Partaj judiciar. Decizia nr. 30/2015. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Decizia nr. 30/2015 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 16-02-2015 în dosarul nr. 2356/296/2011
Dosar nr._ Cod operator:_
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S. M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 30/R
Ședința publică de la 16 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. R.
Judecător R. G. M.
Judecător G. D. S.
Grefier M. C.
Pe rol se află judecarea recursurilor civile declarate de recurenții-reclamanți
recurent T. I., T. C. M., ambii cu domiciliul procedural ales în S. M., .. 5, . S. R. P. MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE P. AJFP S. M., cu sediul în S. M., P-ța Romană, nr. 3-5, recurentul-pârât P. Z., domiciliat în S. M., ., prin mandatar O. I., împotriva Sentinței civile nr. 3851/14.10.2014 pronunțată de Judecătoria S. M. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți M. S. M., cu sediul în S. M., P-ța 25 Octombrie, nr. 1, P. M., domiciliată în S. M., ., J. I., domiciliată în S. M., ., având ca obiect partaj judiciar.
Se constată că judecarea cauzei a avut loc la 9 februarie 2015, când concluziile părților prezente au fost consemnate prin încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, amânându-se pronunțarea la data de azi.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursurilor declarate, constată următoarele:
P. Sentința civilă nr. 3851/14.10.2014 pronunțată de Judecătoria S. M. în dosar nr._ a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții T. I. și T. C. M., cu domiciliu procedural ales în localitatea S. M., .. 5, . M. la avocat C. V., în contradictoriu cu pârâții M. S. M., cu sediul în localitatea S. M., P-ța 25 Octombrie nr. 1, județul S. M., S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în localitatea București, ., sector 5, P. Z. și soția P. M., cu domiciliul în localitatea S. M., ., județul S. M. și J. I. ca moștenitor al defunctei pârâte T. A. decedată în cursul procesului cu domiciliul în localitatea S. M., ., județul S. M., care a fost împrocesuată ca moștenitoare a lui T. I. și soția T. F..
Ținând cont de expertiza extrajudiciară în materie topografică realizată la dosar de expert Polcz Jozsef R. ce va face parte integrantă din hotărâre, s-a dispus:
- dezmembrarea parcelei de teren înscrisă CF nr. 13.862 cu nr. top 4584/4/14 cu teren în suprafață de 212 mp în: lot 1 cu teren cu casa C2 în suprafață de 155 mp care se atribuie în indiviziune reclamanților T. I. și T. C. M. în cota de 100/155 părți și pârâților P. Z. și soția P. M. în cota de 55/155 părți, iar . 4584/4/14 diminuată la suprafața de 57 mp rămâne în proprietatea pârâtului S. R.;
- dezmembrarea parcelei de teren înscrisă CF nr._ cu nr. top 4583/3 cu teren în suprafață de 202 mp în: lot 2 cu curți construcții în suprafață de 74 mp care se atribuie reclamanților T. I. și T. C. M., iar . 4584/4/14 diminuată la suprafața de 128 mp rămâne în proprietatea pârâtului S. R.;
- dezmembrarea parcelei de teren înscrisă CF nr._ cu nr. top 4595/19/A/2/C/2 cu teren în suprafață de 9232 mp în: lot 3 cu teren cu casa C1 în suprafață de 224 mp care se atribuie reclamanților T. I. și T. C. M., iar . 4595/19/A/2/C/2 diminuată la suprafața de 9008 mp rămâne în proprietatea pârâtului S. R.;
- comasarea loturilor nou formate, respectiv lot 1 cu teren cu casa C2 în suprafață de 155 mp, lot 2 cu curți construcții în suprafață de 74 mp și lot 3 cu teren cu casa C1 în suprafață de 224 mp într-un lot nou - lot 4 în suprafață totală de 453 mp în natură reprezentat de curți construcții și casa C2 care se atribuie în indiviziune reclamanților T. I. și T. C. M. în cota de 398/453 părți, respectiv curți construcții și casa C1 care se atribuie în indiviziune pârâților P. Z. și soția P. M. în cota de 55/453 părți;
- dezmembrarea parcelei lot 4 în suprafață totală de 453 mp în două noi loturi respectiv, lot 5 reprezentat de curți construcții și casa C2 care se atribuie în indiviziune doar reclamanților T. I. și T. C. M. în suprafață totală de 398 mp și lot 5 reprezentat curți construcții și casa C1 care se atribuie în indiviziune doar pârâților P. Z. și soția P. M. în suprafață totală de 55 mp.
P. sentință a fost admisă cererea reconvențională formulată de pârâtul P. Z. prin mandatar O. I. în contradictoriu cu reclamanții T. I. și T. C. M. pentru stabilirea unui drept de servitute de trecere cu piciorul pe . 5 așa cum a fost descrisă în varianta 2 din expertiza extrajudiciară în materie topografică realizată la dosar de expert Polcz Jozsef R. pe varianta 2 pe o suprafață efectivă de 15 mp conturată de la stradă pe lățime de 1 m de la linia de culoare albastră având reperele A, B, C înspre casa pârâților P. Z. și soția P. M..
Pârâții P. Z. și soția P. M. au fost obligați să plătească reclamanților T. I. și T. C. M. o despăgubire finală de 3114 lei pentru folosința terenului supus dreptului de servitute constituită în favoarea lor, astfel cum a fost aceasta stabilită valoric în raportul de expertiză tehnică judiciară în materia evaluarea proprietății imobiliare de expert A. G. pentru varianta 2 din expertiza extrajudiciară în materie topografică realizată la dosar de expert Polcz Jozsef R., și această expertiză judiciară făcând parte integrantă din hotărâre.
Au fost respinse pretențiile reclamanților formulate în contradictoriu cu pârâții P. Z. și soția P. M. pentru constituirea unui drept de servitute pe un amplasament diferit de propunerile făcute de experți în cadrul expertizelor de la dosar.
Pârâtul P. Z. a fost obligat să plătească reclamanților T. I. și T. C. M. suma de 2876,15 lei cheltuieli de judecată, iar reclamanții T. I. și T. C. M. au fost obligați să plătească expertului Polcz Jozsef R. suma de 1025 lei cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea expertizei extrajudiciare în materie topografică realizată la dosar de acest expert.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanți au pretins a li se recunoaște în mod individual cota de proprietate deținută alături de cotele celorlalți pârâți din imobilele înscrise în CF nr. 13.862 cu nr. top 4584/4/14, CF nr._ cu nr. top 4583/3 și CF nr._ cu nr. top 4595/19/A/2/C/2, sistarea stării de indiviziune urmând a fi pusă în aplicare prin operațiuni de dezmembrare și comasare care să conducă în final și la o corectă identificare a amplasamentului pentru construcțiile deținute de reclamanți și pârâții P. Z. și soția P. M., care erau reflectate eronat în evidențele de carte funciară pentru aceste părți, adică casa reclamanților figura în realitate pe amplasamentul parcelei deținută de pârâții P. în coproprietate cu ceilalți pârâți și invers casa pârâților P. Z. și P. M. figura în realitate pe amplasamentul parcelei deținută de reclamanți.
Aspectele au fost probate de reclamanți atât prin înscrisuri constând în evidențe de carte funciară, documentație extrajudiciară topografică realizată de B. G. și dispoziție de restituire de terenuri a primarului municipiul S. M. către reclamanți în temeiul unei hotărâri CEDO admise reclamanților în contradictoriu cu România (filele 6-34 de la dosar fond).
De altfel, în cursul acestui proces pârâtul P. Z. a pornit un alt proces împotriva reclamanților prin care a contestat antemenționata dispoziție de restituire de terenuri a primarului municipiului S. M. către reclamanți printr-o acțiune în revendicare, însă acesta a pierdut procesul derulat sub dosar nr._ conform soluțiilor pronunțate în litigiul respectiv de Judecătoria S. M. prin Sentința civilă nr. 9446/05.11.2012 și Tribunalul S. M. prin Decizia civilă nr. 491/R/12.06.2013 (filele 143-152 de la dosar fond). În cadrul dosarului nr._ a fost efectuată și o expertiză judiciară care a fost propusă și în cadrul procesului de față cu caracter extrajudiciar de către reclamanți, iar față de aceasta pârâții nu au formulat opoziție, ba chiar M. S. M. și pârâtul P. Z. prin mandatarul său în mod verbal au achiesat la admisibilitatea și administrarea acestei probe în speță.
Ca atare instanța de fond a încuviințat admisibilitatea și administrarea ca probă a expertizei extrajudiciare în materie topografică realizată la dosar de expert Polcz Jozsef R. ce va face parte integrantă din hotărâre, cu mențiunea că acesteia i s-au adus adăugiri și corecturi suplimentare față de cea care a fost efectiv administrată în cadrul dosarului nr._ – determinat de anumite erori de calcul și reprezentare care au fost constate de către instanță, aspect ce a presupus apoi și costuri suplimentare cu privire la lucrările efectuate de expert în refacerea și suplimentarea expertizei – cuantificate la valoarea de 1025 lei.
După finalizarea operațiunilor descrise în alineatul precedent instanța de fond a fost în măsură a reține că se poate dispune ținând cont de expertiza extrajudiciară în materie topografică realizată la dosar de expert Polcz Jozsef R. ce va face parte integrantă din hotărâre:
I. dezmembrarea parcelei de teren înscrisă CF nr. 13.862 cu nr. top 4584/4/14 cu teren în suprafață de 212 mp în: lot 1 cu teren cu casa C2 în suprafață de 155 mp care să se atribuie în indiviziune reclamanților T. I. și T. C. M. în cota de 100/155 părți și pârâților P. Z. și soția P. M. în cota de 55/155 părți iar . 4584/4/14 diminuată la suprafața de 57 mp să rămână în proprietatea pârâtului S. R.,
II. dezmembrarea parcelei de teren înscrisă CF nr._ cu nr. top 4583/3 cu teren în suprafață de 202 mp în: lot 2 cu curți construcții în suprafață de 74 mp care să se atribuie reclamanților T. I. și T. C. M. iar . 4584/4/14 diminuată la suprafața de 128 mp să rămână în proprietatea pârâtului S. R.,
III. dezmembrarea parcelei de teren înscrisă CF nr._ cu nr. top 4595/19/A/2/C/2 cu teren în suprafață de 9232 mp în: lot 3 cu teren cu casa C1 în suprafață de 224 mp care să se atribuie reclamanților T. I. și T. C. M. iar . 4595/19/A/2/C/2 diminuată la suprafața de 9008 mp să rămână în proprietatea pârâtului S. R.,
IV. comasarea loturilor nou formate, respectiv lot 1 cu teren cu casa C2 în suprafață de 155 mp, lot 2 cu curți construcții în suprafață de 74 mp și lot 3 cu teren cu casa C1 în suprafață de 224 mp într-un lot nou - lot 4 în suprafață totală de 453 mp în natură reprezentat de curți construcții și casa C2 care să se atribuie în indiviziune reclamanților T. I. și T. C. M. în cota de 398/453 părți respectiv curți construcții și casa C1 care să se atribuie în indiviziune pârâților P. Z. și soția P. M. în cota de 55/453 părți și V. dezmembrarea parcelei lot 4 în suprafață totală de 453 mp în două noi loturi respectiv, lot 5 reprezentat de curți construcții și casa C2 care să se atribuie în indiviziune doar reclamanților T. I. și T. C. M. în suprafață totală de 398 mp și lot 5 reprezentat curți construcții și casa C1 care să se atribuie în indiviziune doar pârâților P. Z. și soția P. M. în suprafață totală de 55 mp.
În urma administrării probei cu expertiza extrajudiciară în materie topografică realizată la dosar de expert Polcz Jozsef R. în cauză s-a formulat cerere reconvențională de către pârâtul P. Z. prin mandatar O. I. în contradictoriu cu reclamanții T. I. și T. C. M. pentru stabilirea unui drept de servitute de trecere cu piciorul pe . 5 sens în care la solicitarea părților instanța a apreciat o nouă completare a expertizei care să concretizeze două variante în acest sens, varianta 1 fiind propusă de reclamanți cu utilizarea unui acces pentru pârâții P. la casa lor care urma să fie edificat pe lângă pereții case acestor pârâți și varianta 2 propusă de către pârâți care viza un acces direct înspre . perpendicular din stradă.
După efectuarea variantelor de către expertul Polcz Jozsef R. care vizau locul prin care se putea acorda drept de servitute de trecere cu piciorul pe . 5 care aparținea reclamanților pentru ca pârâții P. să poată ajunge la . amplasată pe lotul nou 6, nici reclamanți dar nici pârâții nu au formulat obiecțiuni, doar că reclamanții au insistat ca instanța să le admită solicitarea ca varianta 1 să se aprobe pentru dreptul de servitute de trecere cu piciorul, iar pârâtul P. Z. prin mandatar O. I. a insistat ca instanța să le admită lui și pârâtei P. M. solicitarea ca varianta 2 să se aprobe pentru dreptul de servitute de trecere cu piciorul – varianta 1 fiind concretizată pe o suprafață delimitată de 23 mp, iar varianta 2 fiind concretizată pe o suprafață delimitată de 15 mp.
Reclamanții au solicitat în plus și instanța de fond a încuviințat acestora o nouă expertiză de evaluare prin care se solicitau pretenții pârâților P. Z. și soția P. M. pentru despăgubiri vizavi de folosința terenului supus dreptului de servitute ce urma a se constitui în favoarea lor, iar aceasta a fost stabilită valoric în raportul de expertiză tehnică judiciară în materia evaluarea proprietății imobiliare de expert A. G. pentru variantele 1 și 2 din expertiza extrajudiciară în materie topografică realizată la dosar de expert Polcz Jozsef R., și această expertiză judiciară de evaluare urmând a face parte integrantă din prezenta hotărâre( filele 269-277 și 288 de la dosar).
Reclamanții nu au contestat expertiză tehnică judiciară în materia evaluarea proprietății imobiliare de expert A. G. la dosar, însă având în vedere că au apreciat valorile de despăgubire sunt mici au solicitat recompletarea expertizei extrajudiciară în materie topografică realizată la dosar de expert Polcz Jozsef R. în care să se facă o nouă variantă de configurare pentru locul prin care se putea acorda drept de servitute de trecere cu piciorul pe . 5 care aparținea reclamanților pentru ca pârâții P. să poată ajunge la . amplasată pe lotul nou 6, iar noua variantă propusă de reclamanți care presupunea un acces prezentat grafic de reclamanți în schița depusă la fila 299 dosar fond a fost respinsă de către instanță pe motiv că solicitarea era efectuată cu încălcarea dispozițiilor art. 212 C.proc.civ. 1865 și raportat la faptul că pârâții P. nu și-au dat acordul și nu pot fi în cazul de față a fi obligați de către reclamanți, să construiască o nouă ușă de acces în peretele casei lor care se află în zona cea mai apropiată de stradă pe varianta din schița depusă la fila 299 dosar.
Așadar sub acest aspect instanța de fond a respins în parte acțiunea reclamanților care au solicitat constituirea unui drept de servitute pe un amplasament diferit de propunerile făcute de experți în cadrul expertizelor de la dosar care ar fi influențat pe de altă parte și nivelul despăgubirilor cerute în această privință.
Instanța de fond a reținut că aspectul de mai sus, însă, justifică în mod opus pretențiilor reclamanților admisibilitatea pentru cererea reconvențională formulată de pârâtul P. Z. prin mandatar O. I. în contradictoriu cu reclamanții T. I. și T. C. M. pentru stabilirea unui drept de servitute de trecere cu piciorul pe . 5 așa cum a fost descrisă în varianta 2 din expertiza extrajudiciară în materie topografică realizată la dosar de expert Polcz Jozsef R. pe varianta 2 pe o suprafață efectivă de 15 mp conturată de la stradă pe lățime de 1 m de la linia de culoare albastră având reperele A, B, C înspre casa pârâților P. Z. și soția P. M., varianta 2 fiind cea care afectează cel mai puțin raportat la suprafață fondul aservit – terenul proprietatea reclamanților, adică cu 8 mp mai puțin decât în varianta 1.
În raport de dreptul de servitute admisibil în condițiile sus menționate instanța de fond a apreciat că acțiunea reclamanților de la dosar este întemeiată și cu privire la petitul prin care au solicitat ca pârâții P. Z. și soția P. M. să plătească reclamanților T. I. și T. C. M. o despăgubire finală de 3114 lei pentru folosința terenului supus dreptului de servitute constituită în favoarea lor, astfel cum a fost aceasta stabilită valoric în raportul de expertiză tehnică judiciară în materia evaluarea proprietății imobiliare de expert A. G. pentru varianta 2 din expertiza extrajudiciară în materie topografică realizată la dosar de expert Polcz Jozsef R., și această expertiză judiciară facând parte integrantă din hotărâre.
În drept, acțiunea reclamanților pentru petitele încuviințate a fost apreciată ca fondată deoarece ea a fost apreciată de instanța de fond ca temeinică pe dispozițiile art. 480 cod civil 1864 care reglementează dreptul de proprietate sub toate aspectele, precum și pe dispozițiile art. 728 Cod civil 1864 care reglementează ieșirea din indiviziune care are caracter imprescriptibil cu procedura partajului reglementată de dispozițiile art. 673 indice 1 și urm. C.proc.civ. 1865.
În drept cererea reconvențională formulată de pârâtul P. Z. prin mandatar O. I. a fost apreciată de instanța de fond ca temeinică pe dispozițiile art. 480 Cod civil 1864 care reglementează dreptul de proprietate sub toate aspectele, precum și pe dispozițiile art. 616-617 Cod civil 1864 care reglementează dreptul de servitute.
De asemenea, pretențiile reclamanților cu privire la despăgubirea pretinsă pârâților P. apreciate ca întemeiate în principiu, dar respinse pe aspectul concret referitor la amplasamentul propus de reclamanți pentru configurarea și delimitarea suprafeței pe care se constituie dreptul de servitute pentru trecere cu piciorul, au fost apreciate de instanța de fond ca temeinice în drept pe dispozițiile art. 618-619 Cod civil 1864 în ce privește despăgubirea, respectiv netemeinice în ce privește amplasamentul suprafeței pe care au cerut constituirea dreptului de servitute, aceleași norme justificând pretențiile din cererea reconvențională formulată de pârâtul P. Z. cu privire la amplasamentul suprafeței pe care a cerut constituirea dreptului de servitute pentru el și pârâta soția P. M..
Sub rezerva drepturilor substanțiale și procedurale recunoscute părților așa cum au fost ele apreciate mai sus de către instanța de fond, au fost reținute și probele administrate la dosar pentru care s-a stabilit o admisibilitate bazată pe utilitate, pertinență și concludență conformă cu cerințele dispozițiilor art. 167 alin. 1 C.proc.civ. 1865.
În cauză instanța de fond a făcut aplicabilitatea unor dispoziții din Codul civil vechi, întrucât acestea sunt efective încă datorită caracterului tranzitoriu impus de prevederile art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru aplicarea dispozițiilor noului cod civil, rațiuni incidente și față de tranzitorialitatea dispozițiilor din vechiul cod de procedură civilă conform prevederilor art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru aplicarea dispozițiilor noului cod de procedură civilă.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 480 Cod civil 1864 și dispozițiile art. 728 Cod civil 1864, a textelor de lege și a considerentelor expuse mai sus, instanța de fond a admis ca fondată în parte acțiunea formulată de reclamanții T. I. și T. C. M. și a admis cererea reconvențională formulată de pârâtul P. Z. prin mandatar O. I. în contradictoriu cu reclamanții T. I. și T. C. M., conform dispozitivului Sentinței civile nr. 3851/2014.
I. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții TURUȘ I. și TURUȘ M. solicitând admiterea acestuia și modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul respingerii cererii reconvenționale a pârâților P. Z. și P. M., respectiv cu privire la stabilirea unui drept de servitute de trecere cu piciorul pe . 5, așa cum a fost descrisă în varianta 2 din expertiza extrajudiciară în materie topografică, pe o suprafață efectivă de 15 mp, conturată de la stradă pe lățimea de 1 m, de la linia de culoare albastră, având reperele A,B,C înspre casa pârâților reclamanți reconvenționali, urmând ca servitutea de trecere cu piciorul să fie acordată pe . 5, considerând în parte varianta 1, pe o suprafață efectivă de 4 mp, conturată de la stradă pe lățimea de 1 mp, având reperele A, B, în timp ce reperul C să fie în continuarea perpediculară a reperelor A-B pe zidul casei proprietatea reclamanților recovenționali.
În susținerea recursului arată că, prima instanță, atunci când a stabilit servitutea de trecere în favoarea reconvenționalilor P. Z. și P. MIHELA, nu a avut în vedere nevoia protejării mai ales a intereselor titularilor dreptului de proprietate, prin stabilirea locului trecerii pe traseul indicat de către reclamanți.
Procedându-se astfel, trecerea nu a fost stabilită pe traseul ce afecta cel mai puțin proprietatea reclamanților, ajungându-se ca, așa cum a fost stabilită pe varianta 2, să afecteze nu doar suprafața de 15 mp, cum a încercat să sugereze judecătorul fondului prin expresia „pe o suprafață efectivă de 15 mp", ci și suprafața de 31,53 mp situată în fața casei pârâților, așa cum a stabilit expertul judiciar A. G..
Varianta 2, cu o lățime propusă de 1 mp, pe segmentul A-B-C, separă de lotul 5 proprietatea reclamanților suprafața de 31,53 mp, care este amplasată pe frontul la . de stradă prin gard. Terenul în suprafață de 15 mp afectat trecerii taie proprietatea reclamanților, separând terenul în suprafață de 31,53 mp de restul proprietății, ceea ce face ca reclamanții să fie în imposibilitatea de a ajunge la el, altfel decât traversând lotul acordat pentru servitutea de trecere.
Pentru aceste considerente, pentru a fi asigurată respectarea prevederilor art. 480 Cod civil și dispozițiile art. 617 și art. 618 din același cod, recurenții reclamanți solicită a se dispune în sensul admiterii recursului.
În drept, invocă dispozițiile art. 299 și urm., art. 304 pct. 9 și art. 304 indice 1 C.proc.civ.
II. Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și pârâtul S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE solicitând admiterea acestuia, schimbarea în parte a sentinței în sensul respingerii acțiunii față de acest pârât ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive.
În motivare arată că, întrucât calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic, pentru a putea fi obligat în raportul juridic dedus judecății, trebuie să existe o identitate între persoana juridică chemată în judecată și titularul dreptului ce face obiectul litigiului.
Astfel, regimul juridic al acestor imobile presupune că aceste terenuri au trecut în proprietatea comunei, orașului și municipiului, după caz, și în administrarea primăriilor, ele putând sa dispună cu privire la acestea în calitate de proprietari.
Mai mult, potrivit art. 26 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare: „în aceleași condiții (dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale sunt opozabile față de terți, fără înscrierea în cartea funciară - art. 26 alin. 1 din Legea nr. 7/1996) sunt opozabile față de terți și drepturile reale dobândite de stat și de orice persoană, prin efectul legii, prin expropriere sau prin hotărâri judecătorești". P. urmare, trecerea în proprietatea comunelor, orașelor sau a municipiilor a terenurilor aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localităților și care au fost în administrarea primăriilor, la data intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991, este opozabila erga omnes și fără înscrierea în cartea funciară.
Potrivit textelor de lege citate, cererea referitoare la constatarea dezmembrării și rectificării de carte funciară trebuie analizată în raport cu unitatea administrativ teritorială, respectiv municipiul S. M. prin primar, întrucât dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu a fost transmis ope legis, de la S. R. către aceasta, în baza Legii nr. 18/1991, act normativ intrat în vigoare cu mult înaintea promovării prezentei acțiuni de către reclamant.
Având în vedere cele de mai sus, intimatul pârât solicită instanței să dispună M. S. M. prin primar, în calitate de reprezentant în justiție al municipiului, sa depună în probațiune inventarul bunurilor aparținând unității administrativ-teritoriale, pentru a face dovada privind titularul dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu.
În drept, invocă dispozițiile legale evocate în cererea de recurs.
III. Împotriva sentinței a declarat recurs și pârâtul P. Z. solicitând admiterea acestuia, modificarea în parte în ceea ce privește obligarea sa la plata despăgubirilor către reclamanți și a cheltuielilor de judecată.
În motivare arată că, plata cheltuielilor de judecata puse în sarcina sa nu au temei legal, întrucât el nu s-am opus acțiunii în revendicare promovată de reclamanți numai în parte, în ceea ce privește 1/4 din suprafața de teren revendicată și numai cu privire la realizarea dreptului său legal de dobândire a „terenului aferent construcției" și de acces la o proprietate înfundată, prevăzut în Codul civil, Legea nr. 112/1995, Legea nr. 7/1996 și Ordinul 634/2006 privind întocmirea documentelor cadastrale, prin sentința atacata instanța de fond recunoscându-i acest drept, astfel nu sunt îndeplinite condițiile art. 274 C.proc.civ.
În situația în care se apreciază că reclamanții au dreptul la cheltuieli de judecată, recurentul pârât consideră că acestea trebuie puse în sarcina Primăriei S. M., care prin actele de punere în posesie a reclamanților nu a clarificat situația imobilelor care fac obiectul prezentei cauze și nu a consemnat în evidențele de publicitate imobiliară sarcinile asupra terenului identificat ca „L. 6".
Se menționează că în sentința atacată, instanța de fond arată că reclamanții nu au achitat în totalitate cheltuielile de judecată puse în seama recurentului pârât, aceștia nu au achitat suma de 1025 lei expertului Polcz Joszef R., ori atât timp cat cheltuiala nu a fost făcută nu poate fi pusa în sarcina sa.
Având în vedere argumentele de mai sus recurentul pârât solicită instanței de recurs să dispună anularea obligației sale de plata a cheltuielilor de judecata, iar în situația în care nu va admite această solicitare, să diminueze cheltuielile de judecată la 1/4 din valoare.
În ce privește despăgubirea stabilită prin sentință de 3114 lei, recurentul pârât arată că aceasta este în contradicție cu sumele stabilite de expertul A. G., care arată în Raport, că pentru varianta 2, în care se afectează de dreptul de trecere suprafața de 15 mp de teren din proprietatea reclamanților, despăgubirea este de 1.004 lei, varianta dreptului de trecere stabilită de instanță prin sentința dată. Ori despăgubirea stabilită de instanță prin sentință corespunde afectării unei suprafețe de 31,53 mp.
Având în vedere argumentele de mai sus, recurentul pârât consideră că sentința instanței de fond este contradictorie întrucât stabilește despăgubiri pentru 31,5 mp și îi dă dreptul de trecere numai pe 15 mp; solicită instanței de recurs să diminueze suma destinată despăgubirilor corespunzător valorii stabilite de expertul A. G. sau stabilirea dreptului de folosință asupra suprafeței de 31,5 mp, conform cuantumului despăgubirilor pe care este obligat să-l plătească prin sentința recurată.
În drept, invocă art. 301, art. 304 și urm., art. 282 și urm., art. 274 și urm. C.prorc.civ.; Legea nr. 112/1995; Legea nr. 7/1996; Legea nr. 10/2001; Ordinului 634/2006 privind întocmirea documentelor cadastrale.
P. întâmpinare (fila 22) recurentul P. Z. solicit respingerea recursului declarat de familia TURUȘ, ca nefondat, admiterea recursului său astfel cum a fost formulat și scutirea de taxa judiciară de timbru.
Recurentul intimat arată că acest conflict a fost declanșat datorită aplicării greșite a Legii nr. 10/2001 cu modificările și completările ulterioare, de către autoritățile locale, el dobândind imobilul în baza Legii nr. 112/1995 astfel încât vânzătorul era obligat să-i atribuie și terenul aferent clădirii, respectiv terenul strict necesar și util folosirii construcției.
Susține că prin decizia de atribuire a terenului din jurul casei sale, fără a-i asigura accesul la clădire, conform prevederilor legale, autoritățile locale au încălcat prevederile Legii nr. 112/1995, Legii nr. 10/2001 și Legii nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară.
În ce privește taxa judiciară de timbru, recurentul intimat solicită instanței să constate că în conformitate cu art. 50 din Legea nr. 10/2001, acțiunile și cererile în instanță legate de aplicarea Legii nr. 10/2001 sunt scutite de taxe.
În drept, invocă art. 301, art. 304 și urm., art. 282 și urm., art. 274 și urm. C.proc.civ., Legea nr. 112/1995, Legea nr. 7/1996, Legea nr. 10/2001, Ordinul 634/2006 privind întocmirea documentelor cadastrale.
Tot prin întâmpinare (filele 38-39), recurenții TURUȘ solicită respingerea recursurilor declarate de P. Z. și S. R. și menținerea ca legală a Sentinței civile nr. 3851/2014 a Judecătoriei S. M. sub aspectele criticate de recurenți.
Cu privire la recursul declarat de P. Z., recurenții intimați TURUȘ arată că acest recurent este într-o vădită eroare, deoarece expertul, analizând variantele de stabilire a traseului servituții, verificând varianta 2, a constatat că aceasta propune o suprafață de 15 mp, iar, în condițiile în care taie fondul dominant de la drum la . recurentului, lasă suprafața de teren de 31,53 mp din terenul proprietatea reclamanților ruptă de restul proprietății, fiind restrâns atributul posesiei și folosinței acesteia.
Suma de 3.114 lei nu reprezintă despăgubiri pentru stabilirea dreptului de servitute pe suprafața de 15 mp, conform variantei 2, ci o sumă considerată de instanță ca fiind îndestulătoare pentru a-i despăgubi pe proprietari de restrângerea dreptului asupra terenului în suprafață de 31,53 mp, ca urmare a constituirii dreptului de servitute pe suprafața de 15 mp.
Față de critica de nelegalitate a hotărârii, cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată, recurenții intimați TURUȘ arată că aceasta nu poate fi primită, deoarece, afirmația privind faptul că recurentul nu s-ar fi opus admiterii acțiunii este neadevărată, atât timp cât, prin întâmpinarea s-a opus admiterii capătului de cerere privind ieșirea din indiviziune cu privire la terenul din lotul din care face parte și suprafața de 55 mp ce aparține familiei P..
Cererea reconvențională a fost formulată la un termen mult ulterior cel al primului termen de judecată, iar față de dreptul pretins la constituirea unei servituți de trecere recurenții intimați TURUȘ susțin că nu s-au opus, ci doar au cerut un traseu al acesteia care să asigure, pe de o parte, un acces cât mai direct la construcție și, pe de altă parte, să le afecteze cât mai puțin prerogativele dreptului de proprietate.
Cu privire la recursul declarat de S. R., se arată că imobilul litigios a fost naționalizat, intrând în patrimoniul S. R., care, pentru nerespectarea dreptului de proprietate, prin vânzarea casei ce a fost naționalizată familiei P., a fost condamnat la despăgubiri în favoarea familiei T. prin Decizie CEDO.
Reprezentarea Statului prin unitatea administrativ teritorială sau prin autoritățile publice organizate la nivelul unității administrativ teritoriale ar fi fost posibilă doar dacă, urmare a dobândirii ope legis a dreptului de proprietate, în condițiile art. 36 din Legea nr. 18/1991, dreptul ar fi fost valorificat prin radierea menționării Statului ca proprietar în cartea funciară.
În drept, invocă dispozițiile art. 115 C.proc.civ.
Examinând recursurile declarate din perspectiva incidentelor procedurale și a motivelor invocate, tribunalul reține următoarele:
I.Recursul declarat de recurentul P. Z. va fi anulat ca netimbrat.
Potrivit dispozițiilor art. 33 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, aceste taxe se plătesc anticipat. Aliniatul 2 al textului invocat dispune că „dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă, obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. P. aceeași comunicare instanța îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării.” P. întâmpinare (fila 22) recurentul susține că ar fi scutit de la plata taxei de timbru întrucât imobilul ce constituie obiectul litigiului a fost dobândit în temeiul Legii nr. 112/1995, iar litigiul a fost declanșat ca urmare a aplicării greșite a dispozițiilor Legii nr. 10/2001. Această susținere nu poate fi însă reținută. Temeiul de drept al prezentei acțiuni nu îl constituie dispozițiile legilor menționate, ci este un litigiu de drept comun, având ca obiect sistarea stării de indiviziune, după tranșarea irevocabilă a problemelor de aplicare și interpretare a dispozițiilor legilor reparatorii. Ca atare, recurentul datora taxa de timbru. În măsura în care aprecia că este scutit de o astfel de obligație, avea posibilitatea de a formula cerere de reexaminare în condițiile legii. Ori, o astfel de cerere nu a fost formulată. P. conceptul de citare s-a stabilit în sarcina acestui recurent obligația de plată a sumei de 1005 lei, obligație reiterată la primul termen de judecată, mandatarul acestuia fiind citat cu mențiunea achitării taxei menționate, fiind acordat cauzei un termen de judecată în acest scop. Recurentul nu s-a conformat acestei dispoziții motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor legale menționate, recursul va fi anulat ca netimbrat.
II.Recursul declarat de recurentul S. R. va fi respins.
Alături de prima instanță tribunalul apreciază, într-o practică constantă și îndelungată, că atunci când S. român este înscris în cartea funciară ca titular al dreptului de proprietate asupra unui imobil, acesta trebuie să aibă calitatea de parte pentru opozabilitate și pentru a se putea înscrie drepturile reale imobiliare în cartea funciară de către titularii reali ai acestora, în considerarea dispozițiilor în materie ale Legii nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară și ale art. 894 NCC.
III.Va fi admis, însă, recursul declarat de recurenții TURUȘ I. și TURUȘ C. M..
Criticile acestui recurs vizează exclusiv dispozițiile primei instanțe referitoare la acordarea servituții de trecere în favoarea intimatului P. Z.. Din perspectiva acestor critici tribunalul reține că, în temeiul dispozițiilor art. 616 – 619 C.civ. vechi aplicabile, proprietarul al cărui loc nu are ieșire la calea publică poate solicita o trecere pe terenul vecinului pentru a-și putea folosi propriul fond având, însă, obligația de a-l despăgubi pentru eventualele pagube. De asemenea, în temeiul dispozițiilor art. 480 din același cod, la stabilirea servituții de trecere, instanța investită cu soluționarea unei astfel de cereri are obligația de a ține seama și de interesul celui care urmează să suporte consecințele ei, fără a avea în vedere, exclusiv, interesul celui ce urmează să beneficieze de dreptul de trecere.
În cauză, proprietarii celor două fonduri vecine sunt de acord cu necesitatea constituirii servituții de trecere, contradicția fiind în legătură cu varianta aleasă de prima instanță. În scopul stabilirii servituții, părțile au formulat în fața primei instanțe propuneri și, în vederea valorificării acestora s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare care să țină seama de cele două propuneri, expertiză efectuată de către expertul Polcz. De asemenea, s-a efectuat o expertiză, de către expert A. G., pentru stabilirea despăgubirilor corespunzătoare fondului aservit, conform variantelor propuse. Potrivit raportului întocmit de către expert Polcz, varianta nr. 1 este cea propusă și preferată de către recurenți chiar dacă, din punctul de vedere al suprafeței ocupate (23 mp) este mai împovărătoare decât varianta propusă de intimat și aleasă de prima instanță (15 mp). tribunalul apreciază că, în considerarea dispozițiilor art. 480 C.civ. vechi având în vedere că fondul recurenților urmează a fi aservit, trebuie să se țină seama de opinia acestuia, cu atât mai mult cu cât, varianta a doua, deși pare mai avantajoasă pentru fondul aservit, în realitate este mai împovărătoare deoarece ar împărți în două lotul nr. 5, în mod nejustificat și ar face inutilizabilă . se constituie în front la stradă, în suprafață de 31,53 mp. Ca atare, tribunalul apreciază ca fiind mai judicioasă alegerea variantei nr. 1 iar despăgubirile cuvenite recurenților, aferente acestei variante, potrivit expertizei efectuate de către expertul A. G. sunt în cuantum de 1539 lei.
Din aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate și ale art. 304 ind. 1 și art. 312 alin. 1 C.proc.civ., recursul recurenților Turuș va fi admis, cu modificarea în parte a sentinței, conform dispozitivului.
Reținând culpa procesuală a intimatului P. Z., acesta va fi obligat să plătească recurenților suma de 1005 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru în recurs. Onorariul de avocat în recurs nu se va acorda întrucât nu a fost probat cuantumul și achitarea acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurentul P. Z..
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Admite recursul declarat de recurenții TURUȘ I. și TURUȘ C. M. cu domiciliul procedural ales în S. M., .. 5, . cu intimații S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin AJFP S. M., cu sediul în S. M., P-ța Romană, nr. 3-5, P. Z., domiciliat în S. M., ., prin mandatar O. I., M. S. M., cu sediul în S. M., P-ța 25 Octombrie, nr. 1, P. M., domiciliată în S. M., ., J. I., domiciliat în S. M., ., împotriva Sentinței civile nr. 3851/14.10.2014 pronunțată de Judecătoria S. M. în dosar nr._ și, în consecință
Modifică în parte sentința recurată în sensul că stabilește dreptul de servitute de trecere cu piciorul al pârâtului P. Z. pe . 5, conform variantei nr. 1 din expertiza efectuată în cauză de către expert Polcz Jozsef R. și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, respectiv pe porțiunea delimitată pe lângă casa pârâtului, având lățimea de un metru și o suprafață totală de 23 mp.
Obligă pârâtul P. Z. să plătească reclamanților o despăgubire aferentă dreptului de servitute constituit conform acestei variante, în cuantum de 1539 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Obligă pârâtul P. Z. să plătească reclamanților TURUȘ I. și TURUȘ C. M. 1005 lei cheltuieli de judecată.
I R E V O C A B I L Ă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Februarie 2015
Președinte, E. R. | Judecător, R. G. M. | Judecător, G. D. S. |
Grefier, M. C. |
Red. R.G.M. – 25.02.2015
Tehnored_NM / 04.03.2015
2 ex.
Jud.fond: Z. C.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 78/2015. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 54/2015. Tribunalul SATU... → |
|---|
