Pretenţii. Sentința nr. 494/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 494/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 22-09-2015 în dosarul nr. 2757/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.2757
Ședința publică din data de 22.09.2015
PREȘEDINTE - C. M.
JUDECĂTOR - R. C.
GREFIER - CARDAȘOL I. N.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelantul pârât S. A.-Ș. domiciliat în mun. Câmpina, .. 10, ., ., împotriva sentinței civile nr. 494/06.02.2015 pronunțată de Judecătoria Câmpina în contradictoriu cu intimata reclamantă ASOCIAȚIA DE P. NR.102 POIANA CÂMPINA cu sediul în com. Poiana Câmpina, ., ., jud. Prahova, prin Administrator S.C. SEIMO IMOB S.R.L. cu sediul în mun. Câmpina, ., nr. 10, ..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul personal și prin procurator S. E., lipsind intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
La solicitarea instanței, procuratorul apelantului pârât arată că are studii juridice, fiind consilier juridic la Spitalul Municipal Câmpina, prezentând completului de judecată legitimația nr.2729/26.11.2014.
Procuratorul apelantului pârât, arată că nu mai are de formulat alte cereri în cauză.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul procuratorului apelantului pârât în dezbaterea apelului.
Procuratorul apelantului pârât, arată că cererea a fost introdusă de o persoană fără calitatea de reprezentant, că raportul de expertiză a fost întocmit fără că pârâtul sa fie convocat, fapt pentru care instanța a fost obligată să constate nulitatea raportului. La momentul refacerii raportului de expertiză, expertul a refuzat sa analizeze toate documentele contabile, analizând altă perioadă și constatând că reclamantul datorează cheltuieli de întreținere aferente lunilor mai, iunie, iulie 2012, deși la dosar existau chitanțe cu care face dovada că sumele au fost achitate integral, fără a datora penalitați. Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat. Cu cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise.
În timpul dezbaterilor procuratorul apelantului reclamant depune la dosar două foi purtând mențiuni olografe referitoare la diferite cifre și arata ca aceste cifre au fost înscrise de casierul intimatei.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina la nr._, reclamanta Asociația de P. nr. 102 Poiana Câmpina prin administrator S.C. Seimo Imob S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtul S. A.-Ș., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 977,04 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere și penalități de întârziere în perioada iunie 2012 – octombrie 2013, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâtul a beneficiat de toate utilitățile/reparațiile necesare întreținerii apartamentului pe care îl ocupă și, deși a fost somat în mai multe rânduri, acesta a refuză să-și achite cheltuielile de întreținere și majorările de întârziere.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 230/2007, HG 1588/2007, precum și clauzele contractului de administrare.
Pârâtul a formulat la data de 18.12.2013 întâmpinare prin care a solicitat ca reclamanta să fie obligată la recalcularea sumei, cu menționarea sumei reale reprezentând cheltuieli de întreținere pe care o are de achitat, arătând că la data de 26.11.2013 a contestat cheltuielile de întreținere și penalitățile de întârziere, solicitând explicațiile și documentele care să justifice suma solicitată, fără însă a primi răspuns, administratorul societății depunând cererea de chemare în judecată fără a încerca rezolvarea pe cale amiabilă, mai ales că nu mai locuiește în apartamentul situat în . luna septembrie 2012, iar listele de plată depuse de reclamantă ca material probator nu respectă prevederile art. 32 alin.2 din HG nr. 1588/2007 care prevăd în mod expres că listele de plată se semnează de către administrator și de către un membru al comisiei de cenzori și se aprobă de președinte prin semnătură și aplicarea ștampilei asociației, persoanele semnatare certificând și răspunzând de corectitudinea listei de plată.
La data de 30.12.2013, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a arătat că împrejurarea conform căreia pârâtul nu mai locuiește în imobil nu îl exonerează de la plata cheltuielilor de întreținere, mai ales că restanțele încep să curgă încă din luna iunie 2012 când pârâtul locuia în imobil și avea cunoștință de debit și penalități, asociația având dreptul să calculeze și să perceapă penalizări de întârziere pentru suma neachitată.
La data de 21.02.2014 Asociația de proprietari a depus o cerere de modificare a acțiunii în sensul micșorării cuantumului obiectului cererii de la suma de 977,04 lei la suma de 933 lei reprezentând cheltuieli de întreținere și penalități de întârziere aferente perioadei iunie 2012- octombrie 2013, arătând că pârâtul a efectuat trei plăți, respectiv 11,47 lei conform chitanței nr.158/ 20.12.2013, 12,96 lei conform chitanței nr.175/29.01.2014 și 19,61 lei conform chitanței nr.180/20.02.2014.
La data de 25.04.2014, reclamanta a depus o precizare la acțiune prin care a arătat că pe lista luni iunie 2012 exista înregistrată suma restantă de 470,70 lei din care 149,80 lei reprezintă cheltuielile aferente lunii mai 2012, 91,28 lei cheltuielile aferente lunii aprilie 2012, 125,24 lei, cheltuielile aferente lunii martie 2012 și 104,38 lei cheltuielile aferente parțial lunii februarie 2012, iar penalitatea de 39,30 lei înregistrată în lista lunii iulie 2012 a început să fie calculată odată cu restanțele aferente lunii octombrie 2011, apărând în lista aferentă lunii decembrie 2011 în sumă de 2,84 lei, dată de la care a crescut proporțional cu restanțele neachitate la cheltuielile de întreținere, ajungând la suma de 39,80 lei în lista lunii iunie 2012.
Totodată, reclamanta a arătat că înțelege să-și modifice acțiunea în sensul micșorării cuantumului obiectului cererii de la suma de 933 lei la suma de 576,26 lei, aferente perioadei iulie 2012 – parțial - octombrie 2013 ținând seama de plățile efectuate de către pârât în sensul că acesta a mai achitat suma de 346,09 lei conform chitanței nr.185/10.03.2014 și 10,65 lei conform chitanței nr.195/31.03.2014, iar suma de 576,26 lei reprezintă 80 lei fond de rulment, 40,40 lei fond de reparații, 52,76 lei penalități și 403,10 lei cheltuieli de întreținere.
La data de 28.08.2014 pârâtul a depus note de ședință prin care a arătat că nu datorează suma de 470,70 lei reprezentând debit, întrucât cheltuielile aferente lunilor mai, aprilie, martie și parțial februarie 2012 au fost achitate integral potrivit chitanțelor depuse la dosar iar fondul de rulment și de reparații au fost solicitate pentru a ridica valoarea sumei restante întrucât la trecerea de la societatea de administrare imobiliară și financiară Elii SRL la . au dispărut sumele aferente fondului de rulment și fondului de reparații, noile fonduri constituite la data de 23.05.2013 fiind o măsură de precauțiune pentru a masca dispariția sumelor din vechile fonduri, iar din documentele existente la dosar nu rezultă că datorează penalități de întârziere de 52,72 lei.
La data de 24.10.2014 reclamanta a depus o nouă cerere de modificare a acțiunii în sensul micșorării cuantumului obiectului cererii de la suma de 576,26 lei la suma de 519,01 lei aferentă perioadei iunie 2012 - octombrie 2013, invocând alte trei plăți efectuate de pârât, respectiv 21,09 lei conform chitanței nr. 211/_, 6,25 lei conform chitanței nr.224/24.06.2014 și 29,07 lei conform chitanței nr.237/21.08.2014.
După administrarea probelor cu acte, interogatoriu și expertiză de specialitate contabilă întocmită de expert Pucăr M., prin sentința civilă nr.494/06.02.2015 Judecătoria Câmpina a admis acțiunea precizată și a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 519,01 lei reprezentând cheltuieli de întreținere și penalități de întârziere aferente perioadei iunie 2012 – octombrie 2013, precum și cheltuieli de judecată în cuantum de 800 lei, reprezentând onorariu avocat și onorariu expert.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că pârâtul S. A. Ș. a beneficiat în perioada iunie 2012- octombrie 2013 de toate utilitățile/reparațiile necesare întreținerii apartamentului situat în com. Poiana Câmpina, ., ., jud. Prahova, dar nu a achitat în totalitate contravaloarea acestora, susținând că nu datorează sumele respective deoarece nu cunoaște ce reprezintă acestea.
A mai arătat instanța de fond că prin adresa din data de 26.11.2013 pârâtul a contestat la administratorul . cheltuielile de întreținere afișate în cuantum de 961,18 lei, solicitând explicații cu privire la această sumă, clarificări pe care le-a solicitat prin interogatoriul formulat.
S-a motivat de asemenea că, potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză, suma de 457,59 lei reprezintă cheltuieli de întreținere aferentă lunilor mai parțial, iunie și iulie 2012, chitanțele depuse de pârât la dosar reprezentând cheltuieli de întreținere anterioare acestei perioade, penalitățile de întârziere fiind calculate în baza hotărârii Comitetului executiv al Asociației de proprietari nr.102 care a stabilit penalități în procent de 0,2 % pe zi de întârziere, iar suma de 52,76 lei reprezintă penalitățile calculate pentru plata cu întârziere a cheltuielilor de întreținere aferente lunilor februarie, martie și aprilie 2012 achitate la data de 11.04.2012 în sumă de 115,88 lei și respectiv la data de 30.07.2012, sumele de 125,24 lei și 91,28 lei, rezultând astfel că, pentru perioada menționată pârâtul datorează suma de 519,01 lei, neputându-se reține că pârâtul a achitat aceste sume astfel cum a menționat la termenul din data de 19.09.2014, fiind astfel îndeplinite cerințele legale aplicabile pentru admiterea acțiunii astfel cum a fost precizată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, anularea sentinței și judecarea procesului cu evocarea fondului și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru.
În motivarea apelului apelantul a arătat că, deși reclamanta nu a depus la dosar documente doveditoare cu privire la sumele datorate, instanța de fond, în loc să respingă acțiunea, a dispus expertiză contabilă, refuzând să se pronunțe asupra cererii sale de respingere a acțiunii ca rămasă fără obiect, menținând în continuare expertiza contabilă deși a dovedit prin chitanțele depuse la dosar că a plătit suma de bani astfel cum reclamanta a precizat-o la termenul din data de 25.04.2014.
A mai arătat apelantul că expertiza a fost întocmită fără convocarea sa la data de 24.10.2014, motiv pentru care instanța a constatat nulitatea raportului de expertiză la data de 14.11.2014, deși la data de 31.10.2014 s-a adus la cunoștința instanței prin cerere motivată că expertiza este nulă, că expertul nu analizează documentele financiar – contabile, nu le anexează la raportul de expertiză și copiază listele de întreținere, iar la refacerea raportului de expertiză refuză, de asemenea, să analizeze documentele contabile și depune o completare la un raport de expertiză care fusese declarat nul.
A precizat apelantul că, tot cu ocazia întocmirii raportului de expertiză, expertul a analizat altă perioadă și a constatat că datorează cheltuieli de întreținere aferente lunilor mai parțial, iunie și iulie 2012, deși la dosar există chitanțe prin care a dovedit sumele pentru care a fost chemat în judecată, iar întreținerea pe luna mai 2012 era achitată integral fără a datora penalități.
A criticat apelantul faptul că este obligat prin sentința atacată să plătească întreținere pentru perioada iunie 2012 - octombrie 2013, deși instanța motivează hotărârea invocând concluziile expertului din raportul de expertiză declarat nul și anume că suma datorată reprezintă cheltuieli de întreținere aferente lunilor mai parțial, iunie și iulie 2012.
Un alt motiv de apel a vizat faptul că cererea de chemare în judecată a fost introdusă de către firma de administrare imobiliară care nu avea această calitate, iar la ultimul termen de judecată instanța, în loc să se pronunțe asupra excepției invocată de el, consideră că cererea poate fi acoperită prin semnarea ei de către Președintele asociației, lucru interpretat eronat cât timp nu a contestat faptul că cererea nu a fost semnată conform art.196 alin.1 cod pr. civilă, ci că a fost introdusă de o persoană care nu avea această calitate.
A precizat apelantul că, vicepreședintele asociației de proprietari este și avocatul care reprezintă firma de administrare, conform împuternicirii avocațiale pe numele de Paponi C. din 23.12.2013 pe care există o semnătură la client reprezentat, iar pe contractul de asistență juridică nr._ la client reprezentat sunt două semnături, total diferite de cea menționată anterior și, de asemenea, contractul încheiat între firma de administrare și asociația de proprietari este semnat tot de vicepreședinte în persoana avocatului Paponi C. care nu avea acest drept conform art.18 din HG nr.1588/2007.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova cauza a fost înregistrată la nr._ la data de 24.04.2015.
La data de 12.05.2015, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și cenzurarea susținerilor apelantului în condițiile în care din raportul de expertiză reiese că suma de 457,59 lei reprezintă cheltuieli de întreținere aferente lunilor mai parțial, iunie și iulie2012, chitanțele depuse la dosar de către pârât reprezentând cheltuieli de întreținere anterioare acestei perioade, iar penalități de întârziere au fost calculate corect în procent de 0,2% pe zi de întârziere, astfel încât în mod corect instanța de fond a reținut că pentru perioada iunie 2012 - octombrie 2013 pârâtul datorează suma de 519,01lei reprezentând cheltuieli de întreținere și penalități de întârziere.
A mai arătat intimata, referitor la mențiunile privitoare la președinte, vicepreședinte, avocat, reprezentare, că nu are relevanță semnarea contractului de către vicepreședintele Asociației de proprietari, având acest drept conform art.18 alin.7 din HG nr.1588/2007 care indică președintele și vicepreședintele ca reprezentanți legali în derularea contractelor angajate de asociație și relația cu terții, neexistând interese contrare sau incompatibilități.
La data de 29.05.2015, apelantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a arătat că nu se precizează cine formulează întâmpinarea apărând doar scrisul olograf „președinte”, o semnătură indescifrabilă și o ștampilă, că nu au fost depuse documente financiar contabile care să justifice sumele solicitate fiind depuse doar liste de plată care nu sunt semnate de către președinte și de un cenzor astfel cum prevăd dispozițiile legale aplicabile, că expertul a refuzat să verifice documentele considerând suma prea mică și că listele de plată sunt suficiente, că procesul verbal de calcul al penalităților a fost depus după 6 luni deși a solicitat a fi depus încă de la primele termene de judecată și, deși este întocmit în numele Comitetului executiv al Asociației de proprietari, este semnat numai de către Președinte, lipsind numele membrilor și semnăturile acestora, nefiind autentificat conform cu originalul.
A mai arătat apelantul că în cauză nu s-a făcut dovada unei delegări a președintelui asociației către vicepreședinte acesteia pentru imposibilitatea președintelui de a-și exercita atribuțiile, iar pentru a introduce cererea de chemare în judecată, . să depună o delegare specială autentificată la notariat, delegare care nu există, încălcându-se astfel disp. art. 2016 alin. 2 cod pr. civilă.
Tribunalul, examinând sentința atacată în raport de situația de fapt reținută, de criticile formulate, de textele de lege aplicabile, constată că apelul este nefondat având în vedere următoarele considerente:
În baza actelor existente la dosar, pârâtul S. A. Ș. a ocupat apartamentul nr.2 situat în com. Poiana Câmpina, ., . până în luna septembrie 2012, beneficiind de utilitățile oferite, fără a achita în totalitate cheltuielile de întreținere aferente, figurând inițial pe listele de plată ale Asociației de proprietari cu suma de 977,04 lei reprezentând cheltuieli de întreținere și penalități de întârziere aferente perioadei iunie 2012- octombrie 2013, sumă modificată ulterior de către asociația de proprietari în sensul reducerii acesteia la suma de 519,01 lei, datorită plăților parțial efectuate de către pârât, respectiv 11,47 lei conform chitanței nr. 158/20.12.2013, 11,96 lei conform chitanței nr. 175/29.01.2014, 19,61 lei conform chitanței nr. 180/20.02.2014, 346,09 lei conform chitanței nr. 185/10.03.2014, 10,65 lei conform chitanței nr.195/31.03.2014, 21,93 lei conform chitanței nr.211/28.05.2013, 6,25 lei conform chitanței nr. 224/24.06.2014 și 29,07 lei conform chitanței nr.237/21.08.2014.
Potrivit raportului de expertiză contabilă întocmit de expert Pucăr M., inclusiv răspuns din data de 09.12.2014 la revenirea din 17.11.2014, pârâtul înregistrează sume restante la întreținere în cuantum de 457,59 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere aferente lunilor mai parțial, iunie și iulie 2012, expertul precizând că această sumă restantă reiese și din situația debitelor la data de 15.08.2012, predată de . la data preluării Asociației de P. 102 Poiana Câmpina de către ..
A mai arătat expertul că pârâtul a achitat cu chitanța nr._/11.04.2012 suma de 115,88 lei reprezentând cheltuieli de întreținere aferente lunii februarie 2012, cu chitanța nr._/30.07.2012, suma de 125,24 lei reprezentând cheltuieli de întreținere aferente lunii aprilie 2012 și cu chitanța nr._/ 30.07.2012 suma de 91,28 lei reprezentând cheltuieli de întreținere aferentă lunii aprilie 2012, fără a fi achitate cheltuielile de întreținere aferente lunilor mai parțial, iunie și iulie 2012, respectiv 189,30 lei aferentă lunii iunie 2012, 171,33 lei aferentă lunii iulie 2012 și 97,16 lei restanță din luna mai 2012, sume care reprezintă restanța de 457,79 lei, aferentă lunilor mai parțial, iunie și iulie 2012.
În cuprinsul raportului de expertiză s-a menționat că penalitățile în cuantum de 52,76 lei au fost calculate în mod corect în baza procesului verbal nr.102/01.07.2011 prin care s-au stabilit penalități în procent de 0,2% pe zi de întârziere, expertul menționând actele de care a ținut seama la efectuarea raportului de expertiză, respectiv chitanțele de plată depuse de pârât la dosar, procesul verbal din data de 01.07.2011, procesul verbal din data de 06.07.2011 privind anularea restanțelor nejustificate, procesul verbal din data de 23.05.2013 vizând constituirea fondului de reparații și a fondului de rulment, situația încasării facturilor la data de 13.08.2012, situația debitelor la data de 15.08.2012 și listele de întreținere aferente perioadei mai 2012 - iulie 2014.
Disp. art. 46 din Legea nr.230/2007 prevăd că toți proprietarii au obligația să plătească legal conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revin la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
Art.49 din aceeași lege, prevede că asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată, penalizări care nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, iar suma acestora nu poate depăși suma la care s-au aplicat, termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari afișată pe lista lunară de plată fiind de maximum 20 de zile calendaristice, asociația de proprietari având dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Așadar, din analiza actelor și lucrărilor dosarului reiese că pârâtul a ocupat, în calitate de proprietar, apartamentul nr. 2 situat în com. Poiana Câmpina, ., . până în luna septembrie 2012, apartament pentru care datora cheltuielile de întreținere aferente, figurând pe listele de plată ale asociației de proprietari inițial cu suma de 977,04 lei reprezentând cheltuieli de întreținere și penalitățile de întârziere aferente perioadei iunie 2012 – octombrie 2013, sumă din care pârâtul a achitat parțial diverse sume de bani, în valoare totală de 458,03 lei, respectiv 11,47 lei conform chitanței nr. 158/20.12.2013, 11,96 lei conform chitanței nr. 175/29.01.2014, 19,61 lei conform chitanței nr. 180/20.02.2014, 346,09 lei conform chitanței nr. 185/10.03.2014, 10,65 lei conform chitanței nr. 195/31.03.2014, 21,93 lei conform chitanței nr.211/28.05.2013, 6,25 lei conform chitanței nr. 224/24.06.2014 și 29,07 lei conform chitanței nr.237/21.08.2014, mai având de achitat în prezent suma de 519,01 lei pentru perioada iunie 2012-octombrie2013.
Ca atare, atât timp cât pârâtul a deținut în calitate de proprietar apartamentul sus menționat, înseamnă că acesta avea obligația legală de a achita cheltuielile de întreținere aferente acestui apartament la termenele scadente, în caz contrar datorând penalități de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere, obligație pe care pârâtul nu și-a îndeplinit-o în totalitate, achitând după expirarea termenelor de plată prevăzute și fracționat sume modice de bani, caz în care reclamanta are dreptul să pretindă obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de întreținere restante aferente perioadei iunie 2012 – octombrie 2013.
Susținerea pârâtului în sensul că nu ar datora nicio sumă de bani în condițiile în care a achitat cheltuielile de întreținere aferente lunilor parțial februarie, martie, aprilie și mai 2012, nu poate fi avută în vedere în condițiile în care, potrivit raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză, sumele de bani reprezentând cheltuieli de întreținere aferente lunilor sus menționate au fost achitate în lunile aprilie și respectiv iulie 2012, acesta fiind motivul pentru care pârâtul figura cu restanțe în luna iunie 2012, iar cheltuielile de întreținere aferente lunilor mai parțial, iunie și iulie 2012 nu au fost achitate, motiv pentru care pârâtul are obligația să achite cheltuieli de întreținere aferente perioadei iunie 2012 – octombrie 2013, care nu a fost obligație stinsă în condițiile în care plățile sus menționate au vizat o perioadă anterioară, fiind efectuate după expirarea termenelor scadente, situație în care pârâtul datorează și penalități de întârziere.
Faptul că pârâtul a contestat cheltuielile de întreținere afișate pe listele de întreținere, nu este de natură să-l exonereze pe acesta de la plata acestor cheltuieli și nu constituie o dovadă că nu datorează cheltuieli de întreținere în condițiile în care din probele administrate rezultă că nu a achitat la scadență integral cheltuielile de întreținere aferente apartamentului pe care l-a ocupat până în luna septembrie 2012, neachitând de altfel nicio sumă de bani pentru lunile iunie, iulie și august 2012, înțelegând să achite numai după introducerea cererii de chemare în judecată sume modice de bani, respectiv 11,47 lei, 12,96 lei, 6,25 lei, etc., cea mai mare sumă de bani achitată fiind de 346,09 lei în luna martie 2014, plăți ce au fost avute în vedere de către asociația de proprietari la calculul cuantumului total al cheltuielilor de întreținere datorate potrivit cererii de modificare a acțiunii în sensul micșorării cuantumului obiectului cererii de chemare în judecată.
Împrejurarea că listele de întreținere nu ar fi semnate de președintele asociației, de un cenzor, nu are relevanță în cauză cât timp, pe de o parte, nu au fost contestate în termenul legal de 30 de zile de la data afișării acestora, producând efecte juridice, iar pe de altă parte, inexistența unor semnături nu determină nulitatea acestora cât timp listele au fost semnate, ștampilate de societatea de administrare a condominiului, mai ales că dispozițiile legale nu reglementează sancțiunea nulității listelor ci instituie doar obligația persoanelor care întocmesc listele respective de a răspunde de corectitudinea mențiunilor înscrise, ceea ce înseamnă că, în speță, administratorul semnatar răspunde de realitatea înscrierilor din listele de plată vizând sumele datorate de către proprietari.
De altfel, una din obligațiile prestatorului conform contractului de administrare nr. 30/16.08.2012 este aceea de a întocmi, până la data de 15 a fiecărei luni calendaristice, listele pentru plata întreținerii astfel încât, cât timp listele întocmite de către administrator au fost afișate la avizier în forma depusă la instanță conform cu originalul, înseamnă implicit că au fost aprobate de către președintele asociației, caz în care acestea atestă prin însăși natura lor cuantumul sumelor datorate de pârât.
Astfel, în mod corect instanța de fond a admis acțiunea precizată și a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 519,01 lei reprezentând cheltuieli de întreținere și penalități de întârziere aferente perioadei iunie 2012 - octombrie 2013, fiind îndeplinite condițiile art. 49 și urm. din legea nr. 230/2007.
Apărările apelantului în sensul că instanța de fond avea obligația de a se pronunța asupra cererii sale de respingere a acțiunii ca rămasă fără obiect în condițiile în care reclamanta nu a depus documente doveditoare privind sumele datorate și nicidecum să dispună expertiză contabilă, depunând la dosar chitanțele doveditoare ale plăților efectuate, precizate de reclamantă la termenul din 25.04.2014, nu pot fi avute în vedere întrucât la termenul de judecată sus-menționat, s-a consemnat poziția oscilantă exprimată de mandatarul pârâtului care și-a exprimat pur și simplu nemulțumirea privind sumele datorate, acordul de a le achita, motiv pentru care instanța de fond, în baza rolului activ, a dispus efectuarea unei expertize contabile în scopul determinării exacte a sumelor datorate de către pârât.
De altfel, respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect nu putea avea loc decât în situația în care s-ar fi făcut dovada certă că pârâtul a achitat întregul debit datorat, dovadă neefectuată de către pârât în condițiile în care cheltuielile de întreținere aferente lunilor februarie, martie, aprilie, mai parțial, au fost achitate după expirarea termenului legal de 20 de zile, datorând astfel penalități de întârziere, iar cele aferente lunilor mai parțial, iunie și iulie nu au fost achitate, împrejurare care atestă existența în continuare a obligației de plată a pârâtului, motiv pentru care era imposibil din punct de vedere legal să fie respinsă acțiunea ca rămasă fără obiect în condițiile în care obligația continua să existe, impunându-se administrarea de probatorii cu expertiză de specialitate pentru determinarea exactă a sumelor datorate de pârât.
Afirmațiile apelantului conform cărora, expertiza a fost întocmită fără convocarea sa la data de 24.10.2014, constatându-se nulitatea acesteia la data de 14.11.2014 și că, deși s-a constatat nulitatea expertizei, expertul nu analizează documentele financiar – contabile, nu le anexează la raportul de expertiză copiind listele de întreținere, inclusiv în cazul refacerii, depunând o completare la un raport de expertiză care fusese declarat nul, sunt nejustificate deoarece, neconvocarea părților în cazul efectuării unei expertize constituie prin însăși natura sa o nulitate relativă care nu determină constatarea propriu-zisă a nulității unui raport, ci pur și simplu impune refacerea expertizei strict sub aspectul convocării legale a părților, iar în speță, potrivit conținutului propriu-zis al refacerii expertizei depusă la dosar la data de 09.12.2014, convocatorului din data de 27.11.2014, pârâtul a fost prezent la data refacerii raportului de expertiză, respectiv 27.11.2014, semnând personal convocatorul, dată la care acesta a avut posibilitatea să-și exprime punctele de vedere, mai ales că expertul nu avea obligația să țină seama în exclusivitate de nemulțumirile exprimate de către pârât ci, dimpotrivă, să analizeze toate documentele contabile existente la dosar, raportul refacere reliefând sumele de bani achitate și datorate efectiv de către pârât.
Aspectele invocate de către apelant în sensul că expertul a analizat o altă perioadă, constatând că datorează cheltuieli de întreținere aferente lunilor mai parțial, iunie și iulie 2012, deși la dosar există chitanțe privind plata sumelor pentru care a fost chemat în judecată, inclusiv pe luna mai 2012 achitată integral și nu datorează penalități, nu au niciun temei legal în condițiile în care expertul a stabilit, în mod cert, în raport de actele existente la dosar, ce anume reprezintă suma restantă de 457,59 lei, ținându-se seama de plata cheltuielilor de întreținere pentru perioada februarie – mai (parțial) 2012, nefiind analizată o altă perioadă, iar în urma verificării documentelor aflate la dosar, a chitanțelor de plată depuse a pârât, s-a stabilit proveniența sumei solicitată de către reclamantă constatându-se că aceasta reprezintă cheltuieli de întreținere aferente lunilor mai parțial, iunie și iulie 2012, având în vedere suma restantă din luna mai, datorându-se penalități pentru suma restantă.
Criticile apelantului conform cărora a fost obligat prin sentința atacată să plătească întreținere pentru perioada iunie 2012 - octombrie 2013, invocându-se raportul de expertiză declarat nul potrivit căruia suma datorată reprezintă cheltuieli de întreținere aferente lunilor mai parțial, iunie și iulie 2012, sunt nefondate în condițiile în care din anexa 1 la raportul de expertiză reiese cu certitudine că pârâtul figura restant pe listele de întreținere în luna octombrie 2013 cu suma de 977,04 lei, efectuând ulterior diverse plăți în sumă totală de 458,03 lei, sumă care, raportată la restanțele înregistrate, stinge parțial datoria cea mai veche de 457,79 lei reprezentând cheltuieli de întreținere aferente lunilor mai parțial, iunie și iulie 2012, la care se adaugă 0,24 lei parțial pentru luna august 2012, rămânând astfel de plată suma de 519,01 lei aferentă perioadei iunie 2012-octombrie 2013 pe care pârâtul are obligația să o achite reclamantei, indiferent de poziția sa procesuală exprimată pe parcursul soluționării cauzei.
Împrejurările invocate de către apelant în sensul că cererea de chemare în judecată a fost introdusă de către firma de administrare imobiliară, impunându-se soluționarea cererii în raport de excepția invocată, fiind introdusă de o persoană care nu avea calitate procesuală activă, nu are niciun fundament legal întrucât, pe de o parte, conform actului adițional nr. 2/17.12.2012 la contractul de administrare nr. 30/16.08.2012, încheiat între beneficiarul asociația de proprietari și prestatorul ., acesta din urmă a fost împuternicit să facă toate demersurile necesare, să reprezinte beneficiarul în fața autorităților publice în vederea recuperării debitelor restante de la proprietarii asociației, având deci dreptul să formuleze acțiune în numele reclamantei, iar pe de altă parte, cererea de chemare în judecată a fost însușită de către președintele asociației de proprietari prin semnarea, ștampilarea acesteia, caz în care în mod corect instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesual active a reclamantei prin încheierea din data de 19.12.2014, care are dreptul să promoveze acțiune pentru recuperarea debitelor de la pârât.
Motivele apelantului în sensul că există diferențe în ceea ce privește semnăturile din cadrul contractului de asistență juridică nr._ la rubrica client/reprezentant, și împuternicirea avocațială din data de 23..12.2013, fiind imposibil ca vicepreședintele reclamantei să aibă și calitatea de avocat din partea firmei de administrare, neavând dreptul să încheie contractul de asistență cu societatea de administrare, reclamanta, în temeiul disp. art. 18 din HG nr. 1588/2007, sunt neîntemeiate întrucât la stabilirea dreptului reclamantei de a acționa în justiție proprietarii debitori, se ține seama dacă cererea de chemare în judecată a fost formulată de către reclamantă prin reprezentantul său, respectiv Ș. I., care a confirmat manifestarea de voință a reclamantei acordată societății de administrare de a formula prezenta acțiune la data de 14.12.2013 aplicând semnătura și ștampila în calitate de reprezentant al reclamantei.
De altfel, analizându-se actul adițional nr. 2 la contractul de administrare nr. 30/16.08.2012, societatea de administrare SEIMO IMOB SRL are dreptul să acționeze în numele reclamantei pentru recuperarea debitelor restante tocmai datorită prestațiilor pe care s-a obligat să le efectueze în temeiul acestui contract cu reclamanta, încheiat legal până la proba contrarie.
Mai mult chiar, analizându-se actele sus-menționate, reiese cu certitudine că au fost respectate disp. art. 18 din HG nr. 1588/2007, în condițiile în care acțiunea a fost promovată de către reclamantă prin intermediul președintelui acesteia care a semnat personal cererea, aplicând ștampila asociației, lipsa acestor elemente determinând sancțiunea nulității relative care a fost înlăturată cu respectarea dispozițiilor c. pr.civ., la data de 23.01.2015 prin semnarea acțiunii de către reprezentantul reclamantei și aplicarea ștampilei acesteia din urmă.
Pe de altă parte, în speță nu există deosebiri în ceea ce privește semnăturile existente în cadrul contractului de asistență juridică din data de 23.12.2013 deoarece acest contract care instituie în favoarea reclamantei dreptul de a beneficia de asistență juridică din partea unui avocat, a fost semnat de președintele reclamantei, ale cărui date personale au fost înscrise în cuprinsul contractului, motiv pentru care în baza acestui contract s-a acordat asistență juridică reclamantei de către apărătorul respectiv, neavând relevanță modalitatea de întocmire a împuternicirii avocațiale depusă la dosar la fila 39, mai ales că în speță nu există niciun caz de incompatibilitate sau de conflict de interese între apărătorul respectiv, reclamantă și societatea de administrare, în condițiile în care nu există nicio dispoziție legală care să interzică apărătorului respectiv să acorde asistență juridică asociației de proprietari, în calitate de membru al acesteia, profesia de avocat fiind o profesie liberală, indiferent de funcția pe care o ocupă persoana respectivă în cadrul asociației, în vederea recuperării debitelor datorate de către membrii asociației.
Prin urmare tribunalul, în raport de aceste considerente, constatând că nu există niciun motiv de nelegalitate sau de netemeinicie a hotărârii atacate, în baza art. 480 c.pr.civ. va respinge apelul ca nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelantul pârât S. A.-Ș. domiciliat în mun. Câmpina, .. 10, ., ., jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 494/06.02.2015 pronunțată de Judecătoria Câmpina în contradictoriu cu intimata reclamantă ASOCIAȚIA DE P. NR.102 POIANA CÂMPINA cu sediul în com. Poiana Câmpina, ., ., prin Administrator S.C. SEIMO IMOB S.R.L. cu sediul în mun. Câmpina, ., nr. 10, ., ., ca nefondat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.09.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. M. R. C.
GREFIER,
Cardașol I. N.
Operator date cu caracter personal nr. 5595
Red. RC./Tehnored TS.
2 ex./23.10.2015
D.f. nr._ - Judecătoria Câmpina
J.f. - T. A. C. A.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 2749/2015. Tribunalul PRAHOVA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2629/2015. Tribunalul... → |
|---|
