Acţiune în constatare. Decizia nr. 427/2013. Tribunalul SĂLAJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 427/2013 pronunțată de Tribunalul SĂLAJ la data de 23-04-2013 în dosarul nr. 1923/337/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
Decizia civilă Nr. 427/2013
Ședința publică de la 23 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D.-D. I.
Judecător: G. D.
Judecător: R. M. P.
Grefier: C. C.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în prezenta cauză civilă privind cererea pentru completare dispozitiv, lămurirea și îndreptarea erorii materiale, a deciziei civile nr.775/25.09.2012, pronunțate de Tribunalul S. în dosar nr._, formulat de petenții recurenți intervenienți în nume propriu, P. B., C. S. N. și C. I. G., în temeiul art. 281, ind. 2 Cod procedură civilă.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 09 aprilie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de astăzi.
TRIBUNALUL,
Prin cererea lor petenții P. B., C. S. N. și C. I. G. au solicitat instanței lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 775/25.07.2012 a Tribunalului S..
În susținerea acestei cereri este redat textual dispozitivul acestei decizii, petenții arătând în continuare următoarele:
Instanța de fond a respins în mod greșit ca inadmisibilă cererea privind constatarea caracterului abuziv al clauzei prevăzute la art. 6 din Contractul de credit bancar nr. 1584/16.06.2005, că motivul că în procesul verbal întocmit de reclamantul Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor S. nu s-ar fi făcut mențiune cu privire la acel articol din contract. Tocmai de aceea, în recurs, s-a solicitat să se constate caracterul abuziv al clauzei să se dispună modificarea acesteia și, respectiv restituirea sumelor încasate în baza acestei clauze.
Față de recursul promovat instanța l-a admis în parte și a dispus modificarea sentinței civile a instanței de fond în privința dispozițiilor obligarea la restituirea dobânzii calculate abuziv, respectiv datei de la care stabilirea noii formule de calcul a dobânzii operează.
În condițiile în care nu s-a pronunțat explicit cu privire la constatarea caracterului abuziv al clauzei prevăzute în art. 6 din contract, și respectiv, nu a dispus modificarea acestei clauze, cererea petenților prin care au solicitat băncii punerea în aplicare a deciziei civile a rămas nesoluționată. Astfel, deși din dispozitiv nu reiese clar că se dispune și constatarea caracterului abuziv și modificarea clauzei prevăzute în art. 6 din contract ( privind formula de clacul a dobânzii), fapt pentru care soluția dată în recurs de restituire a sumelor percepute cu titlu de dobândă nu poate fi pusă în aplicare.
Prin întâmpinare, intimata . a solicitat respingerea cererii arătând că instanța de recurs a menținut hotărârea instanței de fond în ce privește cererea intervenienților P. B., C. S. N. și C. I. G., lucru care reiese foarte clar din considerentele deciziei 775/25.09.2012.
Se solicită de către societatea bancară îndreptarea erorii materiale cu privire la menționarea numelui lui P. B. în dispoziția privind admiterea în parte a recursurilor.
Se apreciază ca fiind mai mult decât evident că atâta vreme cât instanța de recurs a argumentat în considerente că este absolut întemeiată soluția instanței de fond de a respinge ca inadmisibilă cererea intervenientului P. de constatare a clauzelor abuzive din contractul său de credit, faptul că a menționat în dispozitiv că admite în parte recursul lui P. B. este o eroare materială.
Prin precizări ulterioare, petenții P. B., C. S. N. și C. I. G., solicită în principal completarea dispozitivului deciziei civile nr. 775/2012 susținând următoarele:
În condițiile în care instanța de recurs ar fi omis să dispună constatarea caracterului abuziv al clauzei privind dobânda și pe cale de consecință, modificarea acesteia, soluția dată în recurs de obligare a băncii la restituirea sumelor plătite nedatorat în baza clauzei abuzive privind dobânda nu a putut fi adusă la îndeplinire, în ciuda demersurilor făcute în acest sens.
Pentru pronunțarea unei soluții unitare și în lipsa oricărei vătămări a drepturilor procesuale și procedurale ale părților, tribunalul a decis judecarea împreună a cererilor de față, asupra cărora deliberând instanța reține următoarele:
1.Cu privire la cererea de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 755/2012 a Tribunalului S., se constată că aceasta este tardivă, urmând a fi respinsă ca atare pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 281, ind. 2 alin. 1 teza ultimă, dacă instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale poate cere completarea hotărârii în termen de 15 zile de la pronunțare, în cazul casării cu reținere.
În speță tribunalul, a reținut cauza spre rejudecare și a modificat hotărârea primei instanțe, pronunțând decizie în acest sens la data de 25 septembrie 2012. De la această dată, raportat la textul legal de mai sus a început să curgă termenul de 15 zile, cererea de completare a dispozitivului fiind formulată abia la data de 08.04.2013, mult peste termenul legal.
2.Cu privire la cererea de lămurire a dispozitivului deciziei, de relevat sunt următoarele:
În considerentele deciziei se menționează referitor la chestiunea în discuție următoarele:
„Cu privire la contractul nr. 1584/16.06.2005 cu totul întemeiat a respins prima instanță ca inadmisibile cererile intervenienților în privința constatării caracterului abuziv al unor clauze care nu au făcut obiectul verificărilor reclamantului, în condițiile în care, cum deja s-a subliniat, cadrul procesual este fixat de reclamantă prin solicitarea ca instanța să se pronunțe la procesul verbal care face referire, punctual, la clauze determinate limitativ prin actul de control ( …) susținerile recurenților intervenienți cu privire la posibilitatea instanței de a se constata din oficiu existența unor clauze abuzive fiind corecte doar pentru ipoteza în care procesul verbal al reclamantului face referire, măcar tangențial la acestea. ”
Apoi în dispozitivul hotărârii se dispune obligarea BCR la restituirea sumelor plătite la pct. 5 din contractul de împrumut respectiv pct. 6 pentru contractul cu nr._/21.04.2008 ( care este contractul de credit al intervenienților F.). Apare astfel clar că dispozitivul nu se referă la contractul intervenientului P., în cazul căruia dobânda variabilă este reglementată la art. 6.
În ceea ce privește pe d-nii C. S. N. și C. I. G., aceștia au fost și titularii recursului declarat de Ținc S. ( în calitate de garanți) în cadrul contractului de credit încheiat de d-l Ținc, astfel că în mod corect instanța s-a referit la toți cei trei intervenienți, al căror recurs a fost admis în parte.
Prin urmare instanța nu are a lămuri dispozitivul deciziei în sensul solicitat de petenți, căci aceasta ar echivala cu o modificare a însăși deciziei, prin includerea unei dispoziții cu privire la anularea unor clauze din contractul părților, contrar argumentelor prezentate în considerente, avute în vedere la pronunțarea hotărârii.
3.Cu privire la cererea de îndreptare a erorii materiale se constată următoarele:
Apare într-adevăr evident (raportat și numai la jurisprudența unitară a instanțelor de fond și a Tribunalului S. cu privire la inadmisibilitatea cererilor adresate direct instanței cu privire la constatarea caracterului abuziv al unor clauze care să fi făcut obiectul verificărilor Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor) că tribunalul a inserat în mod eronat în dispozitiv mențiunea admiterii recursului petentului P. B., câtă vreme a subliniat în considerente justețea celor reținute de către prima instanță în hotărârea atacată, cu privire la respingerea cererii sale.
În sensul reglementării cuprinse în art. 281 Cod procedură civilă aceasta nu se constituie însă într-o eroare materială căci printr-o încheiere de îndreptare a unei erori materiale nu poate fi modificată hotărârea judecătorească, în fondul ei, adică nu se poate dispune respingerea unui recurs printr-o încheiere, când acesta, recursul, a fost admis, printr-o decizie.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea petenților P. B., C. S. N. și C. I. Ghorghe pentru completarea dispozitivului deciziei civile nr. 775/2012 a Tribunalului S. ca fiind tardiv formulată.
Respinge cererea acelorași petenți pentru lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 775/2012 a Tribunalului S..
Respinge cererea de îndreptare a erorii materiale formulate de petenta BCR SA cu privire la decizia civilă nr. 775/2012 a Tribunalului S..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Aprilie 2013.
Președinte, Judecători,
D. D. I. G. D. R. M. P.
Grefier
C. C.
Red.IDD/27.05.2013
DactMJD/05.06.2013
Ex.2
PRM, DG, IDD
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 82/2013.... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 163/2013. Tribunalul SĂLAJ → |
|---|
