Fond funciar. Decizia nr. 433/2012. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 433/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 15-03-2012 în dosarul nr. 433/2012
ROMANIA
TRIBUNALUL P.
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 433
Ședința publică din data de 15 Martie 2012
PREȘEDINTE – C. I.
JUDECĂTORI – C. R. I.
C. M.
GREFIER – C. M. A.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenții – pentenți, I. R., cu domiciliul în București, sector 2, ., ., P. A., cu domiciliul în Vălenii de munte, .. 156, jud. P., P. Ș., cu domiciliul în București, sector 4, .. 1, ., ., toți cu domiciliul ales la cab av. P. A. C., împotriva Sentinței Civile nr. 1448/2011 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., în contradictoriu cu C. Locală de F. F. Ștefești, cu sediul în com. Ștefești, ., și C. JUDEȚEANĂ DE F. F. P., cu sediul în Ploiești. ., jud. P..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 01.03.2011, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, în baza art. 260 alin. (1) C.p.c., a amânat pronunțarea la datele de 8.03.2012 și 15.03.2012.
TRIBUNALUL
Prin plângerea inregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M. sub nr._ petentii I. R., Pătrascu A. și Pătrascu S., au chemat in judecată pe intimatele C. Locală de F. F. S. și C. Judeteană de F. F. P., solicitand instantei ca prin hotărârea ce va pronunta să dispună anularea Hotărârii Comisiei Judetene P. nr. 5361 din 16 mai 2007, ca nelegală și netemeinică, constatarea calitătii lor de mostenitori după autorul lor Pătrascu I. și obligarea Comisiei locale de fond funciar S. și a Comisiei Judetene P. la restituirea suprafetei de 50 ha. pe vechiul amplasament a terenurilor forestiere.
Plângerea scutită de plata taxei de timbru.
In motivarea plângerii petentii au arătat că prin notificarea trimisă în termen cu nr._/2005 și înregistrată la Primăria S. sub nr. 63/29 noiembrie 2005, au solicitat intimatei C. Locală de F. F. S. reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole in suprafată de 35,5 ha și a terenurilor forestiere in suprafață de 50 ha, terenuri ce au apartinut familiei acestora, emiterea titlurilor de proprietate aferente restituirii in natură și punerea in posesie pe vechile amplasamente.
Au mai arătat petentii că sunt mostenitorii legali ai defunctului Pătrascu I. (I.), care a fost bunicul lor, iar acesta a fost proprietarul terenurilor solicitate, conform actelor de partaj voluntar si de vânzare, expres mentionate.
In drept, au invocat dispozițiile Legii nr. 247/2005.
În dovedirea plângerii, au depus la dosar, în copie, înscrisuri.
La data de 6 mai 2008 petentii și-au completat si precizat plangerea, solicitand obligarea intimatelor să le restituie, in baza Legii nr. 247/2005, pe vechiul amplasament, terenurile forestiere in suprafață de 42 ha.
Prin sentința civilă nr. 1027/6.05.2008, instanța a admis excepția tardivității, respingând plângerea formulată de petenți.
Prin decizia nr. 629 din 14 august 2008 Tribunalul P. a admis recursul declarat de petenți, a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instantă.
Primindu-se dosarul spre rejudecare a fost înregistrat sub acelasi număr si s-a acordat termen de judecată la data de 28 octombrie 2008.
In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri si s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice topografice.
Expertiza tehnică topografică a fost intocmită si depusă la dosar de expert A. F.-G..
Prin sentința civilă nr. 1448/13.09.2011, Judecătoria Vălenii de M. a respins plângerea completată ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Petentii in calitate de mostenitori ai defunctului P. Gh.I. au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 247/2005 prin care au solicitat o suprafata de 35,5 ha teren agricol si 50 ha teren padure toate acestea situate pe raza localitatii S..
La data de 06.05.2008 petentii au depus cerere completatoare si precizatoare prin care au aratat ca solicita doar suprafata de 42 ha teren forestier pe vechiul amplasament.
Analizand cererea formula comisia locala a propus validarea cererii de reconstituire pentru suprafata de 42,00 ha teren, cerere ce a fost invalidata de catre intimata C. J. P. prin hotararea nr.5361/16.05.2007.
In motivarea respingerii cererii de reconstituire intimata comisia judeteana a retinut ca petentii au depus acte ce dateaza din perioada anilor 1922-1931, terenurile solicitate neregasindu-se in Registrul agricol din anul 1948. Se arata totodata ca in ceea ce priveste terenurile forestiere in amenajamentul din anul 1948 figureaza ,, Fratii P. s.a,, cu suprafata totala de 400 ha padure, poieni si goluri in punctul ,, Plaiul L.,, respectiv la pagina 251 din acest act figureaza 12 persoane ca si coproprietari. Dintre aceste persoane doua poarta numele de P., respectiv G. si I., I. P. neregasindu-se printre coproprietari. De asemenea potrivit procesului verbal din data de 22.08.1946 al Comitetului Plaiasii Slanic P., pentru Reforma Agrara, numitul I. P. figura in punctul ,, Plaiul L.,, cu o suprafata de 1,75 ha.
Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 de prevederile prezentei legi beneficiaza membrii cooperatori, care au adus pamant in cooperativa agricola de productie, sau carora li s-a preluat in orice mod teren de catre aceasta, precum si, in conditiile legii civile, mostenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au au adus pamant in cooperativa si alte persoane anume stabilite de lege ,,iar potrivit art. 6 alin.1 din Legea nr. 1/2000 comisia locala si judeteana va verifica cu rigurozitate existenta actelor doveditoare prevazute la art.9 alin.5 din Legea nr. 18/1991 tinandu-se totodata seama si de prevederile art. 11 alin. 1 si 2 din aceeasi lege.
Astfel, potrivit art.11 ( alin. 1) din Legea nr. 18/1991 ,,suprafata adusa in cooperativa agricola de productie este cea care rezulta din: actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererile de inscriere in cooperativa, registrul agricol de la data intrarii in cooperativa, evidentele cooperativei sau in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori, iar potrivit prevederilor art.39 alin.1 si 2 din Regulament la cererea adresata comisiei locale de fond funciar se va depune si schita amplasamentului solicitat si se vor furniza orice alte informatii din care sa rezulte identificarea vechiului amplasament.
Cu alte cuvinte una dintre cerintele imperative ale legii este ca persoana care solicita reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafete de teren sa faca dovada ca aceasta a fost preluata in mod abuziv de stat, prin CAP sau alte forme. Anterior insa dovedirii acestui aspect persoana solicitanta are obligatia sa faca dovada, fie ca i s-a preluat teren de catre stat fie ca este mostenitorul legal al persoanei deposedate.
In cauza de fata actele invocate de catre petenti ca reprezentand dovada preluarii terenului de catre stat in mod abuziv nominalizeaza pe de o parte cu titlu general,, Fratii P.,, - in amenajamentul silvic din anul 1948 - ca avand in coproprietate suprafata de 400 ha teren in punctul ,, Plaiul L.,, iar in procesul verbal incheiat in data de 22 august 1946 este nominalizat I. G. P. ca avand doar suprafata de 1,75 ha teren insa nici aceasta suprafata nu a fost expropiata deoarece se situa sub suprafata de 50 de ha.
Legat de aceasta imprejurare se observa ca autorul petentilor se numeste P. I., nefiind facuta nicio dovada in prezenta cauza ca acesta este una si aceeasi persoana cu numitul I. G.P., respectiv cel mentionat in acte.
Chiar daca instanta nu ar avea in vedere acest aspect in cauza de fata nu s-a facut in nici-un fel dovada ca terenul in suprafata de 42 ha padure a fost preluat de la autor in mod abuziv de catre stat prin CAP, decret de expropriere sau in alte modalitati.
Dealtfel instanta a solicitat si comisiei locale memoriul nr.1451/2006 353 dosar, ce a stat la baza intocmirii propunerii de validare a cererii de reconstituire, inscris depus la fila 353 dosar, insa nici in cuprinsul acestuia nu se gasesc motivele ce au stat la baza formularii propunerii, fiind practic nemotivat.
Nici extrasul Amenajamentului marei Unitati Forestiere a Bazinului Teleajea – anul 1948 comunicat de catre RNP Romsilva – Directia S. P. (f.338,339) nu face aceasta dovada motivat de faptul ca in ceea ce priveste padurea ,,Plaiul L.,, sunt mentionati mai multi proprietari, suprafata de teren nefiind defalcata pe fiecare proprietar in parte, pentru ca in acest fel sa se probeze preluarea terenului in suprafata de 42 ha, iar printre coproprietariu este mentionat numitul I. P., persoana fata de care nu s-a facut dovada ca este una si aceeasi cu P. I. autorul petentilor.
In cauza s-a intocmit un raport de expertiza topo de catre expert A. F. G., prin care a fost identificat un teren categoria de folosinta padure in suprafata de 42 ha format din doua parcele: . suprafata de 22,4620 ha si . suprafata de 19,5380 ha. Desi in cuprinsul raportului expertul a mentionat ca terenul poate fi reconstituit pe vechiul amplasament nu s-a mentionat in nici un fel ce acte de proprietatedintre cele depuse la dosar, a avut in vedere pentru a constata ca terenul identificat reprezinta vechiul amplasament.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs petenții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Au solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii plângerii.
Primindu-se dosarul la Tribunalul P., cauza a fost înregistrată sub nr._ .
În motivarea recursului, au arătat că P. I. este una și aceeași persoană cu P. I..
Au menționat că, potrivit Actului de partaj voluntar transcris sub nr. 865/11.02.1922, defunctul Gh. Gr. P., străbunicul petenților, este moștenit printre alții, în calitate de fii, de I. G. P. (bunicul petenților) și O. G. P. (fratele bunicului).
Au precizat că, ulterior, prin Actul de vânzare încheiat la 19.06.1924, O. G. P. vinde „în plină și exclusivă proprietate fratelui său, I. G. P. un teren”, iar prin Actul de vânzare încheiat la 24.08.1927 „O. G. P. „vinde de veci fratelui său I. Gh. P. un teren”.
Au menționat că, din aceste acte reiese, fără putință de tăgadă, că P. I. este una și aceeași persoană cu P. I., semnătura olografă existentă pe cele trei acte fiind identică.
Au arătat că terenul în suprafață de 42 ha pădure a fost preluat de stat de la autorul lor.
Au menționat că, potrivit actului de partaj voluntar transcris sub nr. 865/11.02.1922, moștenitorii defunctului Gh. Gr. P. declară că ”în ceea ce privește drepturile de proprietate, inclusiv sol și subsol, rămase de tatăl nostru moștenire în muntele Plaiul L., rămânem cu toți în stare de indiviziune, cu părți egale, între noi și cu ceilalți coproprietari ai zisului munte”.
Au precizat că, din adeverința nr. 603/25.06.1948, eliberată de Primăria . „dl. O. P. (...) este coproprietar cu aceleași drepturi ca și frații săi, G. și I. P. asupra Muntelui Plaiul L. din această comună”.
Au arătat că, din Amenajamentul silvic întocmit la nivelul anului 1948 de Regionala Silvic P. reiese că frații P. dețineau, în coproprietate cu alte persoane, pădurea Plaiul L., situație confirmată și de extrasul din Registrul Agricol, poziția 22 pct. f.
Au menționat că, prin sentința civilă nr. 762/25.03.2009 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., irevocabil, s-a statuat că moștenitorii defunctului Gh. Gr. P. au rămas în indiviziune, cu părți egale, asupra Muntelui Plaiul L., reconstituindu-se dreptul de proprietate asupra suprafeței de aproximativ 45 ha teren în favoarea moștenitorilor lui P. O..
Au arătat că prin raportul de expertiză întocmit în cauză a fost identificat, măsurat și evidențiat terenul în suprafață de 42 ha solicitat de petenți, arătându-se că reconstituirea se poate face pe vechiul amplasament.
Tribunalul, examinând sentința recurată, în raport de criticile formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 304 și 3041 C.p.c., constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin Hotărârea nr. 5361/16.05.2007, C. Județeană P. a invalidat propunerea Comisiei Locale Ștefești privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 42 ha solicitat de către petenți.
În motivarea hotărârii, s-a arătat că: „În dovedirea cererii a depus mai multe înscrisuri ce datează din perioada 1922-1931. Nu figurează cu suprafața solicitată în Registrul Agricol din anul 1948. În amenajamentul din anul 1948 figurează „Frații P. ș.a.” cu suprafața totală de 400 ha pădure, poieni și goluri în punctul „Plaiul L.”, însă la pagina 251 din același amenajament figurează ca și coproprietari 12 persoane. Dintre acestea două poartă numele de P., respectiv G. și I.. În consecință, I. P. nu se regăsește printre coproprietari. De asemenea, din procesul-verbal din data de 22.08.1946 al Comitetului Plășii Slănic P. pentru Reforma agrară, rezultă că în punctul „Plaiul L.”, I. P. nu deține decât suprafața de 1,75. S-a reconstituit potrivit legilor funciare anterioare suprafața de 4 ha”.
În ceea ce privește primul motiv de recurs, se observă că, potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 „calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii”.
Dovada calității de moștenitor poate fi făcută, prin urmare, cu certificat de moștenitor, certificat de calitate de moștenitor, testament, acte de stare civilă, orice alte mijloace de probă admise de lege.
Recurenții-petenți au prezentat acte de stare civilă din care rezultă că autorul acestora este P. I..
Din probele administrate în cauză nu rezultă cu certitudine identitatea dintre P. I. și I. G. P..
Simplele mențiuni din Actul de vânzare încheiat la 19.06.1924 în sensul că O. P. vinde „fratelui său I. G. P. un teren” și din Actul de vânzare încheiat la 24.08.1927 „O. P. vinde fratelui său I. Gh. P. un teren”, nu sunt de natură să conducă la o altă concluzie.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, Tribunalul constată că în mod temeinic instanța de fond a reținut că nu s-a făcut dovada preluării abuzive a suprafeței de teren de 42 ha cu privire la care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate.
Astfel, potrivit Extrasului din Amenajamentul Marei Unități Forestiere a Bazinului Rîului Teleajen, anul 1948, pagina 251 „pădurea Plaiul L. a fost proprietatea d-lor O. P., C.I. Z., E. M., Dr. P., E. A., C. Eug. Ș., M. P., Sevastia G., V. Perniot, Jean Perniot, toți reprezentați prin Gh. și I. P., din ., idem coproprietari” (fila 339 dosar fond).
Între coproprietarii sus-menționați nu se regăsesc I. G. P. sau I. P..
Conform procesului-verbal din 22.08.1946 emis de Comitetul Plășii Slănic P., în punctul „Plaiul L.” I. G. P. nu deținea decât 1,75 ha, aceasta neputându-se expropria întrucât se situa sub 50 ha (fila 198 dosar fond).
Adeverința nr. 603/25.06.1948, emisă de Primăria . se arată că „dl. O. P. (...) este coproprietar cu aceleași drepturi ca și frații săi, G. și I. P. asupra Muntelui Plaiul L. din această comună” nu indică o suprafață mai mare.
Este adevărat că în amenajamentul din anul 1948 figurează „frații P. ș.a.” cu suprafața totală de 400 ha pădure, poieni și goluri în punctul „Plaiul L.”, însă la pagina 251 din acest amenajament sunt indicate numele tuturor coproprietarilor, astfel cum au fost menționate anterior: „O. P., C.I. Z., E. M., Dr. P., E. A., C. Eug. Ș., M. P., Sevastia G., V. Perniot, Jean Perniot, G. și I. P.”.
Mențiunea din cuprinsul actului de partaj voluntar transcris sub nr. 865/11.02.1922, de Grefa Tribunalului P. potrivit căreia moștenitorii defunctului Gh. Gr. P. au rămas în indiviziune cu părți egale asupra Muntelui Plaiul L. nu este de natură să ateste dreptul de poprietate al autorului recurenților-penteți asupra terenului de 42 ha, cât timp numele acestuia nu se regăsește între cele ale coproprietarilor indicați în Amenajamentul Marei Unități Forestiere a Bazinului Rîului Teleajen din anul 1948.
Prin sentința civilă nr. 762/25.03.2009 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. nu se atestă dreptul de proprietate al autorului recurenților-petenți asupra terenului ce a făcut obiectul cererii de reconstituire, ci se reiau mențiunile din cuprinsul actului de partaj voluntar.
Împrejurarea că prin raportul de expertiză întocmit de exp. A. F.-G. a fost identificat, măsurat și evidențiat pe schița de plan terenul cu privire la care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate nu face dovada preluării abuzive a acestuia de la autorul recurenților-petenți.
Față de cele expuse, în baza art. 312 alin. (1) C.p.c., Tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenții-petenți I. R., cu domiciliul în București, sector 2, ., ., cu domiciliul în vălenii de munte, .. 156, jud. P., P. Ș., cu domiciliul în București, sector 4, .. 1, ., ., toți cu domiciliul ales la cab av. P. A. C., împotriva Sentinței Civile nr. 1448/2011 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., în contradictoriu cu C. Locală de F. F. Ștefești, cu sediul în ., și C. JUDEȚEANĂ DE F. F. P., cu sediul în Ploiești. ., jud. P. ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.03.2012.
Președinte, Judecători,
C. I. C. R. I. C. M.
Grefier,
C. M. A.
Operator de date cu caracter personal 5595
Red./ Tehnored. CRI
2 ex./10.07.2012
Df._ Judecătoria Vălenii de M.
Jf. A. M.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 311/2014. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 400/2012. Tribunalul... → |
|---|
