Contestaţie la executare. Decizia nr. 3346/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3346/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 15-12-2015 în dosarul nr. 3346/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA-SECTIA I CIVILA
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.3346
Ședința publică din data de 15.12.2015
PREȘEDINTE – R. C.
JUDECĂTOR – C. M.
GREFIER – CARDAȘOL I. N.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanta intimată C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA- prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, cu sediul în București, .. 401 A, O.P.76, C.P.87, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 6326/18.05.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata - contestatoare D. E. D., domiciliată în Ploiești, ..28, jud. Prahova și cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Oradea, .. 19A, jud.Bihor.
Cererea de apel timbrată cu suma de 40 lei taxă de timbru, anulată la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față constată:
Prin contestația la executare înregistrată cu nr._ /07.10.2014, la Judecătoria Ploiești, contestatoarea D. E. D. a chemat în judecată pe intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA- prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună anularea actelor de executare silită întocmite în dosarul nr.648//2014 al B. P. A., anularea executării silite,inclusiv a popririi, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că, în mod nelegal, s-a procedat la executarea sa silită în baza proceselor verbale de contravenție . 11, nr._/06.07.2011, . 11, nr._/06.07.2011, . 11, nr._/06.07.2011, . 11, nr._/06.07.2011, privind plata tarifului de despăgubire de câte 28 de euro, fără să se țină seama de data săvârșirii faptelor – 14.01.2011, 15.01.2011,20.01.2011, 22.01.2011, încheierea proceselor verbale-06.07.2011, de existența prescripției privind executarea silită în temeiul disp. art.13 alin.1 din OUG nr.21/2001 privind termenul de prescripție de 6 luni care începe să curgă de la data săvârșirii faptelor și că faptele nu au existat în realitate atât timp cât a achiziționat rovinieta la data de 05.05.2010, fiind valabilă până la data de 04.05.2011, existând o eroare la data emiterii rovinietei privind numărul de identificare al autoturismului, aspect recunoscut de către organul emitent al rovinietei, mai ales că au fost abrogate disp. art.8 alin. 3 din OUG nr.15/2002, având o fiică încadrată în gradul de handicap grav, fiind nevoită să facă regulat curse pe traseul București – Ploiești și retur în vederea recuperării copilului.
La data de 29.01.2015, intimata a formulat o întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare atât timp cât contestatoarea nu a formulat plângeri contravenționale împotriva proceselor verbale care reprezintă titluri executorii, fiindu-i comunicate procesele verbale la domiciliul acesteia, procese verbale necontestate, motiv pentru care acestea au devenit susceptibile de a fi puse în executare silită în termenul de prescripție de 3 ani, nefiind aplicabile dispozițiile privind prescrierea executării sancțiunilor în baza legislației contravenționale.
La data de 13.02.2015 contestatoarea a formulat un răspuns la întâmpinarea intimatei, solicitând înlăturarea susținerilor acesteia în condițiile în care executarea silită este prescrisă în baza legislației contravenționale și că procesele verbale de contravenție nu reprezintă titluri executorii în condițiile în care nu i-au fost comunicate, prin poștă cu aviz de primire.
După administrarea probelor cu acte, prin sentința civilă nr. 6326/18.05.2015 a Judecătoriei Ploiești, a fost admisă în parte contestația la executare formulată de contestatoare împotriva intimatei și s-a dispus anularea executării silite în cadrul dosarului nr. 684/2014 al B. P. A., fiind respinsă cererea contestatoarei privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție, s-a reținut că în baza proceselor -verbale de constatare a contravențiilor sus menționate a fost obligată contestatoarea la plata unor amenzi contravenționale de câte 250 de lei pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, fiind obligată și la plata tarifelor de despăgubire de câte 28 de euro, procese-verbale comunicate contestatoarei la data de 22.07.2011, conform confirmărilor de primire existente la dosar, motiv pentru care s-a procedat la executarea silită a contestatoarei, în cadrul dosarului nr._/281/2014, astfel încât în baza disp. art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, art. 15 alin. 2 din Constituția României, Deciziilor CCR nr. 505/05.12.2013, 112/06.03.2014, dacă între momentul constatării contravenției și cel al aplicării sancțiunii apare o lege contravențională mai favorabilă, sancțiunea și celelalte consecințe ale săvârșirii contravenției vor trebui aplicate în conformitate cu legea nouă, caz în care acestea nu se mai aplică, chiar dacă la momentul săvârșirii și al constatării contravenției erau prevăzute de lege, iar în cazul în care legea mai favorabilă apare după momentul aplicării sancțiunii ori celorlalte consecințe ale săvârșirii faptei, până la data executării integrale a acestora, sancțiunea sau consecințele care nu mai sunt prevăzute de noua lege nu se vor mai executa, deci sancțiunea, nemaifiind prevăzută de noua lege, nu mai poate fi pusă în executare, devenind lipsită de temei legal, impunându-se anularea executării.
S-a menționat că invocarea legii contravenționale mai favorabile intrată în vigoare după momentul sancționării contravenționale nu vizează fondului dreptului cuprins în titlul executoriu, ci doar executarea acestuia, nefiind încălcate disp. art. 712 alin. 2 C.pr.civ, însă executarea tarifelor de despăgubire după momentul abrogării are un caracter ilegal, în condițiile în care odată cu apariția legii noi acestea sunt lipsite de temei legal, neputând fi executate,astfel încât a fost admisă în parte contestația la executare, atât timp cât de la momentul întocmirii proceselor-verbale de contravenție prin care contestatoarea a fost obligată la plata tarifelor de despăgubire și până la cel al executării integrale a acestor obligații, tarifele au fost înlăturate printr-o lege contravențională mai favorabilă, motiv pentru care procesele-verbale de constatare a contravențiilor . nr._/2011,_/2011,_/2011,_/2011 nu constituie titluri executorii cu privire la tarifele de despăgubire în cuantum total de 112 euro care fac obiectul dosarului de executare nr. 684/2014 al B. P. A..
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de contestatoare, s-a constatat că legiuitorul a prevăzut o cale specială pentru recuperarea taxei de timbru în cadrul contestației la executare, caz în care potrivit disp. art. 45 alin1 lit. f din OUG nr. 80/2013 sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, la cererea petiționarului când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă, ceea ce înseamnă că nu pot fi acordate cheltuieli de judecată cu acest titlu în temeiul dreptului comun.
Împotriva acestei sentinței a declarat apel, intimata, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a acesteia în sensul respingerii contestației la executare, menținerea actelor de executare silită, motivându-se că disp. art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002,se aplică numai tarifelor de despăgubire aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a legii care se anulează și că de la data comunicării proceselor verbale contestatoarea avea posibilitatea să le conteste prin intermediul plângerii contravenționale, în caz contrar, acestea reprezentând titluri executorii, mai ales că în speță se analizează executarea silită a creanțelor și nicidecum legea contravențională mai favorabilă.
În continuare, intimata a arătat că decizia nr.228/2007 a Curții Constituționale privind disp. art.12 alin.1 din OG nr.2/2001 nu devine aplicabilă în speță în condițiile în care Legea nr. 144/2012 nu dezincriminează fapta de a circula fără rovinietă valabilă, ci înlătură doar obligația privind plata tarifului de despăgubire.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată cu nr._, la data de 08.09.2015.
La data de 02.11.2015, contestatoarea a formulat o întâmpinare, solicitând respingerea apelului, în condițiile în care în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a admis contestația la executare, anulând actele de executare silită, deoarece procesele verbale de contravenție nu reprezintă titluri executorii, fiind abrogate dispozițiile privind plata tarifelor de despăgubire, efectele noi legi aplicându-se tuturor sancțiunilor contravenționale neexecutate până la data intrării în vigoare, devenind incidente dispozițiile legii contravenționale mai favorabile, mai ales că procesele verbale de contravenție nu au fost comunicate cu confirmare de primire la domiciliul său, prin poștă, iar în speță a deținut rovinietă valabilă, aspect confirmat de bonurile fiscale depuse la dosar.
La data de 20.11.2015 intimata a formulat un răspuns la întâmpinarea contestatoarei, solicitând înlăturarea susținerilor acesteia în condițiile în care în mod legal s-a procedat la executarea silită a debitoarei atât timp cât există procese verbale de contravenție care nu au fost desființate pe cale judecătorească și care produc efecte juridice, făcând dovada existenței unor obligații de plată în sarcina contestatoarei.
Tribunalul, examinând cauza în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză constată că apelul este fondat pentru următoarele considerente:
În baza proceselor verbale de contravenție . 11, nr._/06.07.2011, . 11, nr._/06.07.2011, . 11, nr._/06.07.2011, . 11, nr._/06.07.2011, a fost sancționată contravențional contestatoarea, constând în obligarea acesteia la plata unor amenzi de câte 250 lei și a unor despăgubiri reprezentând c/valoarea tarifului de câte 28 euro, deoarece la data de 14.01.2011, 15.01.2011,20.01.2011, 22.01.2011, a fost depistată pe raza localității Românești, pe DN 1 jud. Prahova, circulând fără să dețină rovinietă valabilă, procese verbale comunicate contestatoarei la data de 22.07.2011cu confirmări de primire, contestatoarea neformulând plângeri contravenționale împotriva proceselor verbale de contravenție sus menționate.
Conform cererii din data de 22.05.2014, înștiințărilor din data de 21.08.2014, încheierilor din data de 21.08.2014, 27.06.2014, somațiilor, adreselor de înființare poprire, intimata a solicitat la data de 22.05.2014 încuviințarea executării silite a proceselor verbale de contravenție sus menționate în vederea achitării de către contestatoare a c/valorii tarifelor de despăgubire de câte 28 euro, ocazie cu care s-a dispus încuviințarea executării silite la data de 27.06.2014, fiind somată contestatoarea să achite suma datorată de 112 euro plus 465,04 lei cheltuieli de executare silită.
Disp.art.712 C.pr.civ. stipulează că orice persoană interesată sau vătămata prin executare poate formula contestație la executare împotriva fie a executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, fie împotriva oricărui act de executare, precum și in cazul in care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.
Potrivit disp. art.27, art. 37 din OG nr. 2/2001, comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, operațiunea de comunicare consemnându-se într-un proces verbal semnat de cel puțin un martor, iar procesul verbal necontestat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Disp. art.622 c.pr.civ. prevăd că obligația stabilită prin hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie, în caz contrar procedându-se la executarea silită a debitorului în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, caz în care pot fi executate silit obligațiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinței acestuia, desființarea unei construcții, plantații ori a altei lucrări, încredințarea, stabilirea locuinței, vizitarea minorului, luarea unei alte măsuri stabilite prin titlul executoriu.
De asemenea, art.632 c.pr.civ. stabilesc că executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, adică în temeiul hotărârilor judecătorești executorii, definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare, executarea silită neputând avea loc decât în baza unei creanțe certe, lichide și exigibile potrivit art.662 c.pr.civ., iar în conformitate cu disp. art.713 alin.1, 2 c.pr.civ. în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executori o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză, rezultă că prin procesele verbale de contravenție . 11, nr._/06.07.2011, . 11, nr._/06.07.2011, . 11, nr._/06.07.2011, . 11, nr._/06.07.2011, contestatoarea a fost sancționată contravențional, constând în obligarea acesteia la plata unor amenzi de câte 250 lei și a unor despăgubiri reprezentând c/valoarea tarifelor de câte 28 euro, deoarece la data de 14.01.2011, 15.01.2011,20.01.2011, 22.01.2011, a fost depistată pe raza localității Românești, pe DN 1 jud. Prahova, circulând fără să dețină rovinietă valabilă, procese verbale comunicate contestatoarei la data de 22.07.2011 și împotriva cărora contestatoarea nu a formulat plângeri contravenționale, motiv pentru care la data de 22.05.2014 intimata a solicitat punerea în executare silită a acestor procese verbale în vederea executării silite a contestatoarei în ceea ce privește plata tarifelor de despăgubire la care a fost obligată în valoare de 112 euro, constând în executarea silită a acesteia prin toate formele reglementate de codul de procedură civilă, încuviințare admisă la data de 27.06.2014.
Ca atare, atât timp cât în baza proceselor verbale de contravenție sus menționate, contestatoarea a fost obligată la plata sumelor de câte 250 lei reprezentând amenzi și 112 euro reprezentând c/valoarea tarifelor de despăgubire, procese verbale comunicate contestatoarei la domiciliul acesteia, iar împotriva acestor procese verbale contestatoarea nu a formulat plângeri contravenționale, necontestându-le în termenul de 15 zile de la comunicarea acestora, termen care a început să curgă de la data de 22.07.2011, înseamnă că în realitate aceste procese verbale constituie prin însăși natura lor titluri executorii, deoarece atestă creanțe certe, a căror existență reiese chiar din cuprinsul proceselor verbale sus menționate, lichide, al căror cuantum a fost stabilit clar în cadrul acestor procese verbale, exigibile, fiind ajunse la scadență în urma expirării termenelor de 15 zile prevăzute de OG nr.2/2001, în vederea contestării acestora.
De altfel, în condițiile în care procesele verbale de contravenție necontestate de către contestatoare în termenul legal de 15 zile, reprezintă prin însăși natura lor titluri executorii, făcând dovada existenței unor creanțe certe, lichide și exigibile, în favoarea intimatei, în calitate de creditoare față de contestatoare, în calitate de debitoare, iar în baza acestor procese verbale de contravenție contestatoarea are obligația să achite în favoarea intimatei sumele de câte 28 euro, reprezentând c/valoarea tarifelor de despăgubire, adică prejudiciul pe care a fost obligată contestatoarea să îl repare în urma săvârșirii contravențiilor, constituind deci fapte ilicite, înseamnă că în mod legal s-a procedat la executarea silită a contestatoarei întrucât intimata are titluri executorii față de contestatoare, susceptibile de executare silită în vederea constrângerii contestatoarei de a achita sumele de câte 28 euro datorate intimatei cu titlu de prejudiciu și care constituie prin însăși natura lor creanțe de drept comun, supuse termenului de prescripție de 3 ani și nicidecum creanțe fiscale, neavând același regim juridic ca și sancțiunile contravenționale privind amenzile aplicate.
Mai mult chiar, analizându-se actele de executare întocmite față de contestatoare, constând în înștiințării, somații, încheieri, reiese cu certitudine că nu există nicio împrejurare care să ateste că aceste acte de executare ar fi fost întocmite cu nerespectarea dispozițiilor legale, deoarece cuprind toate elementele reglementate de codul de procedură civilă, specifice formelor de executare solicitate de către intimată, respectiv urmărire mobiliară, imobiliară, poprire, stabilindu-se în sarcina contestatoarei în urma încuviințării executării silite și o obligație de plată privind achitarea cheltuielilor de executare stabilite inițial la suma de 465,04 lei.
Apărările contestatoarei conform cărora procesele verbale de contravenție ar fi fost încheiate cu nerespectarea dispozițiilor legii contravenționale, fiind imposibilă obligarea sa la plata tarifelor de despăgubire în raport de dispozițiile Legii nr. 144/2012, nu pot fi avute în vedere întrucât împrejurările privind existența sau inexistența unor dispoziții contravenționale mai favorabile vizează însăși legalitatea sau nelegalitatea, temeinicia sau netemeinicia proceselor verbale de contravenție și nicidecum procedura executării silite, aspecte care pot face obiectul unei analize numai prin intermediul dreptului comun, respectiv a plângerii contravenționale și nicidecum în cadrul unei contestații la executare, prin intermediul căreia se analizează strict legalitatea sau nelegalitatea, valabilitatea sau nevalabilitatea actelor de executare silită propriu-zise.
De fapt, atât timp cât contestatoarea nu și-a exercitat drepturile procesuale conferite de dispozițiile legale care reglementează modalitatea de contestare a procedurii de emitere, întocmire a proceselor verbale de contravenție, constând în formularea unor plângeri contravenționale, fiind singurul mijloc procedural prin intermediul cărora aceasta avea posibilitatea să conteste procesele verbale de contravenție, să le desființeze pe cale judecătorească, înseamnă că aceasta se află în imposibilitatea legală să conteste procesele verbale de contravenție prin intermediul contestației la executare, mai ales că este imposibil din punct de vedere legal ca o persoană să-și invoce propria culpă constând în neformularea plângerilor contravenționale în termenul legal de 15 zile de la data comunicării proceselor verbale la domiciliul acesteia sau de la data la care a luat cunoștință de existența acestora pentru a obține pe cale indirectă prin intermediul contestației la executare desființarea proceselor verbale de contravenție, înlăturarea efectelor juridice produse de către acestea.
Astfel, în mod nelegal instanța de fond a reținut situația de fapt și a admis contestația la executare, dispunând anularea actelor de executare întocmite în dosarul nr. 648/2014, fără să se țină seama că în realitate au fost respectate disp.art art.622 și urm. c.pr.civ. în condițiile în care procesele verbale de contravenție . 11, nr._/06.07.2011, . 11, nr._/06.07.2011, . 11, nr._/06.07.2011, . 11, nr._/06.07.2011 reprezintă prin însăși natura lor titluri executorii care atestă în favoarea intimatei existența unor creanțe certe, lichide și exigibile, iar actele de executare au fost efectuate cu respectarea dispozițiile codului de procedură civilă în vigoare la data formulării cererii de încuviințare a executării silite, mai ales că aceste procese verbale nu au fost desființate pe cale judecătorească prin intermediul unor plângeri contravenționale, caz în care nu pot face obiectul unei analize pe cale indirectă legalitatea sau nelegalitatea, valabilitatea sau nevalabilitatea acestora, modalitatea de aplicare a legilor contravenționale prin intermediul contestației la executare care vizează strict numai modalitatea de întocmire și emitere a actelor de executare în temeiul acestor procese verbale de contravenție.
Afirmațiile contestatoarei privind inexistența unei creanțe certe în condițiile în care a deținut rovinietă valabilă în perioada 05.05.2010 - 04.05.2011, aspecte confirmate de bonul fiscal emis la data de 05.05.2010, existând o eroare din partea intimatei la momentul emiterii acestui bon privind înscrierea eronată a unui număr de identificare a autoturismului și că au fost abrogate disp. art.8 alin 3 din OUG nr.15/2002, nu au relevanță în cauză întrucât împrejurările sus menționate vizează însăși modalitatea de emitere a proceselor verbale de contravenție, punând în discuție existența sau inexistența unor contravenții reținute în sarcina contestatoarei, prevăzute de dispozițiile sus menționate, existența sau inexistența unei roviniete la data săvârșirii contravențiilor, împrejurări care exced unei contestații la executare în cadrul căreia se analizează pur și simplu caracterul de titlu executoriu al proceselor verbale de contravenție, fiind imposibilă punerea în discuție a împrejurărilor sus menționate.
Faptul că în baza deciziei nr.228/2007 a Curții Constituționale s-a stabilit că efectele noii legi contravenționale se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate, neexecutate până la data intrării sale în vigoare și că disp. art.13 alin.1 din OUG nr.21/2001 prevăd executarea silită a sancțiunilor contravenționale în termenul de prescripție de 6 luni de la data săvârșirii faptei, nu înseamnă în mod automat că executarea silită a contestatoarei în ceea ce privește plata tarifelor de despăgubire s-a prescris în termenul de 6 luni de la data săvârșirii contravențiilor, fiind imposibilă executarea silită a acesteia în urma abrogării dispozițiilor care reglementează tariful de despăgubire deoarece, în realitate, în cadrul procedurii de executare silită se analizează caracterul creanțelor deținute de către intimată față de contestatoare, existența în sine a unor procese verbale de contravenție necontestate, care au dobândit caracterul de titluri executorii, susceptibile de a fi puse în executare silită în termenul de prescripție de 3 ani, dispozițiile codului de procedură civilă care exclud de plano, aplicarea legislației contravenționale,inclusiv mai favorabile, în materia executării silite, a termenelor de prescripție cu caracter special care devin incidente numai în situația analizării legalității sau nelegalității, temeiniciei sau netemeiniciei proceselor verbale de contravenție, aplicării în sine a legislației contravenționale la data emiterii proceselor verbale de contravenție.
Motivele invocate de către intimată conform cărora disp. art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002,se aplică numai tarifelor de despăgubire aplicate, contestate în instanță până la data intrării în vigoare a legii care se anulează, dispoziții care nu pot face obiectul unei analize în cadrul contestației la executare și că de la data comunicării proceselor verbale contestatoarea avea posibilitatea să le conteste prin intermediul plângerii contravenționale, acestea reprezentând titluri executorii, sunt întemeiate deoarece, într-adevăr, contestatoarea avea posibilitatea să conteste modalitatea de întocmire a proceselor verbale de contravenție și deci de aplicare a dispozițiilor sus menționate numai prin intermediul plângerilor contravenționale în termenul de 15 zile care a început să curgă de la data comunicării fiecărui proces verbal, iar neformularea unor asemenea plângeri determină imposibilitatea contestării acestor procese verbale printr-un alt mijloc procedural, analizării modalității de aplicare a legii contravenționale mai favorabile, mai ales că procesele verbale au dobândit caracterul de titluri executorii în urma neformulării plângerilor contravenționale și expirării termenului legal de 15 zile prevăzut în acest sens.
Criticile intimatei potrivit cărora decizia nr.228/2007 a Curții Constituționale privind disp. art.12 alin.1 din OG nr.2/2001 nu devine aplicabilă în speță în condițiile în care Legea nr. 144/2012 nu dezincriminează fapta de a circula fără rovinietă valabilă, ci înlătură doar obligația privind plata tarifului de despăgubire, sunt fondate întrucât, într-adevăr, decizia sus menționată nu poate face obiectul unei analize în cadrul unei contestații la executare atât timp cât aceasta pune în discuție modalitatea de aplicare a legilor contravenționale, existența sau inexistența unor fapte contravenționale dezincriminate și nicidecum legalitatea sau nelegalitatea, temeinicia sau netemeinicia actelor de executare silită care reprezintă obiectul propriu-zis al unei contestații la executare.
În realitate, necontestarea proceselor verbale . 11, nr._/06.07.2011, . 11, nr._/06.07.2011, . 11, nr._/06.07.2011, . 11, nr._/06.07.2011, prin intermediul plângerilor contravenționale instituie caracterul de titluri executorii susceptibile de a fi puse în executare silită, existența în favoarea intimatei a unor creanțe certe, lichide și exigibile, aspecte care nu mai pot fi contestate din oficiu de către instanța de fond care are obligația să respecte, să aplice dispozițiile care reglementează procedura de executare silită și care exclud, la rândul lor, aplicarea normelor legale care reglementează materia contravențiilor, modalitatea de întocmire a proceselor verbale, inclusiv a celor emise de către intimată.
În raport de aceste considerente, tribunalul, având în vedere că instanța de fond în mod nelegal a procedat la soluționarea cauzei, nerespectând disp.art.622 și urm. C.pr.civ., fără să țină seama că procesele verbale de contravenție reprezintă prin însăși natura lor titluri executorii, făcând dovada existenței unor creanțe certe, lichide și exigibile a intimatei față de contestatoare, nefiind desființate pe cale judecătorească, prin intermediul dreptului comun, în baza disp.art.480 alin.1, 2 c.pr.civ. va admite apelul și va schimba în parte sentința atacată în sensul că va respinge contestația la executare ca neîntemeiată, nefiind îndeplinite condițiile prev.de disp.art.712 c.pr.civ. în vederea anulării actelor de executare întocmite în baza acestora.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței privind respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată către contestatoare, ca fiind legale și temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta- intimată C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA- prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, cu sediul în București, .. 401 A, O.P.76, C.P.87, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 6326/18.05.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata - contestatoare D. E. D., domiciliată în Ploiești, ..28, jud. Prahova și cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Oradea, .. 19A, jud.Bihor, și în consecință:
Schimbă în parte sentința atacată în sensul că respinge contestația la executare, ca neîntemeiată.
Menține restul dispozițiilor sentinței privind respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.12.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. R. M. C.
GREFIER,
I. N. Cardașol
Operator de date cu caracter personal 5595
Red.MC/tehnored. MC
5 ex-/26.01.2016
D.f._ Judecătoria Ploiești
J.f. F. R. N.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 3304/2015. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 3377/2015. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
