1 de lotizare, iar recurenții consideră varianta 8 ca fiind singura echitabilă. Arată că instanța de fond nu a luat în considerare mărimea cotei părți. Arată că autoarea recurentelor a încheiat cu cele două nepoate ale sale act de vânzare cumpărare pentru cota sa parte de 5/8 asupra casei și terenului de 4036 mp în litigiu. Recurenta P. G. a fost crescută de bunică și a apreciat că e bine să rămână în casă. Pe lângă cota de 5/8, P. G. beneficiază și de cota ce i se cuvine de pe urma defunctei sale mame, în total o cotă mult mai mare. Mai arată că prin varianta stabilită se modifică destinația economică a imobilului, prin atribuirea de părți din camere menținându-se indiviziunea, iar în viitor renovarea imobilului urmând să se realizeze foarte greu, dat fiind existența conflictului dintre părți.

Arată că astăzi a depus copie contract de vânzare cumpărare prin care recurenta P. G. a cumpărat o garsonieră, improprie pentru locuit de o familie formată din soți și copil, astfel că intenția lor este să se mute în casa în discuție.

Instanța de fond nu a ținut seama nici de îmbunătățirile efectuate de recurente la imobil, au plătit impozitul casei și terenului aferent, asigurarea casei, au plantat pomi fructiferi pe terenul din spatele casei care prin varianta omologată revine intimaților.

Arată că singura variantă echitabilă este varianta 8 din același raport de expertiză prin care recurentele primesc în întregime casa, magazia anexă, cut erenul de 800 mp din spatele acestora. Restul terenului, bolta de viță de vie revin intimaților, accesul spre imobile se face separat pentru fiecare, este exclusă orice formă de menținere a stării de indiviziune. De asemenea, recurentele sunt în măsură să achite sulta prevăzută în varianta 8. Față de cele expuse, solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și pe fond, admiterea acțiunii și omologarea variantei 8 din raportul de expertiză. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanțelor depuse la dosar. Depune concluzii scrise.

Apărătorul intimaților, având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea recursului, menținerea soluției instanței de fond ca legală și temeinică. Consideră că instanța de fond a omologat în mod corect varianta 1, conforma rt. 741, având în vedere și situația de fapt. Arată că s-a dezbătut succesiunea autorului D., de pe urma căruia au rămas trei copii, în casă a locuit defunctul cu unul dintre moștenitori. Arată că recurenta nu a vorbit cu fratele timp de 20 de ani, nu a venit la înmormântarea lui. P. E. a decedat în cursul procesului, după deces D. I. a intrat în casă și a luat toate bunurile. În timpul vieții D. I. a desemnat legatari universali pe patru dintre intimați.

Referitor la motivele de recurs, arată că este inechitabil și imoral să se atribuie aproape toată casa recurentei, care nu a vorbit cu frații timp de 20 de ani. În ce privește critica referitoare la încălcarea cotelor, față de motivele prezentate, arată că în realitate de D. V. s-a ocupat P. E. și D. I. și nicidecum recurenta S. M., iar după decesul lui dinescu V. recurenta nu a mai intrat în imobil decât de câteva ori, întrucât nu vorbea cu D. I. de 20 de ani.

Pe de altă parte, față de cotele stabilite, oricum recurentele au mai mult decât intimații, conform raportului de expertiză și aceasta nu are legătură cu P. G., o cotă de 1/4 din 1/3 nu înseamnă o cotă net superioară. Referitor la scăderea valorii imobilului, arată că prin varianta 1 îmbunătățirile sunt pe partea celor ce le-au făcut și, dimpotrivă, nu scad valoarea. Cererea privind lucrările de reabilitare a fost respinsă ca tardivă întrucât a fost depusă după încheierea de admitere în principiu. Restul susținerilor privind igienizarea, curățenia, acestea nu reprezintă îmbunătățiri. Arată că poarta de acces este folosită de toți, deci nu constituie îmbunătățire.

Arată că nu este corect ca prin altă variantă să se dea altora decât celor care au locuit acolo. Referitor la susținerea că prin varianta 8 nu s-ar suprapune accesul, arată că nici prin varianta 1 nu se suprapune. Solicită cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Apărătorul recurentelor, în replică, solicită analizarea situației imobilului, apreciind că imobilul trebuie atribuit persoanei care merită. Mai mult decât atât, recurentele au posibilitatea să achite sulta stabilită în sarcina lor.

Apărătorul intimaților, în replică, arată că recurenta nu merită, întrucât aceasta nu a vorbit cu frații timp de 20 de ani.

TRIBUNALUL:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr._, reclamantele S. M., S. M. I., P. G., au chemat în judecată pe pârâta P. E., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune dintre reclamanta S. M. și pârâtă, asupra bunurilor rămase de pe urma defunctei D. V. și D. I. și ieșirea din indiviziune dintre reclamantele S. M. I., P. G., pârâtă și cealaltă reclamantă, în ceea ce privește bunurile ce fac obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr.2490/1997, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta S. M., a arătat că este soră de mamă cu pârâta și cu fratele lor decedat D. I., iar la data de 02.02.2002 a decedat autoarea lor, moștenitori rămânând ei 3, cu o cotă de 1/3 fiecare, iar ca masă succesorală terenurile din T.P. nr51344/1995 din care în timpul vieții mama lor a înstrăinat prin contractul de vânzare-cumpărare nr.2496/1997 cota de 5/8 către ceilalți 2 reclamanți, o magazie din cărămidă cca. 100 kg cablu, cazan de țuică din cupru, garduri din fier forjat la stradă, bolta de viță de vie, coteț din fier pentru porc și păsări, zdrobitor de struguri și presă, diverse scule, multe dintre acestea fiind luate de pârâtă după decesul lui D. I..

Reclamantele au mai arătat că, la data de 25.06.2010 a decedat D. I., de pe urma căruia au rămas ca succesori reclamanta S. M. și pârâta în calitate de surori cu o cotă de 1/2 fiecare, iar ca masă succesorală cota de 1/3 din succesiunea mamei lor, cota de 1/3 din terenul în suprafață de 3576 mp conform sentinței civile nr.1882/2003, un porumbar metalic și 2 tone de porumb, motoscuter, 3 biciclete, abric cu masă, drujbă, cofraje metal, bazin de apă din metal, trepiedul de la fântână, cca 2 mc scândură, WC curte, 100 buc. bolțari pentru construcție, 20 buc. căpriori de brad de 5 m lg, 2 tone fier vechi, țevi de gard cca. 20 buc, capete de șină și fier beton, pompă de scos apă din puț, scule diverse.

Reclamantele S. M. I. și P. G. au arătat că sunt proprietare pe cota de 5/8 din casă și teren în suprafață de 4036 mp, cealaltă cota de 3/8 aparține reclamantei S. M. care este fiica lui D. V. și a defunctului său soț D. I. decedat la data de 21.04.1978.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. art.728, 741 Cod civil.

În dovedirea acțiunii, reclamantele au depus, în copie, la dosar certificatele de deces privind pe D. V., D. I., contractul de vânzare-cumpărare nr.2496/1997, proces-verbal de punere în posesie, sentința civilă nr.1852/2003.

Pârâta P. E. a solicitat prin cererea depusă la fila 28 dosar, suspendarea judecării cauzei în temeiul disp.art.244(1) pct.1 Cod procedură civilă, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului civil nr.4750/2010, iar reclamantele să-și precizeze acțiunea sub aspectul obiectului acestuia, în sensul de a preciza dacă este partaj judiciar sau ieșire din indiviziune.

Pârâta a depus la dosar cerere de chemare în judecată privind cauza 4750/2010.

Pentru termenul din 08.11.2010 P. A.-V., P. C. – S. și D. P.–N. au formulat o cerere de intervenție în interes propriu, arătând că sunt copii din a 2-a căsătorie a pârâtei P. E., iar prin testamentul aut. sub nr.2545/2010 unchiul lor D. I. i-a instituit legatari universali, lăsându-le toate bunurile sale mobile și imobile, iar prin Certificatul de moștenitor nr.150/2010 s-au stabilit bunurile mobile și imobile ale defunctului precum și moștenitorii testamentari ai acestuia.

Intervenienții au arătat că reclamantele nu au calitate procesuală activă în ceea ce privește moștenirea defunctului D. I., invocând excepția lipsei calității lor procesuale active, iar aproximativ toate bunurile mobile au aparținut lui D. I., cu excepția a ½ din bolta de viță de vie.

În drept, cererea a fost întemeiată pe disp.art.49-56 Cod procedură civilă.

La dosar au fost depuse în copie: Testamentul aut. sub nr.2545/2010, Certificatul de moștenitor nr.150/2010.

La termenul din 06 decembrie 2010 s-a dispus atașarea dosarului nr.707/2003.

La data de 10.01.2011 reclamantele și-au completat acțiunea în sensul că au solicitat să se constate nulitatea Testamentului aut. sub nr.2545/2010 în sensul că defunctul D. I. nu și-a putut exprima consimțământul valabil când a întocmit testamentul, lipsindu-i discernământul valabil în exprimarea voinței, întrucât suferea de mai multe boli psihice, să se constate nulitatea Certificatului de moștenitor nr.150/2010 ca urmare a admiterii primului capăt de cerere, să se constate nulitatea absolută parțială a Certificatului de moștenitor nr.505/1978 de pe urma defunctului D. I., în conformitate cu prevederile art.88, 100 din legea 36/1995, art.948 al.4 cod civil.

Reclamantele au arătat că prin Certificatul de moștenitor nr.505/1978 a rămas ca avere cota de 1/2 din casa de locuit din . iar ca moștenitori soția supraviețuitoare S. M., D. I. și P. E. în calitate de descendenți, dar în realitate D. I. și P. E. nu au vocație la această succesiune întrucât nu sunt copiii defunctului D. I..

La dosar au depus în copie Certificatul de moștenitor 505/1978, acte de stare civilă, Declarația aut. sub nr.2179/2010, certificatul de deces –D. I..

La termenul din 10.01.2011 au fost admise în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienți.

Intervenienții au formulat întâmpinare (f.57) prin care au solicitat respingerea cererilor completatoare având în vedere că defunctul D. I. s-a prezentat înainte de a întocmi testamentul la Serviciul de Medicină Legală Prahova unde i s-a eliberat certificatul medico legal psihiatric nr.992/2010 unde s-a și menționat „fără tulburări psihice la data examinării”.

Intervenienții în nume propriu au depus la dosar certificatul medico legal psihiatric nr.992/2010, certificatul de calificare profesională.

Pârâta P. E. a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se respingă cererea privind nulitatea certificatului de moștenitor nr.505/1978, întrucât la momentul nașterii reclamantei și a fratelui D. I., locuiau în . fără forme legale, nu primeau alocație, iar înregistrarea o puteau face oricând.

Pârâta a mai arătat că la data eliberării Certificatului de moștenitor nr.505/1978 reclamanta nici nu s-a prezentat la notariat, mama lor fiind cea care a declarat că mai există o moștenitoare a defunctului, respectiv reclamanta.

La dosar a fost depusă în copie, adeverința nr._/1978.

În ședința publică din 14.03.2011 reclamantele și-au precizat completarea la acțiune în sensul că au solicitat nulitatea testamentului nr.2545/2010 întrucât testamentarul D. I. nu avea discernământ la momentul întocmirii actului și au fost solicitate și înaintate probe cu înscrisuri, interogatoriu, testimonială, expertiză medico-legală.

La dosar au fost depus acte medicale privind pe defunctul D. I., Adeverința nr.2052/2011, Adresa nr.68/2011, Sentința civilă nr.3630/1986 a Judecătoriei Câmpina, Adeverința nr.478/2010, Sentința civilă nr.2605/1997, Certificat de încadrare în grad de handicap/1998, Ancheta socială, extras scrisoare, chitanțe, Declarații pe propria răspundere, fișe medicale, acte medicale, planșe foto.

La termenul din 30.01.2012 a fost depus la dosar certificatul de deces al pârâtei P. E., iar la termenul din 13.02.2012 au fost introduși în calitate de pârâți moștenitori ai defunctei pârâte P. E.: P. T. - soț supraviețuitor, P. A.-V., P. C.–S., D. P.–N., P. G.- descendenți.

Au mai fost depuse la dosar, în copie, certificatul medico-legal psihiatric, Sentința civilă nr.2983/1987.

La data de 08.04.2013 a fost pronunțată încheierea interlocutorie ce face parte integrantă din prezenta hotărârea pronunțată, prin care s-a constatat deschisă succesiunea defunctei D. V. cu moștenitorii și cotele lor și masa succesorală rămasă de pe urma acesteia .

Au foste efectuate expertize tehnice de specialitate construcții și topometrie.

În urma probelor administrate in cauză, prin sentința civilă nr. 3961/15.12.2014, Judecătoria Câmpina a admis în parte acțiunea civilă completată formulată de reclamantele S. M., S. M.-I., P. G. împotriva pârâtei P. E. - decedată pe parcursul procesului f. 240 și reprezentată de moștenitorii săi legali: pârâții-intervenienți în interes propriu: P. A.-V., P. C.–S., D. P.–N. (în calitate de fiu și fiice ai defunctei) și P. T. (în calitate de soț supraviețuitor al defunctei) și, în consecință:

A admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții P. A.-V., P. C.–S. și D. P.–N., în calitate de moștenitori ai defunctei P. E.-pârâta decedată pe parcursul procesului și, în consecință, a respins cererea de constatare a nulității testamentului autentificat sub nr.2545/2010 ca neîntemeiată, a respins cererea de constatare a Certificatului de moștenitor nr.150/2010, ca neîntemeiată., a respins cererea de constatare a nulității absolute parțiale a Certificatului de moștenitor nr.505/1978, ca neîntemeiată.

Totodată, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor privind deschiderea succesiunii defunctului D. I. invocată de intervenienți și, în consecință, a respins cererea reclamantelor privind deschiderea succesiunii defunctului D. I. ca formulată de persoane fără calitate procesuală activă.

A dispus ieșirea din indiviziune a părților conform variantei I (întâi) din expertiza topo lotizare B. N. depusă pentru termenul de judecată din 24 noiembrie 2014 f.312-315 dosar, astfel:

LOTUL NR. 1 –reclamantele S. M., S. M.-I. și P. G. primesc în indiviziune:

- camerele 1…4, din construcția situată pe terenul din . ., conform expertizei construcții G. Eugeniu, în valoare de 17.888 lei;

- terenul în suprafață de 167 mp. identificat pe schița de plan nr. 1 perimetrul 1, A, B, C, D, E, 1, situat în intravilanul ., . nr. 727, jud. Prahova, în valoare de 2.338 lei;

- 1/2 din terenul situat în intravilanul ., . nr. 727, jud.Prahova, respectiv suprafața de 199 mp., delimitat pe schița de plan nr. 1 al raportului de expertiză topometrică în perimetrul 2, A, B, F, G, 3, 2 în valoare de 1.393 lei;

- teren în suprafață de 2.250 mp. situat în intravilanul ., . nr. 727, jud.Prahova, identificat pe schița de plan nr. 1 al raportului de expertiză topo. în perimetrul 3, 4, 5, 6, 7, 8, I, H, G, 3, în valoare de 10.125,19 lei;

- teren în suprafață de 1.791 mp. situat în extravilanul ., ., jud. Prahova identificat pe schița nr. 2 al raportului de expertiză topo în perimetrul 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, B, A, 1 în valoare de 2.417,85 lei.

Total bunuri atribuite: 34.162,04 lei.

Dreptul lor valoric este în sumă de 34.162,04 lei.

- camerele 5..7 din construcția situată pe terenul din . ., conform expertizei construcții G. Eugeniu, în valoare de 9.717 lei;

- magazia C.2 identificată de exp. constr. G. Eugeniu, situată pe terenul de mai sus, în valoare de 4.789 lei;

- terenul în suprafață de 204 mp. identificat pe schița de plan nr. 1 din raportul de exp. topo, situat în intravilanul ., ., nr. 727, jud.Prahova, delimitat în perimetrul B, C, D, E, 13, G, F, B, în valoare de 2.856 lei;

- bolta de viță-de-vie identificată prin exp. ctii. G. Eugeniu aflată pe terenul de mai-sus, în valoare de 440 lei;

-1/2 din teren, respectiv suprafața de 199 mp. identificat pe schița de plan nr. 1 a raportului de exp. topo prin perimetrul 2, A, B, F, G, 3, 2, situat în intravilanul ., ., nr. 727, jud. Prahova, în valoare de 1.393 lei;

- teren în suprafață de 1.538 mp. identificat pe schița de plan nr. 1 a raportului de exp. topo în perimetrul G, H, I, 9, 10, 11, 12, 13, G, situat în intravilanul ., ., nr. 727, jud. Prahova, în valoare de 6.920,81 lei;

- teren în suprafață de 1.473 mp. identificat pe schița de plan nr. 2 a raportului de exp. topo în perimetrul A, B, 9, 10, 11, A situat în extravilanul ., ., jud. Prahova, în valoare de 1.988,55 lei.

Total bunuri atribuite = 28.104,36 lei.

Dreptul lor valoric este în sumă de 28.104,36 lei.

S-a respins ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamante privind obligarea expertului topometru N. O. - Titel la plata de despăgubiri în cuantum de 5000 lei.

S-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată.

Totodată, instanța a dispus ca după rămânerea irevocabilă a hotărârii pronunțate, un exemplar al acesteia să fie înaintat organului fiscal competent.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut căvarianta I (întâi) din expertiza topo lotizare B. N. depusă pentru termenul de judecată din 24 noiembrie 2014 (f.312-315 dosar) este mai judicioasă și respectă disp. art. 741 Cod civil, atribuindu-se în natură bunuri ambelor părți, ținându-se cont mai ales în atribuirea casei, că reclamantele au cota mai mare, iar sultele sunt ,,0,,( zero), pe când în toate celelalte variante se plătesc sulte.

Pe de altă parte, instanța a avut în vedere că, atâta timp cât imobilul construcție poate fi comod partajabil în natură prin operațiuni minime necostisitoare, ar fi neechitabil pentru intervenienți să nu li se atribuie nici o parte din locuință, în condițiile în care ei preiau atât cota mamei lor decedată pe parcursul procesului, cât și a defunctului lor unchi D. I. care le-a testat întreaga sa avere, și de asemenea aceștia au efectuat și unele lucrări cum ar fi montarea unui contor.

Instanța a apreciat că, împrejurarea că între părți există relații tensionate, nu poate reprezenta un motiv de atribuire în întregime a casei reclamanților, atâta timp cât se pot forma două unități locative distincte, astfel încât cele două părți să nu se intersecteze la nivel de locuință, iar pe de altă parte oricum drumul de acces este comun astfel încât este inevitabil ca cel puțin aici părțile să nu se întâlnească.

Referitor la cererea reclamantelor de obligare a expertului topometru N. O. Titel la despăgubiri în cuantum de 5000 lei pentru neefectuarea expertizei topometrice, instanța a apreciat că se impune respingerea acesteia, reținând că potrivit disp.art. 108 indice 3 Cod procedură civilă, cel care cu intenție sau din culpă a pricinuit amânarea judecății, la cererea părții interesate, va putea fi obligat de către instanța de judecată la plata unei despăgubiri pentru cauzarea amânării cauzei, iar în speță, indiscutabil expertul topometru a pricinuit amânarea judecății prin neefectuarea raportului de expertiză dar, pentru a fi obligat acesta la despăgubiri către partea care a solicitat acest lucru, este necesar ca solicitantul să facă dovada prejudiciului suferit și mai ales al cuantumului acestuia, lucru care în cazul în speță nu a fost făcut.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, reclamantele S. M., S. M. I. și P. G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând motivele de casare prevăzute de art.304 punctul 9 C.pr.civ. sub aspectul încălcării dispozițiilor art.673/9, art.673/10 C.pr.civ. art.741 Cod civil.

În opinia recurentelor, în mod greșit prima instanță a omologat varianta unu din raportul de expertiză topo B. N. și a respins cererea acestora de a fi omologată varianta a opta din același raport de expertiză, încălcând dispozițiile art.673/9, art.673/10 și ale art.741 C.civ. ce se referă la formarea și atribuirea loturilor din masa de împărțit.

Astfel, s-a arătat că unul din aceste criterii se referă la mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia, precum și că au depus la dosarul cauzei copia contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2496/21.08.1997 de BNP P. M., prin care autoarea acestora D. V. a înstrăinat reclamantei S. M. I. și reclamantei P. (fostă T.) G., întreg dreptul vânzătoarei de 5/8 din terenul de 4.036 m.p. și dreptul său de 5/8 din casa de locuit situată pe acest teren, ce face obiectul acestui proces.

Recurentele au apreciat că, în afara acestei cote de 5/8, reclamantei P. G. i se cuvine cota sa parte din dreptul mamei sale P. E. (la fel ca și intervenienții din proces) din cota de 3/8 a aceluiași bun.

În opinia recurentelor, rezultă că acestea dețin o cotă mult mai mare decât a părții adverse, iar prin omologarea variantei unu, instanța de fond a atribuit intervenienților două camere și o anexă din casa în litigiu, ceea ce reprezintă o scădere importantă a valorii acesteia. De asemenea, se modifică în mod păgubitor destinația economică a bunului, care nu poate fi exploatat în mod corespunzător, fiind încălcat dreptul de proprietate al reclamantelor ce dețin cota de 5/8 din bun.

Recurentele au menționat că respectiva construcție este foarte veche și impune lucrări de reabilitare în întregul său, iar împărțirea sa face imposibilă executarea acestor lucrări, subliniind și faptul că relațiile dintre părți sunt tensionate și exclud o folosință în comun a construcției, sens în care au solicitat a se vedea plângerile penale, soluțiile date de organele abilitate aflate la dosarul cauzei.

În accepțiunea recurentelor, un alt criteriu important de care prima instanță nu a ținut seama în favoarea acestora se referă la lucrările de îmbunătățire pe care le-au adus casei în discuție, apreciind că au dovedit cu acte și declarații autentificate date de persoane ce cunosc direct situația, că au executat la acest imobil, pe propria cheltuială, următoarele lucrări: au schimbat două uși, au turnat șapă din beton în verandă, trei camere, deoarece anterior fusese pământ pe jos facilitând pătrunderea rozătoarelor etc., au construit o poartă la stradă, din scândură de lemn, cu încuietori metalice pentru protecția proprietății, au făcut lucrări de curățirea casei, igienizarea sa, acționând în calitate de proprietare ale imobilului, au construit un WC în spatele casei, un gard din scândură și țevi metalice spre vecinii imobilului, au plătit anual impozitul aferent imobilului, asigurarea casei, au plantat cca 30 pomi fructiferi pe terenul din spatele casei.

Față de aspectele expuse, recurentele au apreciat că singura variantă echitabilă și care este conformă condițiilor legale menționate în precedent este varianta a opta din raportul de expertiză B. N., prin care acestea primesc în natură în întregime casa și magazia anexă, cu terenul aferent și terenul de 800 mp din spatele acestora, restul imobilelor revin părții adverse și este eliminată starea de indiviziune care, în varianta unu din hotărârea atacată, se menține pe o bună parte din bunurile în litigiu.

Recurentele au precizat că sunt în măsură să achite sulta în valoare de 7.529,96 lei prevăzută în varianta a opta.

Concluzionând, recurentele au solicitat instanței să admită recursul și să modifice hotărârea atacată și pe fond să omologheze varianta a opta din raportul de expertiză topo B. N.

Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ .

În raport de motivele de recurs, intimații-pârâți-intervenienți P. A. V., P. C. S., D. P. N., P. T. au formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată, apreciind că în mod corect instanța de fond a omologat varianta I din raportul de expertiză B. N., fiind respectate dispozițiile legale la care recurentele au făcut referire în cadrul motivelor de recurs.

Intimații au arătat că s-a stabilit că în varianta I se respectă dispozițiile art. 741 cod civil, fiind atribuite bunuri în natură ambelor părți, cu respectarea contractului de vânzare-cumpărare 2496/1997 și prin inexistența sultelor. În opinia intimaților, instanța în mod corect a argumentat soluția prin faptul că imobilul este comod partajabil în natură, intimații preluând atât cota lui D. I. cât și cota autoarei P. E., în cauză fiind 3 moștenitori ai lui D. V. (S. M., D. I. și P. E., toți în calitate de descendenți privilegiați).

Intimații au apreciat că nu a rămas neclarificată de către instanța de fond nici starea conflictuală dintre părți, în sensul că aceasta a precizat faptul că în varianta I există două unități locative distincte, iar părțile nu se întâlnesc, cu atât mai mult cu cât accesul pe teren se face separat, astfel cum a stabilit expertul B. N.. În plus, pe partea de construcție ce a fost atribuită intimaților-intervenienți se află contorul de lumină al cărui titular este P. A., sunt intrări separate, iar accesul în curte al reclamantelor se face separat pe aliniamentul 1-A (9 m.p.).

Intimații au menționat că partajul este operațiunea juridică prin care se pune capăt stării de coproprietate, în sensul că bunul stabilit în comun pe cote părți este împărțit materialmente între copărtași, fiecare dintre aceștia devenind proprietar exclusiv asupra unei părți determinate sau asupra bunului ce formează obiectul coproprietății. Prin urmare, pe calea acestui partaj judiciar, instanța este ținută de a hotărî modalitățile concrete de partajare, adică de a stabili fie atribuirea bunului în proprietatea exclusivă a unuia dintre coproprietari, fie de a forma loturi și de a le atribui în natură fiecărui coproprietar fie, în ultimă analiză, de a dispune vânzarea bunului și de a împărți echivalentul bănesc între copărtași. Principala modalitate de realizare a partajului este partajul în natură prin formarea de loturi și atribuirea acestora coproprietarilor. Această modalitate se impune pentru a da eficacitate dreptului de coproprietate al persoanei asupra unui bun imobil, drept care îi permite să se bucure de folosirea efectivă a bunului.

Având în vedere prevederile art.741 cod civil potrivit căruia la alcătuirea loturilor fiecare dintre acestea trebuie să cuprindă, pe cât posibil, aceeași cantitate de bunuri imobile, de drepturi și de creanțe, precum și prevederile art.736 al.1 Cod civil potrivit căruia fiecare copărtaș poate avea în natură partea sa de mobile sau imobile ce compun masa partajabilă, intimații au solicitat tribunalului să omologheze varianta solicitată, întrucât aceasta respectă dispozițiile legale invocate anterior.

Cu privire la argumentele recurentelor, intimații au apreciat că nu sunt întemeiate, întrucât nu se încalcă mărimea cotei reclamantelor, în varianta I fiindu-le atribuite acestora, în natură, camerele 1-4, mai multe decât primesc intimații, iar apărarea cu privire la faptul că se mărește cota pentru că P. G. este moștenitoarea lui P. E. nu poate reprezenta un argument, întrucât aceasta este al patrulea copil al lui P. E., iar cota sa succesorală are însemnătate numai la momentul sistării stării de indiviziune între moștenitorii lui P. E. (făcând referire și asupra faptului că există și alte bunuri în afară de construcție).

În ceea ce privește scăderea valorii bunului, intimații au apreciat că nici acest motiv nu poate reprezenta un argument pertinent întrucât intimații nu doresc să vândă, iar cu privire la susținerile recurentelor referitoare la îmbunătățiri, au considerat evident faptul că acestea sporesc valoarea și nu o diminuează și, în plus, au fost realizate la partea de construcție care a fost atribuită în natură chiar recurentelor, motiv pentru care instanța de fond în mod corect a stabilit ca acestea să cadă în lotul celor care le-au efectuat.

Mai mult, intimații au subliniat că instanța de fond a respins în mod corect cererea recurentelor de a fi luate în calcul îmbunătățirile aduse, ca fiind tardiv formulată, raportat la momentul depunerii cererii în instanță.

Intimații apreciază că nu poate fi omologată varianta VIII întrucât două părți din trei sunt îndreptățite să primească parte din construcție (partea lui D. I. și partea lui P. E.), cu atât mai mult cu cât de D. V. s-au ocupat P. E. și D. I. și nu recurenta S. M.; după decesul lui D. V. în februarie 2002, recurenta S. M. nu a mai intrat în imobil decât de câteva ori până la pomenirea de 6 luni, pentru că nu vorbea cu D. I. de 20 ani, fiind certați.

Cu privire la recurenta S. M., intimații au mai arătat că aceasta a venit în imobil după decesul lui D. I., a luat tot ce putea lua și a valorificat, a schimbat poarta de acces, fără a oferi vreo cheie lui P. E. și copiilor săi.

Ulterior, a achitat taxele pentru cota sa de moștenire (restul cotei fiind achitată de către intervenienți conform chitanței nr. 328/17.01.2011), a arat 2/3 din terenul din spatele casei și a introdus acțiunea ce face obiectul cauzei de față.

Cu privire la varianta nr. 8, solicitată de către recurente, intimații apreciază că este o variantă care exclude categoric atribuirea în natură a unei părți din construcție și intimaților, motiv pentru care solicită instanței să dea eficiență tuturor aspectelor menționate anterior, în sensul de a reține că nu este corect ca tocmai părților care au avut grijă de D. V. și acelora pe care D. I. i-a instituit legatari cu titlu universal, să nu le fie atribuită nici măcar o cameră din construcție.

În caz contrar, intimații apreciază că nu s-ar da eficiență testamentului, în condițiile în care partea de locuință la care aveau dreptul atât D. I. cât și P. E. prin cota sa succesorală, este dată unei persoane cu care cei doi nu vorbeau de mulți ani.

Intimații au mai solicitat înlăturarea înscrisurilor depuse de către recurente la ultimul termen de judecată, apreciind că acestea reprezintă o încercare de a demonstra o posesie „forțată" din ultimii 3 ani.

Concluzionând, intimații au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile nr. 3961/2014 a Judecătoriei Câmpina ca fiind legală și temeinică, cu obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat.

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp.art.3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

Potrivit motivelor de recurs, recurenții critică sentința prin prisma variantei omologate de către instanța de fond, apreciindu-se că în cauză se impune stingerea litigiului prin omologarea variantei a VIII-a din raportul de expertiză tehnică topografică lotizare completare întocmit de expert B. N..

Tribunalul reține că, în conformitate cu concluziile raportului de expertiză tehnică topografică întocmit în cauză, instanța de fond a dispus sistarea stării de indiviziune potrivit variantei I, variantă din care rezultă că terenul în suprafață de 199 mp identificat pe schița de plan nr. 1 prin coordonatele 2, A,B,F,G,3,2 rămâne în indiviziune, fiecare primind ½ din acesta.

De asemenea, construcția C1 este împărțită în două spații locative distincte, însă este de observat că potrivit raportului de expertiză construcții (fila 212 dosar fond), formarea unui lot în această variantă este posibilă numai dacă se asigură un acces convenabil și neproducător de conflicte, or, din probele administrate rezultă că între părți încă există o stare conflictuală.

În varianta 8, potrivit schiței nr. 1, recurenții primesc teren în suprafață de 407 mp identificat pe schița de plan potrivit coordonatelor 1, A,B,13,1, construcțiile C1 ȘI C2 situate pe acesta precum și suprafața de teren de 800 mp identificată prin punctele B,C,D,11,12,13,B, iar intimații primesc teren în suprafață de 163 mp identificat prin punctele 2, A,B,3,2, teren în suprafață de 2988 mp identificat prin coordonatele 3,4,5,6,7,8,9,10,11,D,C, B,3 și bolta viță de vie.

De asemenea, aceștia mai primesc și terenul în suprafață totală de 3264 mp, poziționat conform schiței nr. 2 și sultă de la lotul nr. 1 în valoare de 7.529,96 lei.

Tribunalul reține că partajul reprezintă operațiunea juridică prin care se pune capăt stării de indiviziune, înlocuindu-se drepturile indivize si concurente ale coindivizarilor cu dreptul de proprietate exclusivă asupra bunurilor sau părților din bunuri, sau valorilor determinate, ce le-au fost atribuite, existând ca și modalități concrete de partajare fie atribuirea bunului în proprietatea exclusivă a unuia dintre coproprietari, fie de a forma loturi și de a le atribui în natură fiecărui coproprietar sau de a dispune vânzarea bunului și de a împărți echivalentul bănesc între copărtași.

Principala modalitate de realizare a partajului este partajul în natură prin formarea de loturi și atribuirea acestora coproprietarilor. Această modalitate se impune pentru a da eficacitate dreptului de coproprietate al persoanei asupra unui bun imobil, drept care îi permite să se bucure de folosirea efectivă a bunului.

Argumentarea soluției instanței de fond în sensul că varianta I respectă dispozițiile art. 741 C.civ., fiind atribuite în natură bunuri ambelor părți, fără existența sultelor, contravine esenței și scopului partajului, nepunându-se capăt stării de indiviziune în condițiile în care terenul în suprafață de 199 mp identificat pe schița de plan nr. 1 prin coordonatele 2, A,B,F,G,3,2 rămâne în indiviziune, iar accesul la cele două spații locative distincte pentru construcția C1 nu este unul convenabil, generând în continuare conflicte între părți, cu atât mai mult cu cât nu s-a solicitat și nici nu s-a probat existența unei stări de indiviziune forțată asupra terenului de 199 mp.

Susținerile intimaților, astfel cum rezultă din cuprinsul întâmpinării, nu vor fi avute în vedere întrucât în varianta omologată de instanță nu se poate realiza scopul partajului, respectiv sistarea stării de indiviziune, în speță încălcându-se astfel dispozițiile art. 728 C.civ., nimeni neputând fi obligat a rămâne în indiviziune.

Pentru considerentele arătate, în temeiul disp. art. 312 alin. 1 și 2 C.pr. civ., reținând incidența disp. art. 304 pct. 9 C.pr. civ., va admite recursul și va modifica în parte sentința recurată în sensul că va dispune ieșirea din indiviziune a părților conform variantei a VIII-a din raportul de expertiză tehnică topografică - completare lotizare întocmit de expert B. N. (f. 325-331 dosar fond), după cum urmează:

LOTUL NR. 1 –reclamantele S. M., S. M.-I. și P. G. primesc în indiviziune: teren 407 mp (schița nr. 1) în valoare de 5698 lei, delimitat în perimetrul 1,A,B,13,1, teren în suprafață de 800 mp (schița nr. 1)-3600 lei, delimitat în perimetrul B,C,D,11,12,13,B, casa de locuit C1 (27.605 lei) și magazia C 2 (4.789 lei) situate pe terenul din . ., conform expertizei construcții G. Eugeniu, urmând să achite sultă în valoare de 7.529,96 lei lotului nr. 2.

LOTUL NR. 2-pârâta P. E. - fiică, decedată pe parcursul procesului, reprezentată de moștenitorii: P. Timoptie - soț supraviețuitor și descendenții: P. A.-V., P. C.-S., D. P. N., P. G. în indiviziune cu D. I. - fiu postdecedat cu moștenitorii testamentari: D. P. - N., P. A. – V., P. C.–S., primesc: teren în suprafață de 163 mp (schița nr. 1) în valoare de 2282 lei, teren în suprafață de 2988 mp (schița nr. 1) în valoare de 13.446 lei, delimitat prin punctele 3,4,5,6,7,8,9,10,11,D,C,B,3, teren arabil în suprafață de 3264 mp (schița nr. 2) în valoare de 4.406,40 lei, delimitat în perimetrul 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,1, boltă viță de vie în valoare de 440 lei, conform expertizei construcții G. Eugeniu, urmând să primească sultă în valoare de 7.529,96 lei de la lotul nr. 1 .

Va menține restul dispozițiilor sentinței.

În baza disp. art. 274 C.pr. civilă va obliga intimații în solidar la 1536 lei cheltuieli de judecată către apelante reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în sumă de 536 lei și onorariu avocat în sumă de 1000 lei, redus conform art. 274 alin. 3 C.pr. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurentele–reclamante S. M., domiciliată în mun. Câmpina . . . jud. Prahova, S. M. - I., domiciliată în mun. Câmpina . . . jud. Prahova, P. G., domiciliată în . J ., ., împotriva sentinței civile nr. 3961/15.12.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimații-pârâți-intervenienți în interes propriu P. A. V., P. C. S., ambii domiciliați în mun. Ploiești . nr. 17 jud. Prahova, D. P. N., domiciliată în mun. Ploiești .. 1 . . jud. Prahova și P. T., domiciliat în mun. Ploiești . nr. 17 jud. Prahova.

Modifică în parte sentința recurată în sensul că dispune ieșirea din indiviziune a părților conform variantei a VIII-a din raportul de expertiză tehnică topografică - completare lotizare întocmit de expert B. N. (f. 325-331 dosar fond), după cum urmează:

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Obligă intimații în solidar la 1536 lei cheltuieli de judecată către apelante.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 02.04.2015.

Președinte, Judecători,

C. R. M. N., N. A.

Grefier,

L. E. A.

Fiind în c.m., semnează

Grefier -șef

operator de date cu caracter personal 5595

red. N.A./tehnored. L.F.S.

2 ex./ 04.05.2015

d.f. nr._

j.f. D. E.

← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1581/2015. Tribunalul...		Obligaţie de a face. Hotărâre din 30-04-2015, Tribunalul PRAHOVA →

Partaj judiciar. Decizia nr. 188/2015. Tribunalul PRAHOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Decizia nr. 188/2015. Tribunalul PRAHOVA