Pretenţii. Decizia nr. 547/2015. Tribunalul SATU MARE

Completul compus din:

PREȘEDINTE: T. B.

Judecător: T. T.

Grefier: A. M.

Pe rol se află pronunțarea apelului civil declarat de apelanta-reclamantă ASOCIAȚIA DE L. ANL SATU M., cu sediul în Satu M., ./74, jud. Satu M., având domiciliul procedural ales la Cabinet avocat M.-S. O.-Kalman, situat în Satu M., .. 4-6, etaj 1, jud. Satu M., împotriva Sentinței civile nr. 1346/07.04.2015 pronunțată de Judecătoria Satu M., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât C. R. M., domiciliat în Satu M., .-74, ., . M., respectiv în Cluj N., ., ., jud. Cluj, având ca obiect pretenții.

Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 27.10.2015, când susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, amânându-se pronunțarea în cauză la data de azi, 04.11.2015.

TRIBUNALUL

DELIBERÂND

Asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.1346/07.04.2015 pronunțată în dosar cu nr.de mai sus, Judecătoria Satu M. a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta A. DE L. ANL SATU M. în contradictoriu cu pârâtul C. R. M., CNP_, ca neîntemeiată și a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că la data de 29.08.2007 între Municipiul Satu M., prin primar, și pârâtul C. R. Micea a fost încheiat un contract de închiriere (filele 68-70). Unitatea administrativ teritorială a închiriat pârâtului imobilul apartament situat în Satu M., .-74, . compus din o cameră și dependințe.

În urma calculării cheltuielilor administrative stabilite pentru fiecare lună, aferente fiecărui apartament, raportat la numărul de persoane, suprafață utilă respectiv consum, Asociația de L. ANL Satu M. a întocmit listele de plată ale cheltuielilor comune pentru perioada decembrie 2011 – iunie 2013, pârâtului, locatar al apartamentului nr.21, aferente acestei perioade stabilindu-i-se obligația de a achita suma de 6617,71 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere și utilități (f. 6 - 43).

În drept, instanța a reținut că, potrivit art.28 din Legea 230/2007 „asociația de proprietari poate intermedia servicii între furnizori și proprietarii consumatori, în special cu privire la serviciile publice de utilități, pe baza unor contracte de prestări de servicii sau de furnizare cu caracter individual. Pentru contractele de furnizare cu caracter individual, drepturile și obligațiile cu privire la serviciul furnizat aparțin, pe de o parte, furnizorului și de cealaltă parte, proprietarului. (2) Pentru recuperarea debitelor cu privire la serviciile publice de utilități, furnizorul serviciului va acționa împotriva proprietarilor restanțieri”.

De asemenea, instanța a constatat că situației de fapt mai sus stabilite îi sunt aplicabile și prevederile art.46 din același act normativ, potrivit cărora toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari, cele ale art.47, potrivit căruia cheltuielile asociației de proprietari sunt cheltuieli pe număr de persoane care locuiesc sau desfășoară activități în proprietăți individuale; cheltuieli pe consumuri individuale; cheltuieli pe cota-parte indiviză, în funcție de suprafața utilă a proprietății individuale; cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociației de proprietari; cheltuieli pe consumatori tehnici; cheltuieli de altă natură, cele ale art.48 alin.1 - stabilirea și repartizarea sumei care privește proprietatea comună ce revine fiecărui proprietar din cadrul condominiului se fac proporțional cu cota-parte indiviză din proprietatea comună, alin.2 cheltuielile efectuate de asociația de proprietari pentru plata unor servicii de utilități publice sau de altă natură, legate de proprietățile individuale din condominiu și care nu se facturează individual pe fiecare dintre acestea, se repartizează după același criteriu care a stat la baza emiterii facturii, în conformitate cu prevederile contractului încheiat cu furnizorul respectivului serviciu, ale art.49 alin.1 - asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat; alin.2 - termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice, alin.3 - sumele rezultate din aplicarea penalităților de întârziere vor face obiectul fondului de penalități al asociației de proprietari și se vor utiliza numai pentru plata penalizărilor impuse asociației de proprietari de către terți și pentru cheltuieli cu reparațiile asupra proprietății comune sau alte cheltuieli de natură administrativă; cele ale art.50 alin.1 - asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit, alin.2 - acțiunea asociației de proprietari este scutită de taxă de timbru.

Legea stabilește așadar doar în sarcina proprietarul imobilului obligația de a achita aceste cheltuieli. În condițiile în care din contractul de închiriere rezultă că proprietar al imobilului cu privire la care se solicită plata cheltuielilor administrative aferente lunilor decembrie 2011 – iunie 2013 este Municipiul Satu M., având în vedere și temeiurile de drept pe care reclamanta și-a întemeiat cererea de chemare în judecată, instanța a constat că acțiunea reclamantei de obligare a pârâtului C. R. M. în calitatea sa de locatar, la plata acestor cheltuieli administrative este neîntemeiată.

Totodată, având în vedere că nu a fost formulată vreo cerere expresă în acest sens, astfel cum prevede art.453 din Codul de procedură civilă, se va lua act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, a declarat apel reclamanta ASOCIAȚIA DE L. ANL SATU M., solicitând ca, în urma analizării probatoriului administrat în cauza și a dispozițiilor legale incidente, prin decizia civilă ce se va pronunța în cauză să se dispună admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, iar, în consecință, să se dispună obligarea pârâtului Ia achitarea în favoarea reclamantei a sumei de 6617,71 lei, reprezentând contravaloarea restanțelor înregistrate la achitarea utilităților (apă, gaz, curent); cu cheltuieli de judecată.

În motivarea căii de atac exercitate, apelanta arată că hotărârea atacată este nelegală pentru următoarele considerente:

Astfel cum s-a arătat și în cuprinsul acțiunii în pretenții, pârâtul C. R. M., chiriaș al apartamentului nr.21 din imobilul situat în Satu M., .-74, deși avea obligația de a achita contravaloarea utilităților pentru folosința spațiilor comune potrivit cotei utilizate, nu s-a conformat acestei obligații acumulând restanțe în sumă de 6617,71 lei.

Învederează că în motivarea hotărârii, instanța de fond, raportat la cadrul procesual al prezentei pricini, a apreciat în mod eronat că pentru „recuperarea debitelor cu privire la serviciile publice de utilități furnizorul serviciului va acționa împotriva proprietarului", câtă vreme în prezenta cauza furnizorul serviciului nu a avut calitate procesuală și cu atât mai mult nu a fost nici reclamant. Așadar, nu furnizorul serviciilor publice de utilități, astfel cum a concluzionat instanța de fond, este cea care a demarat prezentul demers juridic, ci Asociația de L. ANL Satu M.. Or, câtă vreme reclamantă nu este furnizorul serviciilor publice în mod evident nu în această calitate l-a acționat în justiție pe pârât, motivarea hotărârii apelate fiind în totalitate eronată din acest punct de vedere.

Pe de altă parte, arată că instanța a apreciat, din nou în mod eronat, că în prezenta cauză sunt incidente numai prevederile art.46 din Legea 230/2007, omițând obligațiile asumate de către chiriaș prin încheierea contractului de închiriere nr.RG_ încheiat la data de 29.08.2007, Astfel, din Cap.V art.1, lit.c, din contractul de închiriere sus amintit care prevede că „Rezilierea contractului de închiriere, înainte de termenul stabilit se face la cererea asociației de proprietari atunci când chiriașul nu și-a achitat obligațiile ce-i revin din cheltuielile comune pe o perioada de 3 luni consecutive.", rezultă implicit obligațiile locatarului de a suporta cheltuielile comune. O altă obligație legală prevăzută în sarcina locatarului reglementată de dispozițiile art.1429 pct.1 din VCC stabilește că „locatarul trebuie să întrebuințeze bunul ca un bun proprietar.", de unde reiese fără niciun dubiu și obligația de achita cheltuielile comune. Or, câtă vreme un bun proprietar presupune și îndeplinirea obligației de achita cheltuielile efectuate cu utilitățile comune, potrivit dispozițiilor art.1429 VCC în mod automat această obligație cade în sarcina chiriașului pe perioada locațiunii.

Menționează că în întreaga motivare a hotărârii atacate instanța a arătat că în pofida contractului de închiriere locatorul este cel care este obligat să achite contravaloarea utilităților consumate și utilizate de către locatar. Or, dacă ar fi așa, apelanta își pune întrebarea retorică „Locațiunea să reprezinte un act de donație indirectă câtă vreme contravaloarea utilităților este net superioară chiriei lunare!".

Față de toate considerentele de fapt și de drept de mai sus, arată că hotărârea instanței de fond apare ca fiind nelegală și în mod injust prejudiciabilă pentru apelantă, motiv pentru care solicită îndreptarea tuturor neregulilor, în vederea pronunțării unei soluții legale și temeinice.

În drept, invocă art.1429 și urm.VCC, Legea 114/1996, art.223 alin.3 NCPC, art.466-480 NCPC.

Intimatul C. R. M. nu a formulat întâmpinare.

Apelul este nefondat.

Criticile aduse sentinței și, în ultimă analiză, cererea de chemare în judecată sunt inacceptabile pentru că nu este posibil să obligi un locatar la plata cheltuielilor comune în baza Lg.nr.230/2007, care reglementează înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari. Temeiul de drept al unei asemenea cereri îl reprezintă Decretul nr.387/1997 privind Statutul asociațiilor de locatari, însă instanța de apel nu poate examina pretenția dedusă judecății din această perspectivă legală, fiindcă s-ar încălca principiul tantum devolutum quantum iudicatum (art.478 alin.1, 2, 3, Cod proc.civ.).

În consecință, în temeiul art.480 alin.(1) Cod proc.civ., tribunalul va respinge, ca nefondat, apelul reclamantei și va păstra în întregime sentința judecătoriei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul reclamantei ASOCIAȚIA DE L. ANL SATU M., având C._, cu sediul social în Satu M., .-74, jud.Satu M., declarat împotriva Sentinței civile nr.1346/2015, pronunțată de Judecătoria Satu M. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât C. R. M., CNP_, domiciliat în Satu M., .-74, ., .> Definitivă.

Pronunțată azi, 04.11.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Red.T.B./13.11.2015

Tehnored_BER /13.11.2015

Ex.5

- ..cu: Asociația de L. ANL Satu M., C. R. M.-la ambele adrese

Jud.fond: V. A. P.