Contestaţie la executare. Decizia nr. 1617/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1617/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 04-12-2013 în dosarul nr. 1617/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL P.
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.1617
Ședința publică din data de 04.12.2013
PREȘEDINTE - A. G. H.
JUDECĂTORI - N. C.
- C. A. M.
GREFIER - M. Ș.
Pe rol fiind soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuenții TAȘULEA S. și TAȘULEA M., ambii domiciliați in Ploiești, ..14, județul P., împotriva deciziei civile nr.1013/4.06.2013 pronunțată de Tribunalul P. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. P. cu sediul în Ploiești, ..22, județul P..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă revizuentul Tasulea S. personal, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a atașat dosarul nr._ al Tribunalului P., după care:
Revizuentul, având cuvântul, arată că nu are alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Tribunalul, având in vedere că nu sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, constată cererea de revizuire in stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acesteia.
Revizuentul, având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea cererii de revizuire astfel cum a fost formulată, anularea deciziei nr.1013/4.06.2013 pronunțată de Tribunalul P. în dosarul nr._, decizie prin care in mod eronat s-au redus cheltuielile de executare, respectiv onorariu executorului judecătoresc și cel al avocatului; solicită rejudecarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr.8507/09.09.2011 a Judecătoriei Ploiești; fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 25.03.2011 sub nr. _ contestatoarea DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. P. a formulat contestație la executare împotriva somației de plată și a procesului verbal din data de 03.03.2011, emise in dosarul de executare nr. 53/2011 de către B. D. M..
În motivarea contestației s-a arătat că la data de 06.03.2011 s-au comunicat contestatoarei somația din data de 03.03.2011 și procesul – verbal din data de 03.03.2011 emise în dosarul de executare nr. 53/2011 de către B. D. M..
Contestatoarea invoca nulitatea actelor de executare silită, respectiv somația și procesul verbal din 03.03.2011 emise împotriva Direcției Generale a Finanțelor P. a județului P., care desi debitor, titular al creantei stabilite în baza sentinței civile nr. 1807/17.02.2010 pronunțată de Judecătoria Ploiești este Ministerul Finanțelor P., cu sediul in București, .. sector 5. si nu Direcția G. a
Finanțelor P. a iudetului P..
S-a mai menționat că din actele depuse în susținerea contestației la executare, somația din 03.03.2011 a fost emisă împotriva Direcției Generale a Finanțelor P. a județului P. cu sediul In Ploiești, ., 22, jud. P., iar prin procesul verbal din aceeași dată executorul stabilește ca și debitor Direcția G. a Finanțelor P. a județului P., deși prin hotărârea judecătorească mai sus menționată ce constituie titlu executoriu creanța creditorilor Tasulea M. si Tasula M. a fost stabilită în sarcina Ministerului Finanțelor P., cu sediul in București, ., sector 5.
Astfel că, executorul judecătoresc în mod nelegal s-a adresat Direcției Generale a Finanțelor P. P. care nu a fost parte in proces, ci doar a asigurat reprezentarea Ministerului Finanțelor P. în dosarul nr._ și în care Judecătoria Ploiești a pronunțat sentința civilă nr. 1807/17.02.2010 în baza căruia s-au emis actele de executare.
Având în vedere cele mai sus menționate, în raport de faptul că somația și procesul verbal din 03.03.2011 au fost emise de către B. D. M. împotriva Direcției Generale a Finanțelor P. a județului P., deși titularul obligației de plată stabilite prin sentința civilă nr.1807/17.02.2010 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ este Ministerul Finanțelor P., contestatoarea invocă nulitatea actelor de executare silită menționate și pe cale de consecință solicită anularea acestora ca atare.
Prin O.G. nr. 22/2002, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 110/2007 se instituie o procedură specială, constând în acordarea unul termen de grație de 6 luni debitorului Instituție publică, dând acestuia posibilitatea să-și execute de bună voie obligațiile în termenul stabilit de lege, executarea silită conform dreptului comun având un caracter subsidiar, numai în situația neîndeplinirii obligației de bună voie, în condițiile art. 2 al actului normativ menționat.
Prin urmare, față de dispozițiile menționate, rezultă că legiuitorul a stabilit un termen limită în care instituția publică debitoare are obligația de a face demersurile necesare pentru punerea în executare în mod voluntar a unui titlu executoriu.
Din interpretarea „per a contrario” a normelor legale invocate anterior, reiese faptul că, numai în situația în care, în termenul de 6 luni instituția publică debitoare nu-și îndeplinește obligația, creditorul poate să procedeze la executarea silită potnvit dreptului comun".
Este evident că în lumina dispozițiilor ordonanței menționate, respectiv art. 3, numai în ipoteza în care debitorul nu îsi îndeplinea în mod voluntar obligația de plată în termen de 6 luni de la primirea somației, creditorul putea solicita efectuarea executării silite potrivit dreptului comun.
Prin decizia nr.213/04.03.2010 Curtea Constituțională a constatat că este neîntemeiată susținerea potrivit căreia O.G. nr.22/2002 contravine dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale, deoarece permite statului să împiedice, sa anuleze sau să întârzie în mod excesiv executarea unei hotărâri judecătorești pronunțate împotriva sa.
Curtea Europeană a considerat, spre exemplu, în cauza Moroko vs Rusia, câ "un interval total de 9 luni în care autoritățile au executat o hotărâre judecătoreasca nu era nerezonabil din punctul de vedere al Convenției,
Caracterul rezonabil al unui asemenea interval trebuie determinat in funcție de complexitatea procedurilor de executare, de comportamentul reclamantului si cel al autorităților competente precum si in funcție de natura si cuantumul creanței stabilite in hotărâre."
Cu privire la cheltuielile de executare silita stabilite in baza procesului verbal din 03.03.2011, solicita sa se aibă in vedere următoarele aspecte:
Suma de 35.000 reprezentând onorariu de avocat in faza executării silite, apreciază contestatoarea, este exagerat de mare, fapt pentru care solicita ca in temeiul art. 274 alin.3 Cod procedura civila sa se diminueze, in raport si de prestația efectiva a avocatului in faza executării silite.
De asemenea, onorariul executorului judecătoresc a fost stabilit in mod nelegal la suma de 6300 lei plus 1% din suma ce depășește 100,000 iei din valoarea creanței, având in vedere dispozițiile OMJ nr. 2550/2006 care stabilesc onorariile executorilor judecătorești procentual, prin raportare la debitul principal, respectiv, pentru sume mai mari de 100.000, procentul fiind de 1%. In speța, debitul este de 530.137 lei, iar 1% din aceasta suma reprezintă 53,013 lei, si nu 63.000, cum " a rotunjit" executorul judecătoresc, nemaivorbind si de procentul de 1%.
Având în vedere motivele expuse mai sus, solicită să se admită contestația la executare și pe cale de consecință să dispună anularea tuturor actelor de executare emise de către B. D. M., în dosarul execuțional nr. 53/2011.
În drept s-au invocat disp. art. 399 – 404 C.pr.civ., OG nr. 22/2002 precum și toate actele normative invocate în cuprinsul contestației la executare.
La data de 01.06.2011 s-a formulat cerere precizatoare prin care s-a arătat că intimați sunt Tasulea M. și Tasulea M..
Prin încheierea de ședință din data de 24.06.2011 s-a dispus introducerea în cauză în calitate de intimați a numiților Tasulea M. și Tasulea M. și scoaterea din cauză a intimatei B. D. M..
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin Sentința civilă nr.8507/09.09.2011, Judecătoria Ploiești a respins contestația la executare formulată de contestatoarea DIRECȚIA G. A F. P. P. în contradictoriu cu intimații TASULEA M. și TASULEA M. ca neîntemeiată
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că contestatorul a formulat contestație la executare împotriva executării pornite la cererea creditorilor Tasulea M. și Tasulea M. în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1807/17.02.2010 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._, solicitând anularea somatiei si a procesului-verbal de cheltuieli de executare din data de 03.03.2011 emise în dosarul de executare nr. 53/2011 al B. D. M..
Titlul executoriu in baza caruia a fost demarata executarea silita il constituie sentința civilă nr.1807/17.02.2010 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ prin care a fost admisa in parte cererea reclamanților Tasulea M. și Tasulea M. si a fost obligat paratul Ministerul Finanțelor P. prin Direcția Generala a Finanțelor P. P. ca reprezentant al statului sa plătească reclamanților suma de 114.100 euro si suma de 2000 lei reprezentând despăgubiri.
Sentința civilă evocată mai sus a fost modificată în parte prin Decizia nr. 653/08.12.2010 – nerecurată, pronunțată de Tribunalul P. în dosarul nr._ in sensul ca s-a înlăturat numai obligația pârâtei de a restitui suma de 2000 lei, menținându-se în rest celelalte dispoziții ale sentinței.
Creditorii Tasulea M. și Tasulea M., au demarat procedura de executare silita a titlului de creanță obținut de aceștia prin înregistrarea cererii de executare silita la B. D. M. sub nr. 53/16.02.2011, la data de 09.06.2008 fiind emisa somația nr. 119 în dosarul de executare nr. 119/2008 al B. M. S..
Prin Încheierea din data de 25.02.2011 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ a fost încuviințată executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.1807/17.02.2010 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ .
Ulterior, la data de 30.03.2011 B. D. M. a întocmit procesul-verbal de stabilire cheltuieli de executare pentru suma de 35.354,5 lei fiind emisă și somația întocmită la data de 03.03.2011-fila 21 pentru suma totală de 530.137,2 lei, comunicate debitorului potrivit dovezii de comunicare din data de 08.03.2011-fila 22 din dosarul de executare silită.
La data de 22.03.2011 s-a întocmit al doilea proces-verbal de stabilire cheltuieli de executare pentru suma de 84,2 lei.
Ca urmare a neexecutării de bunăvoie a obligațiilor de către debitor s-a dispus măsura înființării popririi asupra conturilor acestuia deschise la Trezoreria Ploiesti, fiind înștiințat și debitorul Ministerul Finanțelor P. prin Direcția G. a Finanțelor P. P. cu adresa din 22.03.2011-fila 25 comunicată la data de 24.03.2011-fila 26, cu privire la indisponibilizarea sumei de 523.151,71 lei, suma datorată fiind recuperată ca urmare a măsurii luate potrivit recipiselor de consemnare a sumelor cu nr. 970/27.06.2011 și 1023/29.06.2011.
La data de 18.07.2011, ca urmare a recuperării sumelor rezultate din executarea silita, executorul judecătoresc a procedat la distribuirea/eliberarea acestor sume, suma indisponibilizată fiind virată în contul bancar al creditorilor, potrivit procesului-verbal de eliberare sume rezultate din executare întocmit la data 18.07.2011 de Biroul Executorului Judecătoresc D. M., fiind recuperata creanța in proporție de 98%.
Având în vedere că titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre judecătorească irevocabilă iar somația de executare și procesul-verbal de stabilire cheltuieli de executare din data de 03.03.2011 au fost emise conform Codului de procedură civilă și comunicate debitorului potrivit dovezilor de comunicare anexate la dosar - f.22 si 26, rezultă că actele de executare
In ceea ce privește cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite acestea sunt, potrivit art. 371 ind.7 alin.2 C.pr.civ. în sarcina debitorului urmărit. Este un principiu similar cu cel consacrat în art. 274 C.pr.civ, iar debitorul, și de această dată este în culpă procesuală, întrucât nu și-a executat voluntar obligațiile impuse prin titlul executoriu.
În ceea ce privește procesul-verbal de stabilire cheltuieli de executare emis la 30.03.2011 de B. D. M. pentru suma de 35.354,5 lei instanța trebuie să țină seama de dispozițiile legale ale art. 3717 alin. 2 Cod pr.civ. care stabilesc că plata cheltuielilor de executare este în sarcina debitorului iar în speță din probele administrate rezultă că data înregistrării cererii de executare silită la executor este 16.02.2011, dată în raport de care se stabilește executarea de bunăvoie sau prin constrângere a obligației de către contestatoare.
La stabilirea obligației contestatoarei de a achita cheltuielile de executare se ține seama în exclusivitate de momentul în care contestatoarea și-a îndeplinit obligația în raport de manifestarea de voință a creditoarei de a o constrânge să-și execute obligația și nicidecum doar în funcție de achitarea debitului principal.
Debitul a fost achitat după data de 16.02.2011, data înregistrării cererii de executare, devenind astfel aplicabile dispozițiile art. 3711 alin. 2 C pr.civ., în temeiul cărora executarea silită are loc până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, contestatoarea având obligația să achite toate cheltuielile de executare în integralitatea lor, determinate în urma formulării cererii de executare silită și de achitarea cu întârziere a debitului datorat, cheltuieli aflate în sarcina sa exclusivă.
Având în vedere dispozițiile art. 274 alin.3 C.pr.civ. a reținut că, instanța poate reduce onorariul avocatului doar prin utilizarea celor două criterii prevăzute de textul de lege: valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat. Aceste criterii sunt aplicabile si in ceea ce privește onorariul executorului judecătoresc.
Astfel, raportat la munca depusă și la valoarea creanței pe care a avut-o de recuperat, onorariul executorului judecătoresc este legal și justificat și nu se impunea reducerea acestuia.
În ceea ce privește onorariul avocatului, în cursul executării silite, se reține că la dosarul de executare nr. 53/2011 al B. D. M. se află în original împuternicirea avocațială nr. nr._/2011, prin care apărătorul intimaților – creditori a fost împuternicit să ii reprezinte pe aceștia în fața executorului judecătoresc și să redacteze actele creditoarei în scopul recuperării debitului.
În speță, valoarea pricinii este ridicată, peste 114.000 EURO, iar munca îndeplinită de avocat justifică plata unui onorariu de 35.000 lei, cu atât mai mult cu cat creditorul a achitat acest onorariu cu chitanța anexată.
În cursul executării silite se presupune că avocatul acordă multe consultații juridice, asistă și reprezintă partea, redactează înscrisuri și face multiple demersuri în scopul achitării debitului și scurtării perioadei în care executarea poate fi întreruptă, cum este cazul contestației la executare.
Instanța trebuie să aibă în vedere tot timpul culpa procesuală a părții care a căzut în pretenții, in prezenta cauza fiind evidenta culpa debitorului, creditorul având dreptul să obțină recuperarea integrală a acestor cheltuieli
Recursul declarat de recurenta contestatoare DGFP P. împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia nr.1013/04.06.2013 a Tribunalului P. a admis
A fost modificată în tot sentința recurată în sensul că a fost admisă în parte contestația formulata și anulată în parte procesul-verbal de cheltuieli de executare și procesul-verbal de eliberare sume rezultate în executare, în sensul că a fost redus onorariul executorului judecătoresc la 6500 lei iar onorariul avocatului la 100 lei și menținute în rest dispozițiile sentinței recurate.
Împotriva acestei decizii au formulat cerere de revizuire intimații Tașulea S. și Tașulea M., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea cererii de revizuire și anularea acesteia.
În motivarea cererii de revizuire, revizuienții au arătat că prin contestația la executare ce a format obiectul dosarului nr._, Direcția Generala a Finanțelor P. P., a solicitat anularea somației de plată și a procesului verbal din data de 03.03.2011 emise în dosarul de executare nr. 53/2011 de către B. D. M., în considerarea faptului că cheltuielile de executare silita stabilite prin actele contestate au fost stabilite în mod nelegal.
Instanța de fond prin sentința civilă nr. 8507/09.09. 2011 a respins contestația la executare cu motivarea că toate cheltuielile de executare sunt justificate prin înscrisuri depuse în original la dosar și că reflectă activitatea executorului judecătoresc și a avocatului în această procedură.
Tribunalul P., investit cu recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 8507/09.09.2011, a admis aceasta cale de atac, a modificat în tot sentința recurată, în sensul că a admis în parte contestația, a redus onorariul executorului judecătoresc la 6500 lei iar onorariul de avocat la 100 lei.
Revizuenții au arătat că, au formulat prezenta cerere de revizuire întrucât intimata a mai formulat în contradictoriu cu aceștia o contestație la executare ce a format obiectul dosarului nr._/281/2011, prin care de asemenea a solicitat anularea procesului verbal prin care au fost stabilite cheltuielile de executare reprezentând onorariu de avocat și cel al executorului judecătoresc.
Judecătoria Ploiești prin sentința civilă nr._/10.11.2011, a respins aceasta contestație, iar soluția a fost menținută în calea de atac a recursului de către Tribunalul P., care prin decizia civilă nr. 679/08.05.2012, a respins recursul formulat de către DGFP P..
Totodată au mai arătat revizuienții că au formulat prezenta cerere de revizuire, în aprecierea faptului că există identitate de raport jurisdicțional prin hotărâri potrivnice situație ce este de natură să se constituie într-o nelegalitate comisă ca urmare a soluționării aceleiași cauze prin două hotărâri, în mod diferit.
Sub aspect procedural, posibilitatea de a se cere revizuirea în temeiul art.322 pct.7 Cod procedură civilă este supusă între altele, condiției ca hotărârile potrivnice să conțină elemente caracteristice existenței lucrului judecat.
Din lecturarea celor două contestații la executare, rezulta cu certitudine faptul că ambele au fost formulate în cadrul dosarului de executare nr. 53/2011 al B. D. M., au vizat același aspect, respectiv cheltuielile de executare și s-au purtat între aceleași părți, situație față de care există autoritate de lucru judecat. Potrivit art. 1201 cod civil „este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauza și este între aceleași părți, făcuta de ele și în contra lor, în aceeași calitate".
Excepția lucrului judecat nu a fost invocata în dosarul nr._ .
In drept au fost invocate disp.art. 322 pct. 7 C.proc.civ., art. 1201 C.civ.
Primindu-se dosarul la Tribunalul P., cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Examinând actele și lucrările dosarului, decizia împotriva căreia a fost formulată cerere de revizuire, motivele de revizuire și față de dispozițiile legale incidente în cauză, tribunalul reține că cererea de revizuire este întemeiată, pentru considerentele următoare:
Revizuenții și-au întemeiat în drept cererea de revizuire pe disp. art. 322 pct. 7 C. pr. civ.
Potrivit disp. art. 322 alin. 1 pct. 7 C. pr. civ., revizuirea unei hotărâri definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când nu evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive, potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, în una sau aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. Aceste dispoziții se aplică și în cazul când hotărârile potrivnice unt date de instanțe de recurs.
Instanța competentă să se pronunțe asupra revizuirii întemeiate pe disp. art. 322 pct. 7 C. pr. civ., nu exercită un control judiciar asupra legalității și temeiniciei hotărârilor contradictorii, ci verifică numai dacă, ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului puterii de lucru judecat și, în caz afirmativ procedează la anularea ultimei hotărâri.
Prin contestația la executare ce a format obiectul dosarului nr._, Direcția Generala a Finanțelor P. P., a solicitat anularea somației de plată și a procesului verbal din data de 03.03.2011 emise în dosarul de executare nr. 53/2011 de către B. D. M., în considerarea faptului că cheltuielile de executare silita stabilite prin actele contestate au fost stabilite în mod nelegal.
Instanța de fond prin sentința civilă nr. 8507/09.09. 2011 a respins contestația la executare cu motivarea că toate cheltuielile de executare sunt justificate prin înscrisuri depuse în original la dosar și că reflectă activitatea executorului judecătoresc și a avocatului în această procedură.
Recursul declarat de DGFP P. împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia ce face obiectul prezentei cereri de revizuire, modificată în tot sentința recurată și admisă în parte contestația, anulat în parte procesul verbal de cheltuieli de executare și procesul verbal de eliberare sume rezultate în sensul reducerii onorariului executorului judecătoresc la 6500 lei iar onorariul avocatului la 100 lei.
Intimata Direcția G. a Finanțelor P. P. a mai investit instanța cu contestație la executare, ce a format obiectul dosarului nr._/281/2011, prin care a solicitat de asemenea anularea procesului verbal prin care au fost stabilite cheltuielile de executare reprezentate de onorariul de avocat și onorariul executorului judecătoresc.
Contestația la executare a fost respinsă prin sentința civilă nr._ din 10.11.2011 a Judecătoriei Ploiești, menținută de instanța de recurs prin respingerea recursului formulat de DGFP P. de Tribunalul P. prin decizia civilă nr. 679 a Tribunalului P..
Astfel, cele două contestații la executare au fost formulate în cadrul aceluiași dosar de executare, nr. 53/2011 al B. D. M., ambele au privit cheltuielile de executare, deci același aspect și în ambele au fost aceleași părți.
Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri se poate cere dacă există două hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Așadar, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri își are suportul logic în respectarea puterii lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare, a căror executare este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar ieșirea din situația anormală, creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea și anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității de lucru judecat.
Hotărârile ce fac obiectul prezentei cereri de revizuire sunt irevocabile, au intrat în puterea lucrului judecat și, în cadrul celui de-al doilea proces, nu s-a invocat prima hotărâre, fiind îndeplinite, astfel, condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. Civ.
Pentru considerentele arătate, tribunalul va admite cererea de revizuire, va anula decizia nr.1013/4.06.2013 pronunțată de Tribunalul P. în cauza ce a format obiectul dosarului nr._ și, rejudecând recursul, respinge recursul declarat de recurenta contestatoare DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. P., împotriva sentinței civile nr. 8507 din 09.09.2011 a Judecătoriei Ploiești, ca nefondat.
Se va lua act că revizuentul nu solicită cheltuieli de judecată
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite cererea de revizuire formulată de revizuenții TAȘULEA S. și TAȘULEA M., ambii domiciliați in Ploiești, ..14, județul P., împotriva deciziei civile nr.1013/4.06.2013 pronunțată de Tribunalul P. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. P. cu sediul în Ploiești, ..22, județul P..
Anulează decizia nr.1013/4.06.2013 pronunțată de Tribunalul P. în cauza ce a format obiectul dosarului nr._ și, rejudecând recursul, respinge recursul declarat de recurenta contestatoare DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. P., împotriva sentinței civile nr. 8507 din 09.09.2011 a Judecătoriei Ploiești, ca nefondat.
Ia act că revizuentul nu solicită cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.12.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
A. G. H. N. C. C. A. M.
GREFIER,
M. Ș.
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
Red./tehnored. NC
3 ex/13.01.2014
Dr._ Tribunalul P.
Jr. M. B., F.L. Șalar, I. C.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1607/2013. Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 662/2013. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
