Pretenţii. Decizia nr. 187/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 187/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 853/331/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA-SECTIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 187
Ședința publică din data de 19.01.2015
PREȘEDINTE – C. D. E.
JUDECĂTOR – D. G.
GREFIER – C. A.
Pe rol fiind judecarea apelului civil declarat de apelanta pârâtă T. F., domiciliată în Vălenii de M., .. 95, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 1153/14.08.2014, pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., în contradictoriu cu intimata D. C., domiciliată în Vălenii de M., .. 8, ., jud. Prahova.
Cererea de apel a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 1052 lei, achitată cu chitanța nr._/2014, anulată și atașată la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns apelanta pârâtă reprezentată de avocat C. A. și intimata reclamantă, personal și asistată de avocat T. L. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, tribunalul acordă cuvântul pe probe.
Apelanta pârâtă, prin apărător, solicită încuviințarea probei cu interogatoriul intimatei reclamante pentru a dovedi motivele apelului și menționează că renunță la proba testimonială solicitată.
Intimata reclamantă, prin apărător, învederează că se opune încuviințării probei cu interogatoriu, întrucât sunt suficiente înscrisurile depuse la dosar, față de recunoașterea apelantei pârâte din întâmpinare.
Apelanta pârâtă, prin apărător, învederează că pe verso antecontractului de vânzare – cumpărare erau menționate sume de bani, care au fost date intimatei – reclamante și lasă la aprecierea instanței cu privire la proba solicitată.
Intimata reclamantă învederează că la instanța de fond apelanta pârâtă a fost întrebată dacă are înscrisuri.
Instanța apreciază că față de înscrisurile depuse la dosar nu se impune încuviințarea probei cu interogatoriul, întrucât intimata pârâtă a răspuns că nu a achitat sume de bani.
Părțile, prin apărător, învederează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apelanta pârâtă, prin apărător, solicită admiterea apelului conform motivelor invocate, schimbarea în tot a sentinței apelate în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiate, menționând că o parte din bani au fost dați, însă în fața instanței nu se recunoaște.
Învederează că a solicitat și încuviințarea probei cu interogatoriu, dar nu i s-a încuviințat.
În subsidiar solicită casarea sentinței apelate.
Intimata reclamantă, prin apărător, solicită respingerea apelului, ca nefondat pentru motivele invocate pe larg prin întâmpinare, menținerea sentinței civile pronunțate de instanța de fond, ca fiind temeinică și legală; cu cheltuieli de judecată reprezentate de onorariul de avocat și cheltuielile de deplasare.
Constatând dezbaterile încheiate, tribunalul rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M., la data de 22.04.2014, sub nr._, reclamanta D. C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta T. F., obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 50.000 lei, reprezentând împrumuturi nerestituite și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a precizat că, in perioada octombrie 2011-august 2013 a împrumutat pârâtei mai multe sume de bani totalizând 50.000 lei, astfel cum rezultă din cele 15 chitanțe sub semnătură privata.
Prin fiecare chitanța, pârâta s-a obligat la restituirea sumei împrumutate la anumite termene, dar nu le-a respectat niciodată.
În final, reclamanta a precizat că a încercat și rezolvarea litigiului pe cale amiabilă, insă pârâta nu s-a prezentat la ședința de informare privind avantajele medierii.
Reclamanta și-a motivat cererea în drept pe prev art 2144 si urm. C.civ.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus copie de pe chitanțele sub semnătura privată.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 2105 lei taxă judiciară de timbru, reclamanta solicitând inițial ajutor public judiciar la care a renunțat (Încheierea din 29 mai 2014).
Pârâta, legal citată, a depus întâmpinare la data de 11.06.2014, prin care a arătat că recunoaște chitanțele date pentru suma de 50.000 lei, dar până in acel moment nu a avut posibilitatea de a le plăti.
Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare la data de 18.06.2014 prin care a solicitat admiterea acțiunii.
A fost încuviințată și administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Prin sentința civilă nr. 1153/14.08.2014, Judecătoria Vălenii de M. a admis cererea formulată de reclamanta D. C., în contradictoriu cu pârâta T. F., a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 50.000 lei reprezentând împrumut nerestituit și a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2740 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța o astfel de soluție, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Instanța de fond a constatat că, în datele de 19.10.2011, 12.04.2012, 08.06.2012, 03.09.2012, 24.09.2012, 08.10.2012, 15.10.2012, 29.10.2012, 18.12.2012, 30.01.2013, 12.02.2013, 05.03.2013, 29.05.2013, 28.06.2013, 07.08.2013 între reclamantă și pârâtă s-au încheiat mai multe contracte de împrumut, materializate în 15 înscrisuri sub semnătură privată, prin care pârâta, în calitate de împrumutat, a primit suma totala de 50.000 lei, de la reclamantă, în calitate de împrumutător, stabilindu-se termene de restituire a împrumutului acordat, în sarcina pârâtei, termene care s-au împlinit cu mult înainte de introducerea acțiunii, ultimul termen de restituire a împrumutului din 07.08.2013 fiind 18.08.2013.
În drept, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 2158C.civ., împrumutul de consumație este un contract prin care împrumutătorul remite împrumutatului o suma de bani sau alte asemenea bunuri fungibile si consumptibile prin natura lor, iar împrumutatul se obligă să restituie după o anumita perioadă de timp, aceeași sumă de bani sau cantitate de bunuri de aceeași natura și calitate.
Totodată, conform art. 1270 C.civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, în vreme ce potrivit art. 1170C.civ., convențiile trebuie executate cu bună credință.
Mai mult, legiuitorul, a instituit o prezumție de culpă în sarcina debitorului care nu și-a executat obligația, fiind necesară numai dovada existenței raportului juridic obligațional.
Pe cale de consecință, înscrisurile sub semnătura privata cuprinzând sumele de bani trecute lizibil, termenul de restituire și semnătura pârâtei fac dovada existenței raportului juridic obligațional dintre părți.
Instanța de fond a constatat că rezultă așadar, că reclamanta a reușit să facă dovada pozitivă și verosimilă a faptului alegat, în sensul existenței unei obligații de plată a sumei de 50.000 lei, în sarcina pârâtei, câtă vreme pârâta nu a făcut dovada că în realitate a împrumutat o sumă mai mică sau dovada plății debitului restant.
Potrivit art. 1499 C.civ dovada plații se face cu orice mijloc de proba, iar potrivit art. 1500 C.civ cel care plătește are dreptul la o chitanța liberatorie.
În cazul de față, simpla pretindere de către parata că a achitat o suma de bani nu a fost probată in niciun mod.
Mai mult, instanța a reținut faptul că pârâta a recunoscut întregul debit prin întâmpinare arătând că nu a avut posibilitatea de plată.
Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept reținute, în temeiul art. 1270 și 2158C.civ., instanța a admis cererea formulată de reclamanta și a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 50.000 lei reprezentând împrumuturi nerestituite aferente perioadei octombrie 2011-august 2013.
Luând în considerare dispozițiile art. 453 C.proc.civ. și constatând culpa procesuală a pârâtei, instanța de fond a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 2740 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, constituite din contravaloarea taxei judiciare de timbru de 2105 lei, taxe dactilografiere de 35 lei, onorariu avocat in cuantum de 600 lei (f. 14, 21, f. 63-65).
Împotriva soluției instanței de fond, pârâta a declarat apel, în termen legal, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate, cu consecința respingerii acțiunii.
În motivarea cererii de apel, apelanta pârâtă a arătat că este adevărat că a împrumutat niște bani de la intimată, însă o parte din aceștia i-a restituit, însă spre greșeala sa nu a făcut niciun înscris pentru aceasta, considerând-o prietenă și nu a crezut că vor ajunge in aceasta faza procesuală.
A arătat că i-a înapoiat aproape jumătate din bani, însă intimata reclamantă a apreciat ca acești bani ar fi considerați dobândă și nu restituirea banilor.
În subsidiar a solicita încuviințarea probei cu interogatoriu și proba testimonială, pentru a-și dovedi susținerile, deoarece in întâmpinarea de la fond a recunoscut că intimata reclamantă i-a dat banii, insa neavând un apărător nu a știut să facă vorbire de adevărata situație.
Primindu-se dosarul Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ la data de 03.10.2014.
În raport de motivele de apel formulate de intimata - reclamantă D. C., a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică (f.7-8).
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și dispozițiile legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
In esență, apelanta invocă în motivele de apel formulate, faptul că ar fi restituit sumele de bani ce au făcut obiectul convenției de împrumut încheiată intre cele doua părți din prezenta cauză, dar nu a încheiat nici un înscris in acest sens cu reclamanta intimata deoarece intre cele doua existau la momentul respectiv strânse relații de prietenie.
Prin urmare, apelanta invoca imposibilitatea preconstituirii unui înscris pentru a face dovada restituirii sumelor împrumutate, date fiind relațiile de prietenie dintre reclamanta si pârâtă .
In primul rând, tribunalul va retine împrejurarea ca toate chitanțele ce fac dovada convențiilor de împrumut succesive dintre părți au fost încheiate după . noului cod civil ( 01.10.2011 ), astfel încât legea aplicabila in speță este cea in vigoare la data încheierii actului juridic, inclusiv cu privire la executarea obligațiilor asumate de către părți.
De asemenea, in cauza sunt incidente dispozițiile Noului Cod de procedura civila fata de data înregistrării cererii de chemare in judecata.
Potrivit disp. art. 309 NCPC, nici un act juridic nu poate fi dovedit cu martori daca valoarea obiectului sau este mai mare de 250 de lei .
De asemenea, este inadmisibila proba cu martori daca pentru dovedirea unui act juridic legea cere forma scrisa afara de cazurile expres prevăzute de lege printre care și cel in care partea s-a aflat in imposibilitate materiala sau morala de a-și întocmi un înscris pentru dovedirea actului juridic .
Cu toate acestea, apelanta pârâta prin întîmpinarea formulata in fata primei instanțe arată că recunoaște chitanțele întocmite cu reclamanta pentru suma de 50.000 lei pe care se obliga să o achite deoarece nu a avut posibilitatea sa plătească până la momentul respectiv.
Așadar, apelanta a recunoscut atât încheierea convențiilor succesive de împrumut pentru suma totala de 50.000 lei, dar si faptul ca nu a restituit aceasta suma reclamantei, până la data formulării întîmpinării, respectiv 11.06.2014.
Este greu de crezut ca ulterior acestui moment, pârâta apelantă ar fi restituit o parte din sume, dar nu a încheiat înscrisuri in acest sens cu intimata deoarece erau in relații de prietenie, dat fiind că, părțile erau deja in litigiu si nici nu s-a făcut dovada existentei unor relații de natură a se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 390 NCPC si care ar fi permis apelantei sa uzeze eventual si de proba cu martori in dovedirea actului juridic, probă solicitată in apel.
De altfel, pârâta nici nu a solicitat probe in apărare cu ocazia soluționării in fond a cauzei, data fiind poziția sa inițială de recunoaștere necondiționată a pretențiilor reclamantei.
F. de aceste considerente, tribunalul constatând ca toate criticile formulate de către apelanta sunt nejustificate, in temeiul art. 480 NCPC, va respinge apelul împotriva sentinței civile nr. 1153/14.08.2014, pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., ca nefondat si va păstra sentința atacată.
Fiind in culpă procesuala, va obliga apelanta la plata către intimată a sumei de 570 lei reprezentând cheltuieli de judecată, conform chitanțelor aflate la dosar ( cheltuieli de transport si onorariu de avocat).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta pârâtă T. F., domiciliată în Vălenii de M., .. 95, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 1153/14.08.2014, pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., în contradictoriu cu intimata D. C., domiciliată în Vălenii de M., .. 8, ., jud. Prahova, ca nefondat.
Obligă apelanta la plata către intimată a sumei de 570 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi,. 19.01.2015.
Președinte, Judecător,
C. D. EnacheDaniela G.
Grefier,
C. A.
Operator date cu caracter personal nr. 5595
Red./tehnored.GD/4ex./11.02.2015
Dosar fond_ Judecătoria Vălenii de M.
Judecator fond - D. G. C. I.
| ← Obligaţie de a face. Hotărâre din 22-01-2015, Tribunalul PRAHOVA | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 288/2015.... → |
|---|
