Fond funciar. Decizia nr. 775/2014. Tribunalul PRAHOVA

Decizia nr. 775/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 16-05-2014 în dosarul nr. 775/2014

ROMÂNIA

TRIBUNALUL P.

SECTIA I CIVILĂ

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR. 775

Ședința publică din data de 16.05.2014

PREȘEDINTE – G. D.

JUDECĂTOR – M. G.

JUDECĂTOR – E. C. D.

GREFIER – A. L. E.

Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de recurentul– reclamantul G. G., domiciliat în B. S., ., jud. P., împotriva sentinței civile nr._/ 18.11.2013 pronunțată de Judecatoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. JUDEȚEANĂ P. P. S. D. DE PROPRIETATE, cu sediul în Ploiești, .-4, jud. P. și C. LOCALĂ DE F. F. B. S., cu sediul în B. S., jud. P..

Cerere de recurs scutită de plata taxei judiciare de timbru.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-reclamant personal și asistat de avocat S. M., lipsă fiind intimatele-pârâte.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul recurentului-reclamant, având cuvântul, solicită depunerea la dosar a planului de amplasament și delimitare deja depus la dosar, însă este cusut în așa fel încât nu se poate vizualiza în întregime.

Apărătorul recurentului-reclamant, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în dezbateri.

Tribunalul, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul recurentului-reclamant, având cuvântul în dezbaterea recursului, solicită admiterea recursului, soluția instanței de fond fiind nelegală și netemeinică. Un prim motiv de recurs constă în aceea că instanța de fond nu a avut în vedere cererea prin care a solicitat anularea hotărârii Comisiei Județene, respingând-o ca tardiv formulată.

Referitor la acest ultim aspect, arată că autorul reclamantului a formulat în anul 1991 două cereri de reconstituire, înregistrate la C. Locală, prima cerere fiind formulată de G. Ș. și G. I., fila 111 dosar fond și cea de a doua cerere a fost formulată numai de G. Ș., fila 112 dosar fond și vizau terenuri diferite. C. Locală a admis prima cerere, a dispus reconstituirea dreptului de proprietate, fiind emis titlu de proprietate pe numele celor doi frați.

Prin cea de a doua cerere G. Ș. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra a două suprafețe de teren, de 500 mp curți construcții, și, respectiv, de 1500 mp teren arabil, în continuarea terenului de 500 mp. G. Ș. nu a primit însă răspuns la această a doua cerere. Totuși, după o lungă perioadă de timp, C. Locală a admis și cea de a doua cerere formulată de G. Ș. cu privire la cele două suprafețe de teren. Însă C. Județeană, prin hotărârea 9028, a invalidat propunerea comisiei locale, în referat motivându-se că cererea de reconstituire a fost formulată tardiv. Ori, la dosar există suficiente dovezi din care rezultă că cererea petentului a fost formulată la data de 15.03.1991, imediat după apariția Legii 18/1991.

La ultimul termen de judecată la instanța de fond, s-a prezentat consilierul juridic al comisiei locale cu registrele de înregistrare a cererilor de reconstituire. Instanța de fond a verificat și a constatat că au fost înregistrate două cereri distincte, așadar soluția instanței de fond este în contradicție cu actele doveditoare. Față de cele expuse, solicită admiterea recursului, anularea hotărârii Comisiei Județene, obligarea Comisiei Județene să își exprime punctul de vedere referitor la rezoluția Comisiei Locale de validare a cererii petentului privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra celor două terenuri.

Pe fondul cauzei, apărătorul recurentului-reclamant, arată că pârâta C. Locală a admis cererea petentului G. Ș., neexistând nici un dubiu că autorul G. Ș. s-a înregistrat cu suprafața de teren de 1500 mp solicitată și aflată în continuarea suprafeței de teren de 500 mp. Nu este de reținut motivarea instanței de fond, în sensul că reclamantul s-a opus efectuării unei expertize, întrucât un expert topo nu face decât să identifice terenul, față de obiectul cauzei - fond funciar, iar planul de situație nu a fost contestat. Față de cele expuse, dacă se poate intra pe fondul cauzei, solicită admiterea plângerii, reconstituirea dreptului de proprietate asupra celor două suprafețe de teren. Nu solicită cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL:

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.02.2013 sub nr. dosar_, reclamantul G. Ș. a chemat în judecată pe pârâții C. Județeană pentru S. D. de Proprietate P. și C. Locală de F. F. Boldești S., solicitând instanței să dispună anularea Hotărârii nr.9028 din 26.09.2012 a Comisiei Județene pentru S. D. de Proprietate P. și obligarea celor două pârâte la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,1180 ha, teren situat în Boldești Scăieni, ., cu vecinătățile V. M., T. V., restul proprietății G. Ș. și .> În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, în esență, în urmă cu 60 de ani a primit de la mama sa Ghită T. suprafața de 750 m.p. în Boldești Scăieni, ., suprafață care i-a revenit și în urma hotărârii de partaj, respectiv sentința civilă nr. 2755/1996.

Reclamantul a susținut că în aceeași perioadă a cumpărat de la unchiul său C. S. și suprafața de aproximativ de 2.000 m.p., teren ce a fost înscris la rol fiind stăpânit de acesta, împrejmuit și posedat și în prezent, acest teren aflându-se în continuarea proprietății de 750 m.p.

A învederat că la data introducerii cererii prin care reclamantul a solicitat să-i fie reconstituite suprafețele de teren pentru celelalte terenuri deținute, a solicitat printr-o cerere separată și această suprafață de teren.

A precizat că nu cunoaște modalitatea prin care C. locală de fond funciar Boldești Scăieni nu s-a pronunțat decât în anul 2012, atunci când reclamantul a revenit cu o cerere privind reconstituirea acestei suprafețe de teren.

A arătat că intimata C. locală de fond funciar Boldești S. a propus prin anexa nr.6 reconstituirea dreptului de proprietate privind terenul în suprafața de 1180 m.p, care de altfel a fost înregistrat la rol, împrejmuit și folosit de la cumpărarea acestuia de către reclamant.

A precizat că solicitarea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulată în termen legal.

A susținut că terenul a fost deținut și în anul 1990. Reclamantul a menționat că pentru acest teren achită impozitele la organul fiscal local.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr.18/1991.

În probațiune, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, proba testimonială și expertiza tehnică specialitatea topografie, anexând la dosar, în copie, un set de înscrisuri (f.6-17).

În conformitate cu art.15 lit.r) din Legea nr.146/1997 și art.1 alin.2 din OG nr.32/1995, acțiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

În data de 09 aprilie 2013, intimata C. Județeană pentru S. D. de Proprietate P. a înaintat la dosar documentația ce a stat la baza actului contestat (f.29-37).

În data de 17 aprilie 2013, respectiv 17 iunie 2013, reclamantul a depus un alt set de înscrisuri(f.39-54, 79-83).

La termenul de judecată din 29 aprilie 2013, intimata C. Locală de aplicare a legilor fondului funciar Boldești Scăieni a depus înscrisuri (f.58-72).

În data de 17 iunie 2013, reclamantul și-a precizat acțiunea, în sensul că reclamantul G. C. Ș. a solicitat Primăriei orașului Boldești-Scăieni reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafețele de teren primite de acesta de la mama sa G. T. și respectiv suprafața de teren pe care a cumpărat-o prin act sub semnătură privată de la unchiul său C. S..

A susținut că solicitarea de reconstituire a fost făcută separat, cele două cereri fiind înregistrate sub numerele 111 și 112, prima cerere fiind înregistrată sub nr.A3 nr.6559 din 15.03.1991, iar cea de-a doua cu indicativul A4 și mențiunea „Vol.5/136”.

A arătat că G. Ș. apare înscris în registrul cadastral al parcelelor întocmit de 1988 cu suprafața de 1990 m.p., ca lot de folosință, în tarlaua 28, însemnând că terenul a fost afectat de C.A.P.

A învederat că, în prezent, terenul din punctul „Acasă” măsoară 1933 m.p., fiind compus din dintr-o parcelă de 500 m.p. și o parcelă de 1180 m.p., reprezentând exact suprafața solicitată de reclamant.

Prin încheierea de ședință din 17 iunie 2013, având în vedere faptul că în data de 25 mai 2013 a survenit decesul reclamantului G. Ș., instanța a dispus introducerea în cauză a numitului G. G., în calitate de moștenitor al reclamantului G. Ș..

La termenul de judecată din 15 iulie 2013, reclamantul a arătat verbal faptul că terenul în suprafață de 2.000 m.p. a ajuns în patrimoniul autorului său urmare a încheierii în anul 1963 a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între G. Ș. și unchiul său C. S..

Reclamantul a mai arătat nu mai este în măsură să prezinte acest contract.

Mai mult, s-a susținut că restul suprafeței de teren de 753 m.p. este deținută în baza sentinței civile nr.2755/1996, precum și faptul că terenul în suprafață de 1180 m.p. a fost cumpărat și înscris în C.A.P. Totodată, reclamantul a depus planul de amplasament și delimitare a terenului.

În data de 02 septembrie 2013, Primăria comunei Boldești-Scăeni a înaintat la dosar, în copie, adresa nr.7776 din 27.08.2013 (f.93).

La data de 09 septembrie 2013, reclamantul a depus la dosar, în copie, adresa nr.7567/12.08.2013, Titlul de proprietate nr._ din 17.05.1994, Sentința civilă nr.2755 din 12 martie 1996 (f.94-99).

În cauză, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri.

Prin sent.civ.nr._/18.11.2013 pronuntata de Judecătoria Ploiesti, s-au retinut următoarele:

În fapt, în data de 15 martie 1991, G. Ș. și G. I. au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au aparținut autorilor G. C. și T. și care au fost predate în baza Decretului nr.115/1959. În cuprinsul cererii, a fost menționată suprafața și amplasamentul celor două terenuri, și anume teren în suprafață de 0,25 ha și, respectiv 0,30 ha, ambele situate în ..

În aceeași zi, G. Ș. a cerut reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului deținut în suprafață de 500 m², curți construcții, și 1500 m², categorie de folosință arabil, teren situat în orașul Boldești-Scăeni, ., jud. P..

În data de 15 mai 1994, s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor ce au aparținut autorilor G. C. și T., fiind emis titlul de proprietate nr._ pentru suprafața de 6053 m.p., situată în Boldești-Scăieni (f.95-96).

În baza Sentinței civile nr.2755/12.03.1996 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._/1995, s-a dispus ieșirea din indiviziune asupra suprafeței de 6053 m.p., numitului G. Ș. revenindu-i suprafața de 2.053 m.p. (f.96-98).

Potrivit adresei nr.7567/12.08.2013, instanța reține că începând cu anul 1999, G. C. Ș. figurează în evidențele fiscale cu suprafața de 1.990 m.p., iar din anul 2001 figurează cu suprafața de 3340 m.p.(f.94).

În data de 10 mai 2012, G. Ș. a formulat cerere de comunicare a modului prin care a fost soluționată cererea de reconstituire a dreptului de proprietate din anul 1991 (f.13).

În data de 26 septembrie 2012, C. Județeană P. pentru S. D. de Proprietate Privată asupra Terenurilor a adoptat Hotărârea nr.9028 prin care au fost invalidate propunerile Comisiei Locale Boldești Scăeni, inclusiv propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor solicitate de G. Ș. (f.9).

Ulterior, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.02.2013, reclamantul G. Ș. a chemat în judecată pe pârâții C. Județeană pentru S. D. de Proprietate P. și C. Locală de F. F. Boldești Scaeni, solicitând instanței să dispună anularea Hotărârii nr.9028 din 26.09.2012 a Comisiei Județene pentru S. D. de Proprietate P. și obligarea celor două pârâte la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,1180 ha, teren situat în Boldești Scăieni, ., cu vecinătățile V. M., T. V., restul proprietății G. Ș. și .> Față de situația de fapt mai sus expusă, având în vedere înscrisurile aflate la dosarul cauzei, instanța apreciază că reclamantul G. G., în calitate de moștenitor al autorului G. C. Ș., nu este îndreptățit să solicite celor două comisii reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 0,1180 ha, teren situat în Boldești Scăeni, ., jud. P., cu vecinătățile V. M., T. V., restul proprietății G. Ș. și .> P. a ajunge la această concluzie, instanța a avut în vedere faptul că în cuprinsul cererii introductive de instanță G. C. Ș. a pretins că aproximativ 60 de ani în urmă mama sa G. T. a înstrăinat fiului său G. C. Ș. suprafața de 750 m.p., fapt ce nu corespunde adevărului întrucât chiar G. Ș. arată că în anul 1994 a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra acestei suprafețe de teren în favoarea părinților săi G. C. și G. T.. Mai mult, aceeași suprafață de teren a fost atribuită în cadrul unui proces de partaj lui G. C. Ș. prin Sentința civilă nr.2755/12.03.1996 pronunțată de Judecătoria Ploiești.

Mai mult, la termenul de judecată din 15 iulie 2013, reclamantul G. G. nu a putut preciza sub ce formă G. C. Ș. a primit de la mama sa suprafața de 750 m.p.

În cuprinsul cererii de chemare în judecată s-a susținut că în aceeași perioadă, respectiv aproximativ 60 de ani în urmă, unchiul C. S. a vândut lui G. C. Ș. suprafața de 2.000 m.p., teren ce s-ar fi aflat în continuarea suprafeței de 750 m.p.

La termenul de judecată din 15 iulie 2013, reclamantul G. G., prin avocat, a precizat că actul de înstrăinare a suprafeței de 2.000 m.p. a intervenit în anul 1963. La același termen, reclamantul a declarat că nu mai deține contractul de vânzare-cumpărare.

Potrivit adresei nr.7776/27.08.2013 emisă de Primăria Boldești Scăeni, instanța reține că numitul C. S. nu figurează în registrele agricole din perioada anilor 1951-1963 cu nici o suprafață de teren pe raza acestei localități (f.100).

Prin urmare, având în vedere că în perioada 1951-1963 C. S. nu a fost proprietar asupra vreunei suprafețe de teren pe raza localității Boldești Scăeni, instanța apreciază că în anul 1963 nu a avut loc transferului dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 2.000 m.p. din patrimoniul lui C. S. în patrimoniul lui G. C. Ș.. În plus, chiar G. C. Ș. confirmă implicit că nu a fost proprietarul suprafeței de 2.000 m.p., întrucât în cuprinsul cererii de chemare în judecată solicită doar reconstituirea suprafeței de 1180 m.p., teren învecinat cu imobilele aparținând lui V. M., T. V., restul proprietății G. Ș. și .> Mai mult, instanța a ținut seama de împrejurarea că reclamantul G. G. s-a opus administrării probei prin expertiză tehnică specialitatea topografie, probă ce ar fi lămurit instanța dacă autorul reclamantului este fostul proprietar al terenului în suprafață de 0,1180 ha, situat în Boldești Scăeni, ., jud. P., cu vecinătățile V. M., T. V., restul proprietății G. Ș. și . teren a fost preluat în mod abuziv de stat, data preluării acestui teren, dacă acest teren este liber sau a fost atribuit legal altor persoane, precum și pentru a stabili dacă Titlul de proprietate nr._ din 17.05.1994 a fost emis în considerarea acelorași suprafețe de teren menționate în registrul agricol întocmit pe numele lui G. C. Ș. (f.66).

În drept, conform art.6 alin.1² și alin.1³ din Legea nr.1/2000, „ Consemnarile efectuate intre anii 1945 si 1990 in registrele agricole, cererile de intrare in fostele cooperative agricole de productie, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neinsotite de titlurile de proprietate, au valoare declarativa cu privire la proprietate. In situatia in care nu mai exista inscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficienta in reconstituirea dreptului de proprietate cand aceasta se face pe vechile amplasamente si cand martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau mostenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.”.

Potrivit art.2 alin.1 din Legea nr.1/2000, „ In aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, de comun acord cu proprietarii, pot comasa terenurile care urmeaza sa fie retrocedate ..”.

Astfel, având în vedere ansamblul probator administrat în prezenta cauză, în special lipsa titlului de proprietate, a cererii de adeziune sau a depozițiilor vecinilor, văzând și prevederile art.6 alin.1² din Legea nr.1/2000, instanța apreciază că, în speță, consemnările efectuate între anii 1945-1989 în registrul agricol, având doar o valoare declarativă, nu justifică reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 0,1180 ha, situat în Boldești Scăieni, ., jud. P., cu vecinătățile V. M., T. V., restul proprietății G. Ș. și .> De asemenea, în cauză nu are nici o relevanță faptul că începând cu anul 1999 G. C. Ș. figurează cu suprafața de 1.990 m.p. în evidențele organului fiscal.

Față de cele mai sus expuse, instanța respinge cererea formulată de reclamantul G. G., ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinte a formulat recurs G. G., cauza fiind inregistrata la Tribunalul P., la data de 08.04.2013.

In motivarea cererii de recurs arata ca motivele de nelegalitate și netemeinicie pe care le invoca sunt consecința interpretării greșite a dispozițiilor Legii 18/1991, precum și a probatoriului administrat în cauză.

După ce formulează un istoric al faptelor ce fac obiectul judecatii, recurentul arata ca instanța avea ca primă obligație să verifice temeinicia și legalitatea Hotărârii 9028/9.XI.2012.

Mai arata ca, se poate interpreta ca fiind un motiv de nulitate a hotărîri faptul ca instanța de judecată ar fi trebuit să se oprească la acesta, să-1 analizeze și să se pronunțe în consecință- cu atât mai mult cu cât hotărârea împotriva căreia s-a formulat prezenta plângere nu face nici o discutie în ceea ce privește analiza cererii de reconstituire pe fondul ei (adică,dacă G. Ș.; a fost în măsură să dovedească susținerile privind necesitatea reconstituirii suprafeței de 1180 m.p.

Recurentul susține ca, instanța nu face nici. o motivare a pertinenței și concludenței plângerii sale privind tardivitatea reținută de hotărîrea Comisiei Județene.

Mai sustine ca, toate probele conduc la ideea ca cererea a fost formulată în termen legal, astfel că se impunea admiterea cererii, anularea Hotarârii și obligarea Comisiei județene să se pronunțe pe cererea de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrata la comisia locală de fond funciar Boldești Scăieni - fila 112 în registrul special constituit în baza acestui act normativ din 15.o3.1991. -A.4.

Chiar dacă instanța implicit a recunoscut că cererea nu este tardivă avea un probatoriu consistent în ceea ce privește analiza în substanța cererii, adică se impunea pentru G. Ș., reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 118o m.p, situată in intravilanul localității Boldești Scăieni deoarece:

-la 1 ianuarie 1991 G. Ș. figura cu această suprafață de teren ;

-suprafața de teren se află în continuarea proprietații reclamantului, necontestată de nimeni și nerevendicată de nici o persoană ;

-există expertiză extrajudiciară cu plan de situație - care este admisibil ca și probă în viziunea Legii 18/1991,

-C. locală a reconstituit petentului această suprafață de teren;

-C. locală a solicitat admiterea cererii așa cum a fost formulată ;

Solicită admiterea recursului,casarea sentinței, pe fond modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii cererii.

Examinând actele si lucrările dosarului, in raport de probele administrate si de motivele de recurs invocate, Tribunalul constata următoarele:

In esență, se invoca de către recurent, greșita soluționare de către instanța de fond a cererii sale de anulare a Hotărârii nr. 9028/2012 si de obligare a pârâtelor la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 1180 m.p.

Tribunalul apreciază ca toate criticile recurentului sunt nefondate pentru considerentele ce urmează .

Astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul a formulat cererea de chemare in judecata, arătând personal in cuprinsul acesteia că, suprafața de 750 m.p. primit-o ca efect al unei hotărâri de partaj, iar suprafața de aproximativ 2000 m.p. a cumpărat-o de la unchiul său C. S., fiind stăpânita in mod continuu de către reclamant . Prin urmare niciuna dintre aceste suprafețe de teren nu a făcut obiectul preluării abuzive de către stat.

Așa cum rezulta din înscrisurile depuse la dosar, cererea reclamantului G. S. prin care solicita reconstituirea dreptului de proprietate si pentru aceste suprefete ( mai precis pentru 500mp. curti si 1500 m.p. teren arabil) nu a fost înregistrata in registrul special al Comisiei locale, nu are număr de înregistrare si nici nu este datată, condiții in care Hotărârea Comisiei Județene de invalidare a propunerii Comisiei Locale de reconstituire a dreptului de proprietate este justificata si corespunde dispozițiilor legale .

Analizând cuprinsul cererii aflate la fila 71 si despre care reclamantul G. Ș. a susținut ca a formulat-o la aceeași dată cu cererea aflata la fila 70, cerere soluționata de C. L. si înregistrata sub nr. 6559/15.03.1991, instanța constata ca nu poarta nici un element de natura a conducă la concluzia ca reclamantul ar fi respectat dispozițiile imperative ale legii nr. 18/1991 privind formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.

Nici din procesul-verbal întocmit la data de 29.05.2012 de către C. L. de aplicare a Legilor fondului funciar, aflat la fila 72, nu rezulta cu certitudine data depunerii acestei cereri, fiind făcută doar mențiunea ca nu este înscrisa in registrul special si că a fost conexata la cererea pe care reclamantul a formulat-o împreuna cu fratele sau, fara a se arăta insa și data depunerii, data conexării sau orice alte date care sa permită datarea in timp a acestui înscris, simpla prezumție că ar fi fost formulata odată cu cererea înregistrata sub nr. 6559, nefiind suficientă.

De altfel, reclamantul G. S. a solicitat un răspuns la cererea despre care susține ca ar fi formulat-o odată cu cea înregistrata sub nr. 6559/1991, abia la data de 09.05.2012 ( înregistrata cu nr. 4479), adică la un interval de aproximativ 20 de ani, fiind greu de crezut ca a stat in expectativa o perioada atât de lungă de timp, fără a cunoaște modul de soluționare a cererii pe care pretinde ca a depus-o in 1991 si fără a clarifica situația juridica a terenului pentru care solicita reconstituirea dreptului de proprietate.

Mai mult, se susține de către reclamant ca ar fi primit suprafața de teren de 2000 m.p. de la unchiul sau C. S., fara însă ca această persoana sa fi fost identificată in registrele agricole ca destinator al acestui teren, așa cum rezulta din adeverința depusa la fila 94 dosar de fond.

De asemenea, din memoriul justificativ al Comisiei locale B. Scăieni, aflat la fila 11 dosar de fond rezulta ca in registrul cadastral aferent anului 1988 reclamantul G. S. este înscris cu suprafața de 1990 m.p. ca lot in folosință, ceea ce presupune ca a fost inclus in patrimoniul fostului CAP, cu toate ca reclamantul a arătat in cererea de chemare in judecata ca terenul ce face obiectul cauzei nu a ieșit din stăpânirea sa niciodată .

Cu toate că instanța de fond, văzând toate aceste contradicții, a urmărit aflarea adevărului si a pus in discuția părților necesitatea administrării unei probe cu expertiza tehnica judiciara de specialitatea topografie care sa clarifice situația juridica a terenului solicitat de reclamant, cu atât mai mult cu cât inițial acesta a făcut vorbire despre doua suprafețe de 750 m.p. si 2000 m.p. dobândite in mod diferit, existând inadvertențe fata de cererea de reconstituire pe care pretinde ca formulat-o in termen ( in care se vorbește despre 500 m.p. curți si 1500 m.p. arabil ), recurentul G. G. a refuzat administrarea acestei probe, deși in sarcina sa se afla obligația de a-și proba pretențiile si apărările conform art. 129 Cod pr.civ.

Prin urmare, pentru considerentele mai sus arătate, Tribunalul retine ca soluția instanței de fond este justificată, astfel încât, nefiind motive de casare sau de modificare a sentinței atacate conform art. 304 Cod pr.civ., va respinge recursul ca nefondat.

P. ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursul declarat de recurentul G. G., domiciliat în B. S., ., jud. P., împotriva sentinței civile nr._/ 18.11.2013 pronunțată de Judecatoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. JUDEȚEANĂ P. P. S. D. DE PROPRIETATE, cu sediul în Ploiești, .-4, jud. P. și C. LOCALĂ DE F. F. B. S., cu sediul în B. S., jud. P., ca nefondat.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi, 16 mai 2014.

Președinte, Judecători,

G. D. M. G. E. C. D. Fiind in c.o. semneaza Presedintele instanței

Grefier,

A. L. E.

Fiind in c.o. semneaza P.-grefier

Operator de date cu caracter personal 5595

Red. G.D./tehnored. B.M.D.

2 ex./12.08. 2014

D.f. nr._ Jud. Ploiești

J.f. C. A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 775/2014. Tribunalul PRAHOVA