Fond funciar. Decizia nr. 549/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 549/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 15-04-2014 în dosarul nr. 549/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 549
Ședința publică din data de 15.04.2014
PREȘEDINTE – M. G.
JUDECĂTOR – G. D.
JUDECĂTOR – E. C. D.
GREFIER – A. L. E.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant I. S. N., cu domiciliul ales în Otopeni, .. 4 B, jud. I., împotriva sentinței civile nr. 6465/05.12.2011 pronunțată de Judecătoria B., în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. L. T. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în . și C. JUDEȚEANĂ I. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în București, ., sector 3.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 11.04.2014, declarațiile și susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, în baza art. 260 alin. 1 C.pr.civ., a amânat pronunțarea la data de 15.04.2014, când a dat următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei B., la data de 28.04.2011 sub nr._, reclamantul I. S.-N. a solicitat obligarea paratelor C. locala T. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si C. Județeană I. pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor sa îi reconstituie dreptul de proprietate asupra terenului in suprafața totală de 14,85 ha, situat pe raza corn. T., pe vechiul amplasament sau pe altul echivalent valoric, ori sa i se emită o decizie de acordare a despăgubirilor cuvenite.
În susținere, reclamantul a arătat că suprafața solicitată a-i fi reconstituită reprezintă terenuri moștenite de la străbunicul I. S., bunicul său I. C. S., respectiv de la tatăl său I. St. G., terenuri pe care aceștia le-au primit prin împroprietărire in urma Reformei Agrare din 1921 si cu care au figurat in Arhivele Naționale.
A mai precizat că împreună cu sora sa, P. A. G. au solicitat paratelor, in baza legilor fondului funciar reconstituirea dreptului de proprietate cereri ce le-au fost acceptate numai in parte mai puțin pentru suprafața de 14,85 compusă din mai multe terenuri.
In drept acțiunea a fost întemeiata pe dispoz Legii nr.18/1991, Legii nr.169/1997, modificata prin Legea nr.247/2005, susținere a depus înscrisuri .).
C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor T. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât: notificarea nr.66/07.02.2002 invocata de reclamant a fost soluționată de comisie prin Dispoziția nr. 173/23.08.2002 in sensul respingerii cererii acestuia; împotriva Hotărârii Comisiei Județene nr.1295/12.07.2007 a fost promovată plângere de către numita P. A. G., rudă cu reclamantul, iar dreptul acesteia de reconstituire asupra aceleiași suprafețe a fost respinsă de Tribunalul București - Secția â V-a civila prin decizia civila nr.388/2009, pronunțată in dos nr._ ; reclamantului si /sau sorei sale le-au fost deja emise titluri de proprietate pentru suprafețele la care erau îndreptățiți; pentru suprafața totală^de 14,85 ha solicitată prin prezenta acțiune reclamantul nu a depus notificări in baza Legii nr.18/1991 si nu face dovada că autorii săi le-au deținut in proprietate. Parata a detaliat in întâmpinare fiecare suprafață solicitată, pe autorul de la care provine si in funcție de actul invocat de reclamant.
Prin aceeași întâmpinare parata a invocat si excepția lipsei calității sale procesuale pasive pentru suprafața de 2 ha solicitată de reclamant in baza extrasului din registrul agricol al . in care terenul s-ar afla pe raza respectivei localități si nu a . fost unită cu fondul prin încheierea de ședința din data de 20.06.2011.
La termenul de judecată din 23.05.2011 reclamantul si-a completat acțiunea solicitând si anularea Hotărârii nr. 1295/12.07.2006 emisă de C. Județeană I., respectiv anularea Dispoziției nr. 173/23.08.2002 emisă de C. Județeană I. pentru considerentul că cele două acte încalcă dispozițiile legilor de fond funciar in condițiile in care reclamantul este persoană îndreptățită la reconstituire asupra terenurilor deținute de autorii săi, in baza reformei agrare si conform extraselor de la Arhivele Naționale.
Pârâta C. Județeană I. nu a formulat întâmpinare si nu si-a precizat poziția procesuală.
La solicitarea reclamantului au fost administrate proba cu înscrisuri, expertiza tehnica in specialitatea topografie sens in care a fost depus raportul întocmit de expert D. M. D.; obiecțiunile reclamantului la raport au fost respinse ca neîntemeiate pentru considerentele reținute in încheierea de ședința din data de 21.11.2011. Au fost comunicate de cele două comisii de fond funciar înscrisurile solicitate de instanță.
Prin sentința civilă nr. 6465/05.12.2011 Judecătoria B. a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. Locala T. ca neîntemeiată și a respins acțiunea astfel cum a fost completată de reclamantul I. S.-N., în contradictoriu cu pârâtele C. Locala T. P. S. D. de Proprietate Privata Asupra Terenurilor și C. Județeană I. pentru S. D. de Proprietate Privata Asupra Terenurilor, ca neîntemeiată.
P. a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, în fapt, reclamantul I. S.-N. a solicitat reconstituirea unei suprafețe totale de 14,85 ha, terenuri ce ar fi fost deținute de autorii săi astfel: de pe urma autorului I. S., decedat în 1928, căsătorit cu I. C. Anicuța s-a solicitat: 1. 5 ha teren aflat în ., . M. Calimache), pentru care dovada dreptului de proprietate se face cu o copie - extras din tabloul locuitorilor îndreptățiți la reconstituire conform Reformei Agrare din 1921; 1554 m.p. identificat ca fiind lotul nr. 21, loc de casă în vatra nouă a satului - pentru care dovada dreptului de proprietate se face cu o copie - extras din tabloul locuitorilor din . a primi loturi de casa conform formei Agrare din 1921; de pe urma autorului I. C. (fiul lui I. C. S.), s-a solicitat: 2,25 ha identificat ca fiind amplasat . fiind făcuta cu extras din tabloul de debit, întocmit în 1949, pentru cheltuielile de măsurătoarea si parcelare a fostei moșii M. Calimache unde figurează cu 0,50 arii si borderoul populației din anul 1948; 5000 m.p., lot de casă amplasat în vatra nouă a satului - dovada dreptului de proprietate se face cu copie extras din tabloul de debit pentru cheltuielile de măsurătoarea de parcelare a fostei moșii M. Calimache din 1945; 560 m.p., . de grădină; 480 m.p., parcela 1088, ..p., . de .., . nouă de .., . - dovada dreptului fiind făcuta cu copie extras din registrul cadastral cu privire la parcelele nr. 1087, 1088, 1315,1480, 1955 nedatat;
III. după autorul I. ST G. (fiul lui I. C. S., bunicul reclamantului), s-a solicitat: 3,50 ha identificat ca fiind amplasat în . dreptului se face cu copie extras din tabloul nominal de locuitori ce au fost trecuți în tabelele de împroprietărire, dar care posedă pământ peste plafonul de împroprietărire întocmit în 1948 borderoul populației din anul 1948; 490 m.p. identificat ca fiind amplasat în parcela 1089, ..p., identificat ca fiind amplasat în parcela 1090, .: grădină; 8390 m.p. identificat ca fiind amplasat în ., cu destinația: arabil, dovada dreptului fiind făcut cu copie-extras din registrul cadastral din .>
Instanța de fond a mai reținut că reclamantului si numitei P. A. G. (sora) le-a fost deja reconstituit dreptul de proprietate prin trei titluri emise, in baza Legii nr.18/1991 in anii 1994, 1995 si 2003 (f. 189-194). Suprafața totală reconstituită acestora, in calitate de moștenitori ai defuncților I. S. C. si I. St. N., a fost de 26.282 mp, suprafețe de teren cu care autorii lor s-au înscris in CAP si au figurat in registrele agricole.
Terenurile solicitate de reclamant prin prezenta acțiune au făcut obiectul raportului de expertiză topografică întocmit in cauză, raport in care expertul a centralizat suprafețele - fila 215 si a concluzionat că: terenurile de 5 ha si de 0,1553 ha proprietatea S. C I. nu au putut fi identificate pe planurile cadastrale si parcelare actuale (terenurile putând fi amplasate in zona cuprinsă intre T. si Dimieni; parcelele 1087,1088,1089, 1090, 1315, 1320 in suprafață totali de 0,55 ha nu sunt amplasate pe teritoriul . 8.390 mp s 260 mp situate in „Vatra Țigăneasca" a corn T. au putut fi identificate pe planurile actuale, iar zona „vatra țigăneasca" in prezent este ocupată de persoana fizice care locuiesc de peste 30 de ani in respectiva zona; suprafața de 35.000 mp -autor I. St. G. si suprafețele de 22.500 mp, 24.156 mp - autor I. St. C. nu conțin date certe pentru a putea fi identificate având in vedere că pentru aceste terenuri au fost anulate titlurile de proprietate; a fost identificată de expert pe raza . de 6,12 ha dintre terenurile solicitate de reclamant, iar din aceasta suprafața reclamantului i-a fost deja reconstituit cu titlu un drept asupra a 2,54 ha..
Analizând actele depuse de reclamant in susținerea dreptului de proprietate al autorilor săi, instanța de fond a constatat că acestea reprezintă fie copii de pe tabloul locuitorilor îndreptățiți la reconstituire conform Reformei Agrare din 1921, respectiv extrase din tabloul de debit, întocmit în 1949, pentru cheltuielile de măsurătoarea de parcelare a fostei moșii M. Calimache, fie extrase din borderoul populației din anul 1948.
Totodată in adresele emise de MAI - Arhivele Naționale se menționează că numiților I. St. G. si I. St. C. le-au fost anulate titlurile de proprietate întrucât posedau pământ peste plafonul maxim de improprietate.
A mai reținut Judecătoria B., din înscrisurile depuse la filele 152 si 155 că, doar sora reclamantului P. A. G. a formulat cereri de reconstituire la nivelul anului 2005-2006 pentru terenuri in suprafață de 8390 mp, cereri ce i-au fost respinse prin Dispoziția nr. 173/23.08.2002 emisa de C. locala T. si prin Hotărârea nr.1295/12.07.2006 dată de C. Județeană I..
La rândul lor, cele două acte emise de comisii au făcut obiectul cenzurii instanțelor judecătorești, iar plângerile au fost respinse ca neîntemeiate prin sent. civ. nr.1768/03.07.2007 a Judecătoriei Cornetu dată in dos nr._, modificată in recurs, respectiv sentința civila nr.580/16.09.2003 pronunțata de Tribunalul București in dos nr.6153/2002.
Potrivit art.6 al. l ind.2 din Legea nr. 1/2001 consemnările efectuate între anii 1945 și 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producție, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoțite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate; iar potrivit alin. l ind.4 orice probă dovedind dreptul de proprietate al foștilor proprietari poate fi înlăturată numai printr-o probă de aceeași forță produsă de către deținătorul actual al terenului sau de către terți, făgăduind dreptul de proprietate.
Din coroborarea probatoriului administrat în cauză a rezultat că autorii săi au figurat înscriși registrele cu locuitorii îndreptățiți la împroprietărire in perioada 1923-1947, dar acestora fie le-au fost anulate titlurile de proprietate că dețineau mai mult teren decât erau îndreptățiți, fie nu le-au fost emise aceste titluri; in ambele, insă autorii reclamantului nu s-au înscris in cooperativa agricolă decât cu suprafețele pentru care moștenitorii - reclamantul si sora acestuia, au fost deja puși în posesie si le-au fost emise titluri de proprietate in temeiul Legii nr. 18/1991. Raportat la prevederile legilor fondului funciar, instanța apreciază că nantul nu a făcut dovada dreptului de proprietate al autorilor săi pentru ifața de revendicată de 14,85 ha, întrucât simpla menționare a suprafețelor in miile populație, neînsoțită de titluri de proprietate emise in baza Legii 37/1945, respectiv neînsoțită de aducerea acelor terenuri in cooperativele agricole, nu constituie dovadă a proprietății.
In consecință, reclamantul nu este persoană îndreptățită la reconstituire, considerent pentru care vor fi respinse ca neîntemeiate capetele de cerere privind constituirea dreptului sub toate variantele solicitate de reclamant, respectiv pe vechiul amplasament, alt amplasament sau înscriere la despăgubiri, astfel încât a fost respinsă ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale sive invocată de parata C. locala T. având in vedere pe de o parte faptul că majoritatea terenurilor s-ar afla in raza sa teritorială iar pe de altă parte, )soluția reținută de instanță pe fondul pretențiilor reclamantului.
Relativ la cele două capete formulate in completare de reclamant, instanța s va aprecia ca neîntemeiate si le va respinge in consecință, întrucât dispoziția comisiei locale si hotărârea comisiei județene nu l-au vizat pe reclamant ci pe sora acestuia, persoana care a exercitat căile de atac prevăzute de lege.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul I. S. N., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cererea fiind înaintată spre soluționare la data de 03.05.2012 Tribunalului I., cerere prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate și pe fond, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, obligarea Comisiei Locale pentru S. D. de proprietate T. la întocmirea documentației necesare punerii în posesie și emiterii titlului de proprietate asupra terenurilor deținute de autorii reclamantului pe raza comunei T., pe un amplasament disponibil pe raza comunei T. sau în comunele învecinate, obligarea Comisiei Județene I. pentru S. D. de Proprietate Privată Asupra Terenurilor să emită titlul de proprietate pentru suprafețele de teren deținute de autorii reclamantului.
În motivarea recursului, recurentul-reclamant a arătat că instanța de fond a respins cererea de chemare în judecată eludând înscrisurile depuse, concluziile raportului de expertiză judiciară omologat în cauză, înscrisurile emise de Arhivele Naționale, precum și recunoașterile Comisiei Locale T. făcute prin procesul verbal din data de 03.11,2011 prin care recunoaște că „Certa ca suprafața pe . de S=6,12 ha", motivele respingerii acțiunii la fond fiind legate de influentele locale exercitate de Prefectul Județului I. și de alte persoane interesate și cărora li s-au atribuit în mod ilegal terenurile deținute de autorii reclamantului.
A arătat recurentul-reclamant că motivele de recurs privesc dovada dreptului de proprietate al autorului acestuia, defunctului I. St. C. și combaterea afirmației instanței de fond conform căreia singura dovada a dreptului de proprietate se face cu înscrierea terenurilor in Registrul Agricol al autorilor reclamantului, instanța omițând, voit probabil, sa constate conform legii si practicii judiciare ca preluarea terenurilor in CAP s-a făcut in mod abuziv și fără înscrierea titularilor in registrele agricole, nefiind o condiție obligatorie a preluării, înscrierea in registrul agricol.
De altfel, a susținut recurentul-reclamant că Registrul Agricol este deținut de Primăria T. care este pârâtă in aceasta cauza și care nu are interesul sa prezinte instanței înscrisuri complete in favoarea reclamantului.
În ceea ce privește calitatea reclamantului de persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, recurentul-reclamant a arătat că aceasta nu a fost contestată de parate, C. Județeană emițând chiar trei titluri de proprietate in favoarea reclamantului, in suprafața totala de 2,63 ha, de pe urma autorului său I. St. C., prezenta cauza având ca obiect restituirea întregii suprafețe deținute de autorii săi, instanța trebuind practic sa lămurească suprafața de teren totala ce trebuie să i se restituie.
Cu privire la dovada dreptului de proprietate făcută în recurs, recurentul-reclamant a solicitat a se observa următoarele înscrisuri eliberate de Arhivele Naționale și depuse la dosarul de recurs, respectiv: Copia executată la Arhivele Naționale ca urmare a cererii reclamantului nr. C 511/11.07.2013 ce cuprinde: a) Extras din: "Tabelul Nominal de chiaburi existenți în . din 7 iulie 1950, de la Comitetul Provizoriu Plasa Caciulati, Secția Secretariat datat 18.05.1951, din acest document rezultând faptul ca autorul reclamantului, domnul I. C. a deținut în . anului 1951, suprafața de 12 ha teren arabil; b) Extras din: "Borderou de cereri depuse de diferiți locuitori pentru cedarea terenurilor, Sfatul Popular al Regiunii București, C. P. Aplicarea Hotărârii Consiliului de Miniștrii nr.308/953" datat 03.03.l953, din acest document rezultând faptul că autorul reclamantului, domnul I. C. a cedat Statului R., în data de 03.03.1953 suprafața de 9,37 ha teren aflat în . Hotărârii Consiliului de Miniștri nr.308/1953.
A precizat recurentul-reclamant că prin acest document dovedește faptul că I. C. a deținut pe raza comunei T. în data de 03.03.1953 suprafața de 12 ha teren din care a cedat Statului suprafața de 9,37 ha teren arabil precum și modul de preluare al terenului respectiv terenul a fost cedat în baza unui act normativ, în baza HCM. 308/1953.
A menționat recurentul-reclamant că, din înscrisurile emise de Arhivele Naționale rezultă data certă a deținerii suprafeței de teren (1951-1953) precum și modul de preluare (prin aplicarea Hotărârii Consiliului de Miniștri nr.308/01.02.1953), precum și suprafața de teren preluată de 9,37 ha, data preluării fiind 03.03.1953.
Astfel, a arătat recurentul-reclamant că din suprafața totala de 12 ha deținută de I. C. în anul 1951, a fost preluată suprafața de 9,37 ha în anul 1953 rămânând suprafața de 2,63 ha (12 ha - 9,37 ha), iar suprafața rămasă a fost preluată de CAP și înscrisă în Registrul Agricol fiind restituită după revoluție reclamantului.
A învederat recurentul-reclamant că pârâta, C. L. T. afirmă că a restituit reclamantului suprafața de 2,63 ha, adică exact suprafața rămasă după preluarea suprafeței de 9,37 ha (12 Ha -9,37 ha) fapt ce dovedește matematic realitatea celor afirmate de reclamant.
A precizat recurentul-reclamant faptul că acest calcul exact rezultă atât din susținerile pârâtelor care afirmă că i-au restituit exact suprafața de 2,63 ha ce s-a regăsit în Registrul Agricol al Comunei T., conform titlurilor de proprietate emise deja, precum și din raportul de Expertiză efectuat în cauză, care specifică că s-a atribuit suprafața de 2,63 ha conform TP (Titlurilor de Proprietate).
Prin urmare, a arătat recurentul-reclamant că, de pe urma autorului său I. C., revendică suprafața de 9,37 ha ce nu i s-a atribuit și care nu a fost preluată de C.A.P., ci a fost cedată Sfatului Popular al Regiunii București, C. P. Aplicarea Hotărârii Consiliului de Ministri 308/1953 din 3 martie 1953, ajungând abia ulterior în cooperativa agricolă.
Referitor la modul de preluare al suprafeței de 9,37 ha și de ce suprafața de 9,37 ha nu se regăsește în Registrul Agricol, recurentul-reclamant a precizat că obiectul preluării în C.A.P. a fost suprafața rămasă de 2,63 ha ce se regăsește în Registrul Agricol și care i-a fost restituită, însă, adunând suprafața restituită cu suprafața preluată conform CM 308/1953 va rezulta suprafața inițială de 12 ha deținută de I. C. conform extrasului de la Arhivele Naționale datat 18.05.1951.
A susținut recurentul-reclamant că în data de 3 martie 1953 din suprafața de 12 ha teren arabil deținută de I. C., a fost cedată Sfatului Popular al Regiunii București suprafața de 9,37 ha în aplicarea Hotărârii Consiliului de Miniștrii nr.308/1953 și, prin urmare, suprafața de 9,37 ha nu a făcut obiectul preluării în C.A.P. pentru a fi înscrisă în Registrul Agricol, ci a fost preluată forțat în aplicarea unui act normativ special - CM 308/1953 și care a fost ținut secret de Regimul Comunist fiind act declasificat abia în anul 2007 conform HG 265/14.03.2007.
A menționat recurentul-reclamant că Hotărârea Consiliului de Miniștri nr.308/1953 a fost un act de preluare abuziv, ce impunea muncitorilor, funcționarilor sau agricultorilor să cedeze suprafețele de teren deținute cu condiția să fie menținuți în locurile de muncă pe care la aveau, acest document fiind ținut secret și declasificat prin HG 265/14.03.2007 privind declasificarea hotărârilor Consiliului de Miniștri adoptate în perioada 1949-1956.
A mai arătat recurentul-reclamant că, în mod normal, această Hotărâre nu se aplica autorului reclamantului, deoarece acesta era chiabur și, cu toate acestea, a fost obligat să predea terenul deținut, la fel ca multe alte persoane, acest act normativ având ca scop evitarea exproprierii și determinarea persoanelor să cedeze terenurile în favoarea statului, în caz contrar, respectivele persoane putând suferi diverse sancțiuni politice (excluderea din serviciu, instituții de învățământ, evacuarea din locuințele deținute). Faptul de a fi ținut secret până în anul 2007 respectivul act normativ este o dovadă în plus a faptului că reprezentă un abuz al Regimului Comunist.
A concluzionat recurentul-reclamant că, respectiva suprafața de teren fiind preluată într-un mod obscur, prin aplicarea unui act normativ secret ce-i forța pe cetățeni să-și cedeze proprietățile, normal că nu se regăsește în Registrul Agricol al Comunei T., iar neînregistrarea suprafeței de 9,37 ha în Registrul Agricol nu înseamnă că această suprafață de teren nu a fost deținută de autorul reclamantului, dovada proprietății putând-o face cu extrasele de la Arhivele Naționale datate și foarte clare în ceea ce privește modalitatea de preluare a terenurilor.
A mai precizat recurentul-reclamant că deținerea suprafețelor de teren în speță a fost constatată și prin intermediul raportului de expertiză dispus în cauză, raport ce a încercat chiar o identificare in teren a suprafețelor deținute de autorii reclamantului, atât expertul cât și C. Locala T. căzând de comun acord că pe raza Comunei T. s-a identificat pe planurile cadastrale eliberate de Arhivele Naționale suprafața de 6,12 ha, însă, dacă expertul a reușit să identifice cu certitudine în planurile cadastrale suprafața de 6,12 ha aceasta, nu înseamnă că autorul reclamantului nu a deținut întreaga suprafață de 12 ha la care se adăuga 1 ha deținut de I. N. și 1 ha deținut de I. G. conform documentelor depuse la fond.
A susținut recurentul-reclamant că potrivit art. 11, 15 și 27 din Legea 18/1991, dovada dreptului de proprietate se poate face cu orice probă, inclusiv cu martori, iar conform HG 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile si funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea în posesie a proprietăților, la art.9, se prevede: (1) Lucrările privind stabilirea dreptului de proprietate pentru foștii membri ai cooperativelor agricole de producție si pentru celelalte persoane prevăzute de lege se desfășoară de comisiile comunale, orășenești sau municipale, după caz, luându-se în considerare suprafața terenurilor aduse in cooperative, preluate de acestea in baza unor legi speciale, sau in orice alt mod de la membrii cooperatori. Suprafața adusa in cooperativa este cea care rezulta din actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererile de înscriere in cooperativa, registrul agricol de la data intrării in cooperativa, evidentele cooperativei sau din orice alte probe, inclusiv declarații ale martorilor."
A menționat recurentul-reclamant că, în același sens și în sensul celor menționate în motivele de recurs, a decis și Curtea de Apel București prin decizia nr.2026/27.11.2007 care a statuat faptul că: "Este nelegală soluția de respingere a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pe motiv că solicitantul nu a făcut dovada înscrierii terenului în registrul agricol, în situația în care acesta a dovedit dreptul de proprietate al autorului său asupra terenului anterior cooperativizării, prin actul autentic de vânzare-cumpărare. Dovada dreptului de proprietate nu se face numai cu înscrierea în registrul agricol, ci se pot administra si alte probe așa cum prevede art. 11 alin. l din Legea 18/1991".
A solicitat recurentul-reclamant a se observa faptul că intimatele nu au contrazis în vreun fel, cu probe, dreptul de proprietate invocat prin cererea de chemare în Judecată, iar în faza judecării la fond nu au produs nicio probă care să contrazică probele administrate de reclamant, ci din contră au recunoscut că autorul acestuia a deținut pe raza Comunei T. suprafața de 6,12 ha și, de asemenea, în faza recursului, pârâtele nu au formulat întâmpinare și nu au avut niciun punct de vedere cu privire la motivele de recurs și probele propuse.
Intimatele nu au formulat întâmpinare.
La data de 28.02.2014 ÎCCJ București – Secția a II-a Civilă a dispus, prin încheierea nr. 779/27.02.2014, strămutarea dosarului nr._ la Tribunalul Prahova, păstrându-se actele procedurale îndeplinite.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ la data de 05.03.2014.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Tribunalul examinând cauza în raport de sentința recurată, situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Așa cum arata recurentul in cererea formulata, in esența, motivele de recurs privesc dovada dreptului de proprietate al autorului acestuia, respectiv defunctul I. St. C. și critică soluția instanței de fond conform căreia singura dovada a dreptului de proprietate se face cu înscrierea terenurilor in Registrul Agricol al autorilor reclamantului, arătând recurentul ca instanța a omis sa constate conform legii si practicii judiciare ca preluarea terenurilor in CAP s-a făcut in mod abuziv și fără înscrierea titularilor in registrele agricole, aceasta nefiind o condiție obligatorie a preluării .
Este de necontestat împrejurarea invocata de recurent, in sensul ca prin HCM 308/1953, act normativ secret, nepublicat in Monitorul Oficial, s-a găsit o formula de a se evita aplicarea soluției legale a exproprierii .
Practic, proprietarii de terenuri au fost puși in situația de a preda de buna voie terenurile din proprietatea lor privata in proprietatea statului, fiind condiționați de respectarea unor drepturi care li s-ar fi cuvenit, cum ar fi dreptul la educație . învățământ liceala sau universitara, dreptul de a avea un loc de muncă sau de a ocupa o locuința in calitate de chiriași etc.
Caracterul abuziv al acestui act normativ a fost recunoscut in practica instanțelor si a constituit si temei al unor inițiative legislative reparatorii.
Cu toate acestea, nu poate fi ignorata necesitatea dovedirii certe a dreptului de proprietate asupra terenului deținut de persoana supusa actului normativ indica anterior . In acest sens s-a depus chiar de către recurent, la filele 28-31, o decizie pronunțata de Curtea de Apel Bucuresti .
Este adevărat ca potrivit art. 11 din Legea 18/1991 suprafața adusa in cooperativa agricola de producție este cea care rezulta din actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererile de înscriere in cooperativa, registru agricol de la data intrării in cooperativa, evidentele cooperativei sau in lipsa acestora din orice alte probe, dar in prezenta cauza, dovada dreptului de proprietate al autorului recurentului asupra suprafeței solicitate a se retroceda nu este certă.
Astfel, prin actiunea introductiva recurentul reclamant I. S.-N. a solicitat reconstituirea unei suprafețe totale de 14,85 ha, terenuri ce ar fi fost deținute de autorii săi astfel: de pe urma autorului I. S., decedat în 1928, căsătorit cu I. C. Anicuța s-a solicitat: 1. 5 ha teren aflat în ., . M. Calimache), pentru care dovada dreptului de proprietate se face cu o copie - extras din tabloul locuitorilor îndreptățiți la reconstituire conform Reformei Agrare din 1921; 1554 m.p. identificat ca fiind lotul nr. 21, loc de casă în vatra nouă a satului - pentru care dovada dreptului de proprietate se face cu o copie - extras din tabloul locuitorilor din . a primi loturi de casa conform formei Agrare din 1921; de pe urma autorului I. C. (fiul lui I. C. S.), s-a solicitat: 2,25 ha identificat ca fiind amplasat . fiind făcuta cu extras din tabloul de debit, întocmit în 1949, pentru cheltuielile de măsurătoarea si parcelare a fostei moșii M. Calimache unde figurează cu 0,50 arii si borderoul populației din anul 1948; 5000 m.p., lot de casă amplasat în vatra nouă a satului - dovada dreptului de proprietate se face cu copie extras din tabloul de debit pentru cheltuielile de măsurătoarea de parcelare a fostei moșii M. Calimache din 1945; 560 m.p., . de grădină; 480 m.p., parcela 1088, ..p., . de .., . nouă de .., . - dovada dreptului fiind făcuta cu copie extras din registrul cadastral cu privire la parcelele nr. 1087, 1088, 1315,1480, 1955 nedatat; de pe urma autorului I. ST G. (fiul lui I. C. S., bunicul reclamantului), s-a solicitat: 3,50 ha identificat ca fiind amplasat în . dreptului se face cu copie extras din tabloul nominal de locuitori ce au fost trecuți în tabelele de împroprietărire, dar care posedă pământ peste plafonul de împroprietărire întocmit în 1948 borderoul populației din anul 1948; 490 m.p. identificat ca fiind amplasat în parcela 1089, ..p., identificat ca fiind amplasat în parcela 1090, .: grădină; 8390 m.p. identificat ca fiind amplasat în ., cu destinația: arabil, dovada dreptului fiind făcut cu copie-extras din registrul cadastral din .>
Instanța de fond a mai reținut că reclamantului recurent si numitei P. A. G. (sora) le-a fost deja reconstituit dreptul de proprietate prin trei titluri emise, in baza Legii nr.18/1991 in anii 1994, 1995 si 2003 (f. 189-194), suprafața totală reconstituită acestora, in calitate de moștenitori ai defuncților I. S. C. si I. St. N., a fost de 26.282 mp, suprafețe de teren cu care autorii lor s-au înscris in CAP si au figurat in registrele agricole.
Așa cum rezulta din extrasul din HCM 308/1953 depus la fila 14 dosar de recurs, la pozitia 20 figura numitul I. C., fără alte date de identificare, ( despre care recurentul susține că ar fi autorul sau ), chiabur cu suprafata de 9,37 ha in trupul 6, .> La fila 24 din dosarul de recurs a fost depus si Extras din "Tabelul Nominal de chiaburi existenți în . din 7 iulie 1950, de la Comitetul Provizoriu Plasa Caciulati, Secția Secretariat datat 18.05.1951, din care faptul ca I. C. a deținut în . anului 1951, suprafața de 12 ha teren arabil, in cotă de 40%.
Recurentul susține ca la data de 3 martie 1953 din suprafața de 12 ha teren arabil deținută de I. C., a fost cedată Sfatului Popular al Regiunii București suprafața de 9,37 ha în aplicarea Hotărârii Consiliului de Miniștrii nr.308/1953 și, prin urmare, suprafața de 9,37 ha nu a făcut obiectul preluării în C.A.P.
Cu toate acestea, recurentul nu face dovada ca autorul sau era proprietar al întregii suprafețe de 12 ha din care susține ca i s-ar fi preluat suprafața de 9,37 ha si nici nu arata in concret in ce mod a dobândit autorul sau acest teren, instanța neputând întemeia soluția adoptata pe simple prezumții, ci doar pe probe concludente .
Mai mult decât atât, nici expertul desemnat in cauza, verificând întreaga documentație depusa la dosar precum si toate planurile parcelare puse la dispoziție inclusiv de către C. Locala T., nu a putut identifica in mod distinct si neîndoielnic întreaga suprafața de teren despre care se pretinde ca ar fi fost deținută de I. C., autorul recurentului, modul in care a dobândit-o si vechiul amplasament al acesteia, aspecte pe care recurentul nu a reușit sa le probeze pe deplin in cadrul demersului sau judiciar. Concluziile raportului de expertiza se întemeiază pe raționamentul personal al expertului, așa cum acesta arată la fila 17, în lipsa unor înscrisuri care să-i confere certitudinea aspectelor verificate la solicitarea instanței .
Mai mult chiar, recurentul nu a dovedit nici împrejurarea ca persoana menționata in cele doua înscrisuri noi depuse in recurs, ar fi una si aceeași cu autorul său, dat fiind ca din aceste acte nu rezulte nici un alt element de identificare in afara numelui, iar dovezile astfel administrate nu se coroborează si cu alte mijloace de proba administrate in cauză.
Concluzionând, Tribunalul constata că in cauza nu sunt incidente motivele de casare sau modificare a sentinței atacate expres prevăzute de art. 304 Cod pr.civ. -1865 aplicabil in cauză, astfel încât va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant I. S. N., împotriva sentinței civile nr. 6465/05.12.2011 pronunțată de Judecătoria B., în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. L. T. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR și C. JUDEȚEANĂ I. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant I. S. N., cu domiciliul ales în Otopeni, .. 4 B, jud. I., împotriva sentinței civile nr. 6465/05.12.2011 pronunțată de Judecătoria B., în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. L. T. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în . și C. JUDEȚEANĂ I. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în București, ., sector 3, ca fiind nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 aprilie 2014.
Președinte, Judecători,
M. G. G. D. E. C. D.
Fiind in c.o. semneaza Presedintele instanței Fiind in c.o. semneaza Presedintele instanței
Grefier,
A. L. E.
Fiind in c.o. semneaza P.- grefier
Operator de date cu caracter personal 5595
Red.G.D./Tehnored. B.M.D.
2 ex./08.08.2014
Df_ Jud. B.
Jf. D. A.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 582/2014. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 2453/2015. Tribunalul... → |
|---|
