Grăniţuire. Decizia nr. 283/2015. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Decizia nr. 283/2015 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 15-06-2015 în dosarul nr. 915/266/2011
Cod operator:_
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 283/.> Ședința publică de la 15 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. R.
Judecător R. G. M.
Grefier C. Z.
Pe rol se află judecarea apelului civil declarat de apelanții-pârâți M. G. ȘI M. A., ambii dom. în Certeze nr. 602, jud. Satu M.,împotriva Sentinței civile nr. 763/19.06.2014, pronunțată de Judecătoria Satu M., în contradictoriu cu intimata-reclamantă B. A., dom. în Certeze nr. 593, jud. Satu M. și intimații-pârâți C. V. M. și B. F., ambele dom. în loc. Certeze nr. 602, jud. Satu M., având ca obiect grănițuire.
În 15 iunie 2015, prin serviciul de registratură al instanței, apelanții M. au depus la dosar concluzii scrise.
Se constată că judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din 08 Iunie 2015, dată la care susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea respectivă, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, amânându-se pronunțarea cauzei la data de azi.
TRIBUNALUL,
DELIBERÂND
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 763/19.06.2014, pronunțată de Judecătoria Negrești-Oaș în dosar nr._, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. V. M., raportat la împrejurarea că aceasta nu are calitatea de proprietar asupra niciuneia dintre parcele de teren în litigiu și a fost admisă acțiunea civilă înaintată de reclamanta B. A. împotriva pârâților M. G. și M. A., stabilindu-se linia de hotar între terenurile limitrofe ce constituie proprietatea părților în litigiu conform completării din data de 21.10.2012 la raportul de expertiză întocmit în cauză de către exp.ing.L. F., fiind obligați pârâții M. G. și M. A. să-i lase reclamantei în deplină proprietate și posesie suprafața de 18,70 m.p. rezultată în urma stabilirii liniei de hotar conform celor de mai sus.
Prin aceeași hotărâre s-a dispus obligarea celor doi pârâți la ridicarea gardului pe care l-au amplasat pe terenul proprietatea reclamantei și s-a respins cererea reconvențională vizând obligarea reclamantei la lăsarea deplină proprietate și posesie a terenului în cauză, raportat la concluziile expertizei tehnice judiciare administrate în probațiune în fața primei instanțe, fiind obligați cei doi pârâți la plata cheltuielilor de judecată ocazionate reclamantei.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că în cauză s-au administrat în probațiune trei expertize tehnice judiciare, întocmite de către exp.ing.K. Z., respectiv L. F. și I. C., iar dintre acestea cea mai fundamentată științific se prezintă a fi aceea realizată de exp.ing.L. F. care a avut în vedere împrejurarea că până în anul 2007 proprietățile imobiliare de sub nr.cad.1019, 1020 și 1021 au constituit un corp comun de proprietate și că sub această formă nedezmembrată s-au învecinat pe toată lungimea (127,81 m) cu proprietatea pârâtului M. G., neconcordanțele ulterioare fiind determinate într-o anumită măsură și de inexactitatea dezmembrărilor ulterioare.
În acest context și reținând limitele investirii sale în virtutea principiului disponibilității strict cu privire la parcelele de teren aparținând reclamantei, respectiv pârâților M. G. și M. A., iar nu și în privința celorlalte parcele rezultate în urma dezmembrării și în privința cărora au fost sesizate neconcordanțe prin lucrarea de specialitate evocată, prima instanță și-a însușit concluziile completării din data de 21.10.2012 a raportului de expertiză întocmit de către exp.ing.L. F. și a admis acțiunea reclamantei conform celor de mai sus.
Împotriva acestei sentințe pârâții M. G. și M. A. au promovat în termenul legal calea de atac a recursului (filele nr.19-22), recalificată ulterior la termenul de judecată din data de 20.10.2014 în apel (fila nr.29), în temeiul disp.art.84 coroborat cu art.282 indice 1 Cod.proc.civ. (1865), aplicabil raportat la data înregistrării cererii introductive în primă instanță (13.06.2011), raportat la obiectul principal al litigiului, acela al grănițuirii, solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei și al admiterii cererii reconvenționale formulate în primă instanță.
În motivare apelului astfel recalificat se arată că în mod nelegal prima instanță și-a însușit concluziile unei lucrări de expertiză care a avut în vedere un întreg corp de proprietate, în condițiile în care obiectul litigiului a vizat strict cele două proprietăți limitrofe, că o atare abordare din partea primei instanțe este de natură a-i prejudicia pe apelanții pârâți întrucât așa cum a dovedit și lucrarea de specialitate întocmită în primă instanță de către exp.ing.K. Z. A. ale cărei concluzii și le însușesc, există încălcări ale proprietății imobiliare atât de către reclamantă cât și de către apelanții pârâți, de o parte și de alta a liniei de hotar existente în prezent.
Intimații, legal citați nu depun întâmpinare, însă intimata reclamantă se prezintă prin reprezentant convențional și solicită verbal respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată în apel.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, a materialului probator administrat în cauză și a reglementărilor legale în materie, inclusiv din perspectiva disp.art.295 Cod.proc.civ. (1865) și a probațiunii administrate în stadiul procesual al apelului tribunalul apreciază soluția instanței de fond ca legală și temeinică și găsește nefondate criticile apelanților pârâți, din perspectiva următoarelor considerente:
Raportat la admin8istrarea în probațiune cu ocazia judecării pricinii în primă instanță a unui număr de trei expertize tehnice judiciare în specialitatea topografie tribunalul reține în primul rând că, în privința celei dintâi lucrări de specialitate, întocmite de către exp.ing.K. Z. A. (filele nr.53-80) s-a concluzionat în sensul unei suprapuneri dintre cele două terenuri, proprietatea pârâtei întinzându-se peste . reclamantă, linia de hotar corespunzătoare aliniamentului stabilit prin documentațiile de întabulare fiind diferită de amplasamentul gardului actual de beton și zidărie edificat de către pârâtă, astfel încât cele două linii de hotar nu coincid (fila nr.58).
În urma admiterii obiecțiunilor formulate de către părți s-a încuviințat o a doua lucrare de specialitate, efectuată de către exp.ing.I. C. (filele nr.147-152), care a concluzionat în sensul unei suprapuneri de teren, pârâții folosind o parte din .-se însă o linie de hotar corespunzătoare gardului edificat de către pârâtă pentru singurul argument reținut de către expert în acest sens – „datorită construcțiilor existente – gardul zidit pe traseul ABCDEFGHIJKLMN, construcția anexă amplasată pe traseul N-O și gardul din stâlpi și plasă de sârmă pe traseul OP4” (fila nr.150), consolidându-se astfel o stare de fapt în detrimentul măsurătorilor și evidențelor cadastrale.
În acest context tribunalul constată că în mod temeinic și legal instanța de fond a luat în considerare și și-a însușit concluziile celei de-a treia expertiză întocmită de către exp.ing.L. F. (filele nr.94-107), astfel cum a fost completată la data de 21.10.2012 (filele nr.118-119), aceasta prezentându-se a fi cea mai fundamentată din punct de vedere științific având în vedere inclusiv argumentele expuse pe larg de către expert (fila nr.97, pct.c din expertiză) și reținute în considerentele sentinței apelate (fila nr.175 verso alin.ultim) în sensul că înscrierea dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune de către ambele familii în litigiu presupune în primul rând posedarea netulburată și efectivă a unei suprafețe de teren pe anumite perioade de timp mai îndelungate și că documentațiile cadastrale de întabulare nu reprezintă nici măcar limitele exterioare ale proprietăților în poziția și forma lor corectă.
În consecință, prin prisma celor de mai sus, raționamentul judiciar al primei instanțe, raportat la probatoriul care a fost administrat în fața acesteia, se prezintă a fi just și în acord cu dispozițiile legale în materie.
Se mai reține că, în cursul judecării pricinii în apel, în temeiul efectului devolutiv al acestei căi ordinare de atac s-a încuviințat și s-a administrat în probațiune o lucrare de specialitate de către o comisie de trei experți alcătuită din exp.ing.S. A. A., S. A. și Polcz J. R., (filele nr.87-102) ale cărei concluzii au fost însușite de către apelanții pârâți, concluzii prin care s-a propus însă mutarea liniei de hotar actuale în trei puncte față de amplasamentul inițial al acesteia, cu câte 35 cm.
Această propunere (și implicit concluzie a raportului de expertiză) se fundamentează însă pe aprecierea celor trei experți expusă în partea finală a lucrării de specialitate, după ce inițial s-a constatat existența unei diferențe de 14 m.p. în detrimentul intimatei reclamante (fila nr.93 pct.5 al expertizei) în sensul că „analizând suprafețele de teren raportat la corpurile de proprietate a familiilor diferența de 14 m.p. este una nesemnificativă în raport cu suprafețele deținute de părți” (fila nr.94 alin.ultim din dosarul de apel).
O atare concluzie nu poate fi însă reținută și însușită de către instanța de apel întrucât, independent de suprafața totală a proprietăților limitrofe, caracterul semnificativ sau nesemnificativ al unei diferențe de teren de 14 m.p. constituie atributul părții reclamante, astfel încât instanța de apel va înlătura aceste concluzii și va reține, în concordanță cu considerentele sentinței atacate, concluziile lucrării de specialitate întocmite în primă instanță de către exp.ing.L. F..
Prin prisma acestor considerente tribunalul va respinge ca nefondat apelul promovat, fără cheltuieli de judecată în apel pentru intimata reclamantă nefiind dovedite și pentru restul intimaților nefiind solicitate, conform dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de pelanții-pârâți M. G. și M. A., ambii dom. în ., jud. Satu M.,împotriva Sentinței civile nr. 763/19.06.2014, pronunțată de Judecătoria Negrești-Oaș în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă B. A., dom. în ., jud. Satu M. și intimații-pârâți C. V. M. și B. F., ambele dom. în ., jud. Satu M..
Fără cheltuieli de judecată în apel pentru intimați.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 iunie 2015.
Președinte, E. R. | Judecător, R. G. M. | |
Grefier, C. Z. |
Red.E.R./30.06.2015.
Tehnored_VD /30.06.2015.
7 ex.-..cu: M. G., M. A., C. V. M., B. F., B. A.
Jud.fond: F. C.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 110/2015. Tribunalul SATU MARE | Fond funciar. Decizia nr. 290/2015. Tribunalul SATU MARE → |
|---|








