Anulare act. Decizia nr. 71/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 71/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 15-01-2014 în dosarul nr. 71/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR.71
Ședința publică din data de 15.01.2014
PREȘEDINTE: N. C.
JUDECĂTORI: A. G. H.
C. A. M.
GREFIER: M. Ș.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul reclamant S. P. FINANȚE L. PLOIEȘTI- cu sediul în Ploiești, ., județul Prahova, împotriva încheierii de ședință din data de 21.04.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimații pârâți C..AV.P. C. B. cu sediul în Ploiești, . . și A. I. V. domiciliat în ., județul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul, având in vedere că recurentul reclamant solicită judecarea cauzei în lipsă, conform ar.242 alin.2 C.pr.civilă, precum și actele și lucrările dosarului, constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
După strigarea cauzei și rămânerea în pronunțare, se prezintă consilier juridic P. R., depune delegație pentru S. P. Finanțe L., solicitând admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._, reclamantul S. P. Finanțe L. a chemat în judecată pe pârâții Cabinet Avocat P. I C. B. și A. I. V., solicitând să se constate anularea vânzării încheiate între aceștia cu privire la mijlocul de transport marca Opel Astra pe baza facturii nr. 34/14.09.2012.
În motivarea cererii, reclamantul a invocat art. 113 alin. 5 din C.pr. fiscală, arătând că la momentul efectuării tranzacției, vânzătorul avea datorii, care nici în prezent nu sunt stinse la bugetul local.
La data de 24.04.2013, pârâtul Cabinet Avocat P. I C. B. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, în principal respingerea acțiunii ca nefondat, iar în subsidiar, ca rămasă fără obiect, arătând că între timp a achitat creanța fiscală datorată.
La dosar s-au depus înscrisuri.
Prin încheierea de ședință din data de 24.04.2013, Judecătoria Ploiești în baza art.246 alin.2 C.proc.civ, a luat act de renunțarea la judecată formulată de reclamantul S. P. Finanțe L., împotriva pârâților Cabinet Avocat P. I C. B. și A. I. V., iar în baza art. 246 alin. 3 C.proc. civ., a obligat pe reclamant să plătească pârâtului Cabinet Avocat P. I C. B. suma de 600 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, anume onorariu apărător ales.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut susținerile reclamantului în sensul că înțelege să renunțe la judecata cauzei, cerere formulată după comunicarea cererii de chemare în judecată.
Împotriva acestei încheierii a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea in parte a încheierii de ședința din data de 21.04.2013, in sensul respingerii solicitării de a obliga instituția noastră la plata sumei de 600 lei, reprezentând cheltuieli de judecata, anume apărător ales.
În motivarea cererii de recurs, recurentul reclamant a arătat că înaintea promovării in instanța a cererii respective, organele fiscale, in data de 10.10.2012 cu adresa nr._ au înștiințat pe vânzător - Cabinet Avocat P. I C. B. ca acesta figurează cu obligații restante la buget, reprezentând impozit auto, iar in data de 26.11.2012 cu adresa nr. 1_ au instiintat pe cumpărător - A. V.. In adresa respectiva vânzătorul era invitat la sediul instituției recurente, in vederea achitării obligațiilor restante, in caz contrar organele fiscale urmând a se adresa instanței de judecata.
Cabinet Avocat P. I C. B. nu a dat curs solicitării organelor fiscale si nu a,achitat impozitul auto restant, astfel că la data de 28.12.2012 recurentul reclamant a formulat acțiune in instanța împotriva Cabinetului Avocat P. I C. B. si A. I. V. - iar la data de 22.04.2013 Cabinet Avocat P. I C. B. s-a prezentat la instituția recurentă pentru achitarea debitului restant.
Recurentul a mai menționat ca primul termen de judecata acordat in dosarul nr._ a fost la data de 24.04.2013, iar întrucât obligațiile restante au fost achitate înainte de primul termen de judecata, la data de 24.04.2013 a renunțat la acțiune.
Recurentul a invocat cazul in care legiuitorul a avut in vedere posibila culpa procesuala a reclamantului este cel reglementat de art. 246 C.pr.civ. in alineatul 1 unde se prevede regula conform căreia reclamantul poate sa renunțe oricând la judecata. In alineatul al treilea insa, se prevede ca daca renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare in judecata, instanța, la cererea paratului, va obliga pe reclamant la cheltuieli.
S-a arătat că, în cazul de fata, culpa procesuala aparține paratului Cabinet Avocat P. I C. B., chiar daca acesta si-a executat obligațiile înainte de primul termen de judecata - culpă constând in determinarea recurentului reclamant de a deschide un proces pe rolul instanței, deși acesta si-a îndeplinit obligația de plata (la 14.09.2012), ulterior introducerii cererii de chemare in judecata (la 22.04.2013).
Mai mult, recurentul apreciază ca nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecata reprezentând onorariul avocat, întrucât onorariul solicitat este disproporționat in raport cu dificultatea, amploarea sau durata cazului, instanța de judecata trebuind sa aibă in vedere munca prestata de avocat, efortul din partea apărătorului raportat la obiectul pricinii si complexitatea cauzei, apreciind, ca atare, suma constând in onorariu de avocat ca neîndeplinind condițiile de a fi necesara si rezonabila.
Primindu-se dosarul pe rolul Tribunalului Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ la data de 09.09.2013.
Intimatul – pârât, legal citat, nu a formulat întâmpinare.
Tribunalul examinând cauza în raport de sentința recurată, situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Recurentul reclamant a criticat sentința instanței de fond, apreciind că în mod greșit a fost obligat de aceasta la plata cheltuielilor de judecată, precum și că acestea, constând în onorariu de avocat, nu au un character necesar și rezonabil.
Tribunalul apreciază însă că instanța de fond a făcut în mod corect aplicarea în cauză a prevederilor art. 246 alin. 3 C.pr.civilă, care prevăd că, dacă renunțarea la judecată s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea pârâtului, va obliga pe reclamant la cheltuieli.
Se constată, totodată, că în cauză este vorba exact de împrejurările reglementate în textul de lege arătat, respectiv s-a formulat de către recurentul reclamant cerere de renunțare la judecată, după comunicarea cererii de chemare în judecată, iar intimatul-pârât C..Av. P. C. B. a formulat cerere de acordare a cheltuielilor de judecată - constatându-se, de asemenea, că textul expres menționat de art. 246 alin. 3 C.pr.civ., nu mai face nici o referire ori trimitere la culpa procesuală - astfel că în mod corect instanța de fond a dispus în sensul obligării la cheltuieli de judecată.
În ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată stabilite în sarcina recurentului reclamant, se constată că acestea constau în suma de 600 lei cu titlu de onorariu apărător ales, conform chitanței depuse la fila 20 dosar fond - onorariu ce nu apare ca fiind exagerat, în raport de obiectul cauzei constând în cererea de anulare a vânzării încheiată între pârâți cu privire la un autoturism marca Opel Astra în valoare de 6000 lei conform facturii atașate la fila 6 dosar fond, precum și având în vedere că după primirea cererii de chemare în judecată apărătorul ales al intimatului pârât menționat, a formulat întâmpinare și apărări în cauză, până la momentul depunerii cererii de renunțare la judecată din partea recurentului reclamant.
În consecință, față de considerentele arătate, tribunalul apreciază că motivele de recurs formulate în cauză sunt nefondate, astfel că în temeiul art. 312 rap. la art. 3041 C.pr.civ, va respinge recursul declarat de recurentul reclamant S. P. Finanțe L. Ploiești, împotriva încheierii de ședință din data de 21.04.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul reclamant S. P. FINANȚE L. PLOIEȘTI- cu sediul în Ploiești, ., județul Prahova, împotriva încheierii de ședință din data de 21.04.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimații pârâți C..AV.P. C. B. cu sediul în Ploiești, . ., . și A. I. V. domiciliat în ., județul Prahova, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 15.01.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. N. H. A. G. M. C. A.
Fiind în C.o.semnează fiind în C.O. semnează
Președintele Tribunalului Președintele Tribunalului
Grefier
Ș. M.
Fiind în C.O. semnează
P. Grefier
operator de date cu caracter personal 5595
red./tehnored. MCA
2 ex./ 07.07.2014
d.f._ J.Ploiești
j.f.S. I. D.
| ← Acţiune în constatare. Hotărâre din 12-12-2013, Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 90/2014. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
