Succesiune. Decizia nr. 56/2015. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Decizia nr. 56/2015 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 11-03-2015 în dosarul nr. 1028/296/2013
Cod operator:_
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 56/R
Ședința publică de la 11 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE Z. K.
Judecător M. G. R.
Judecător I. M. C.
Grefier M. C.
Pe rol se află judecarea recursului civil declarat de recurenta-reclamantă S. M., domiciliată în Terebești, nr. 232, județul Satu M., împotriva Sentinței civile nr. 2839/26.06.2014 pronunțată de Judecătoria Satu M. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți L. R., L. F., L. V., L. C., L. C., toți cu domiciliul în Terebești, nr. 232, județul Satu M., C. M., domiciliat în Terebești, nr. 147, județul Satu M., L. A., domiciliat în Culciu M., nr. 258, V. A., cu ultimul domiciliu cunoscut în Terebești, județul Satu M., având ca obiect succesiune.
Se constată că judecarea cauzei a avut loc la 18.02.2015, când concluziile părților prezente au fost consemnate prin încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, amânându-se pronunțarea la 26.02.2015, la 4.03.2015, iar apoi la data de azi.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2839/26.06.2014 pronunțată în dosar cu nr.de mai sus, Judecătoria Satu M. a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta S. M. împotriva pârâților L. R., L. F., L. V., L. C., L. C., toți în calitate de moștenitori ai defunctului L. I., decedat la 02.10.2010, C. M., LAKATOȘ A., V. A., pentru stabilirea masei succesorale. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că potrivit extrasului CF_ Terebești, căruia îi corespunde în natură curți construcții pe . 782 și arabil pe . totală de 7800 mp figurează ca proprietar tabular L. A. M., născută în anul 1933 cu titlu juridic reconstituire în baza Legii 18/1991 în cotă de 1/1 parte.
Prin titlul de proprietate nr.31-_ eliberat la data de 13.11.1997, pe seama defunctei L. M. s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 7800 mp pe raza loc.Terebești și constituit suprafața de 2200 mp pe raza aceleași localități Terebești.
Din actele de stare civilă, depuse în probațiune, rezultă că L. M., care este bunica reclamantei, a decedat la data de 16.03.2007, iar L. I., care este tatăl reclamantei, născut la 26 dec.1957, a decedat la 02.10.2010.
În registrul fiscal al Primăriei Terebești, conform adresei nr.62 din_ reclamanta figurează înscrisă cu imobilul casă de locuit și teren situate în loc.Terebești, nr.232, cu o valoare de impozitare de 3745 lei, curte 234 mp și teren intravilan de 7550 mp., după care achită impozit anual.
Reclamanta a înțeles să cheme în judecată pârâții L. R., L. F., L. V., L. C., L. C., toți în calitate de moștenitori ai defunctului L. I., decedat la 2 oct.2010 și, deci, nepoți de fiu predecedat ai defunctei L. M., iar restul pârâților C. M., L. A., V. A., în calitate de fii ai defunctei, sens în care au fost citați cu mențiunea personal la interogator, pe data de 28 nov.2013, nedând curs citației, întrebările fiind atașate la dosarul cauzei (filele 80-96).
În ședința publică din 30 ianuarie 2014 reclamanta a prezentat martorul C. R., care a arătat că cunoaște imobilul în speță din Terebești, nr.232, care a aparținut familiei L. și în care locuiește în prezent reclamanta și soțul acesteia, după care achită toate taxele aferente și nu are cunoștință să fi ridicat cineva pretenții asupra acestor imobile.
Potrivit dispoz.art.1100 Cod civ., care prevede că cel chemat la moștenire în temeiul legii sau voinței defunctului poate accepta moștenirea sau poate renunța la ea, iar art.1103 Cod civ. prevede că dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an de la deschiderea succesiunii, termen care curge de la datele acolo arătate la alin.2 lit.a-d.
Ori, în speță, fiind vorba de acte de succesiune succesivă, respectiv a bunicii L. M., decedată la 16.03.2007, proprietara tabulară a imobilelor în speță identificate mai sus, care fac obiectul succesiunii și, respectiv, a fiului L. I., decedat la 02.10.2010 ca fiind singurul acceptant al succesiunii al acesteia și a cărui fiică este reclamanta, instanța a apreciat că nu s-a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile a deschiderii succesiunii după aceștia la notar cu acte scrise sau dovada unor acte de acceptate tacită a succesiunii în sensul dispoz.prev. de art.1110-1112 Cod civ., motiv pentru care, raportat și la art.963-969 Cod civ., a respins acțiunea civilă ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamanta S. M., solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată, respectiv: să se constate că masa succesorală după defuncta L. M. se compune din casă cu curte în suprafață de 234 mp și teren intravilan arabil în suprafața de 7550 mp înscris în CF nr._ UAT Terebesti; să se constate că reclamanții și pârâții au calitatea de moștenitori ai defunctei L. M., decedată la 16.03.2007, reclamanta și pârâții de ordin 1-6 fiind nepoți ai defunctei, respectiv copiii defunctului ei fiu L. I., decedat la data de 02.10.2010, iar pârâții de ordin 7-9 sunt copii ai defunctei L. M., dar dintre aceștia singurul care a acceptat succesiunea a fost defunctul tată al reclamantei și pârâților de ordin 1-6, respectiv defunctul L. I.; să se constatei că masa succesorală după defunctul L. I. se compune din casă cu curte în suprafață de 234 mp și teren intravilan arabil în suprafață de 7550 mp, înscris în CF nr._ UAT Terebesti; să se constate că recurenta-reclamantă și pârâții de ordin 1-6 au calitatea de moștenitori ai defunctului lor tată, L. I., iar singura care a acceptat în termeni legali succesiunea este recurenta-reclamantă; să se dispună înscrierea în cartea funciară nr._ UAT Terebești a dreptului de proprietate al recurentei-reclamante dobândit cu titlu juridic moștenire asupra casei situate în Terebești nr.232, a curții aferente casei în suprafață de 234 mp și a terenului intravilan arabil de 7550 mp. Nu solicită cheltuieli de judecată, astfel cum nici la fond nu a solicitat, pentru că niciunul din pârâți nu a arătat că se opune admiterii acțiunii.
În motivarea căii de atac promovate, recurenta arată că motivele pentru care instanța de fond a respins acțiunea nu corespund adevărului, deoarece la dosarul cauzei se află:
a) - la fila 46 încheierea notarului public Hetei A. din 10.09.2013, cu care recurenta a dovedit că nu s-a realizat succesiunea pe cale notarială după defuncta L. M.. În consecință, nu corespunde adevărului că nu a făcut dovada cu acte la dosar că s-a adresat notarului public pentru a face dovada că nu s-a efectuat succesiunea pe cale notarială. Nu există nicio altă „procedură prealabilă a deschiderii succesiunii după aceștia la notar", cum s-a exprimat instanța de fond, deci sub acest aspect, sentința instanței de fond este nelegala. Nu s-a cunoscut conținutul dosarului la data pronunțării sentinței.
b)- a făcut dovada acceptării tacite a succesiunii cu: interogatoriile făcute public față de toți pârâții, aflate la filele 80-94 din dosar; declarația martorului C. R., aflata la fila 101 din dosar, care, printre altele, a declarat că reclamanta este cunoscută ca și proprietară a imobilului în litigiu și că după moartea bunicii, reclamanta a folosit imobilul împreună cu tatăl ei și, în final, după decesul tatălui îl folosește doar ea. Și sub acest aspect, arată că instanța de fond nu a cunoscut conținutul dosarului atunci când a pronunțat sentința. Dacă ar fi cunoscut conținutul dosarului, în opinia recurentei, în considerentele sentinței ar fi analizat probele administrate. Raționamentul instanței de fond, cuprins doar într-o singură frază, respectiv ultima fraza a considerentelor sentinței pronunțate, dovedește că deși probele erau la dosar, instanța nu le-a văzut și, în consecință, nu le-a luat în considerare.
În drept, invocă art.304 pct.7, 9, art.261 pct.5, art.140 Cod proc.civ.
În cadrul concluziilor scrise, recurenta S. M., reiterează motivele cuprinse în cadrul căii de atac promovate. În plus, arată că este dovedit în cauză că dacă după proprietara tabulară a imobilului in litigiu, respectiv după defuncta L. M. nu s-a efectuat succesiunea pe cale notariala, imobilul nu a intrat în proprietatea tatălui recurentei și, în consecință, prin succesiune succesiva - prin acceptare tacită - el intră în proprietatea recurentei, prin cererea ce formează obiectul prezentului dosar. Este cunoscut faptul că prin procedura succesorală notarială se poate transmite proprietatea imobilelor, numai dacă defunctul este proprietar tabular al imobilului ce constituie masa succesorală. Cum tatăl recurentei nu și-a înscris dreptul de proprietate în CF, este clar că asupra masei succesorale a bunicii recurentei, respectiv asupra averii defunctei L. M., nu s-a dispus și imobilul nu s-a transmis pe cale succesorală notarială în proprietatea tatălui recurentei. Din acest motiv, a apreciat că nu se impune ca la dosar să depună încheierea notarului public cu privire la succesiunea după tatăl recurentei. De altfel, nici instanța de fond nu i-a solicitat acest lucru.
Tribunalul, analizând sentința recurată, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale în materie, reține următoarele:
Prima instanță și-a fundamentat, în esență, hotărârea pe aplicarea disp.art.109 alin.4 Cod proc.civ., astfel cum a fost modificat prin Lg.202/2010.
Obiectul cauzei îl reprezintă dezbaterea procedurii succesorale după def.L. M., dec.la 16.03.2007 și a defunctului L. I., dec.la 02.10.2010 și stabilirea calității de moștenitor în persoana reclamantei ca singură acceptantă a succesiunii după defunctul L. I., care la rândul său în timpul vieții ar fi fost tot singurul acceptant al moștenirii după defuncta mamă L. M..
Potrivit art.109 alin.4 Cod proc.civ., la sesizarea instanței cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public, cu privire la verificarea evidențelor succesorale prevăzute de Codul civil și de lege.
Îndeplinirea acestei formalități se încadrează în categoria actelor procedurii prealabile sesizării instanței, iar neîndeplinirea acestei formalități poate fi invocată nu numai de către pârât, ci și de către instanță, din oficiu.
Din considerente ce țin de accelerarea judecății și pentru eficientizarea actului de justiție, dar și pentru a preveni dezbaterea succesiunii în lipsa tuturor moștenitorilor și stabilirea de la început a cadrului procesual, legiuitorul a obligat moștenitorul să prezinte instanței o încheiere de consultare a evidențelor specifice dezbaterii succesiunii eliberată de notarul public.
Încheierea prevăzută în textul de lege evocat se emite după verificarea registrelor privind actele de acceptare a moștenirii, a evidenței testamentelor, fiind utilă atât când există și când nu există certificat de moștenitor, întrucât sunt verificate acțiunile și conduita moștenitorilor care poate fi activă sau pasivă înainte de sesizarea instanței.
În speță, fiind vorba de 2 succesiuni, recurenta-reclamantă a înțeles să prezinte încheierea notarului public numai după defuncta L. M., după care, așa cum se arată în încheierea din 10.09.2013 emisă de notarul public Hetei A. nu s-a dezbătut succesiunea pe cale notarială. Fiind solicitată dezbaterea succesorală și după defunctul L. I., reclamanta avea aceiași obligație de îndeplinit, dar pe care nu a realizat-o, considerând că nefiind proprietar tabular și cum nu s-a transmis dreptul pe cale succesorală notarială de la defuncta mamă către descendent nu mai era nevoie de această încheiere a notarului public cu privire la dezbaterea succesiunii după L. I., tatăl recurentei și fiul defunctei L. M..
Tribunalul, în acord cu cele reținute și de prima instanță, apreciază ca nefondată susținerea recurentei, întrucât textul de lege precitat nu distinge dacă defunctul avea sau nu în patrimoniu imobile întabulate în cartea funciară. Registrele consultate de notarul public cu ocazia verificării cuprind atât evidența dezbaterii succesorale notariale, dar și situația testamentelor, actele de acceptare a moștenirii, de evidență a liberalităților, precum și alte proceduri notariale specifice și aflate în legătură cu dezbaterea succesiunii și a partajului.
Rațiunea impunerii acestei proceduri prealabile de verificare a registrelor notariale ce țin de succesiune a rezultat din considerente de ordin practic când s-a descoperit de foarte multe ori că nu toți moștenitorii au fost împrocesuați, iar cei omiși întâmpinau reale dificultăți în realizarea drepturilor succesorale.
Chiar dacă în cazul de față nu ar exista asemenea incidente de ordin procedural în stabilirea cadrului procesual, obligația de prezentare a încheierii prevăzute de art.109 alin.4 Cod proc.civ. împiedică judecata pe fond și reprezintă o fine de neprimire.
Reținând că nici în recurs nu a fost îndeplinită această procedură prealabilă, că interpretarea disp.art.109 alin.4 Cod proc.civ., nu este în acord cu apărările exprimate de recurentă, tribunalul, în baza art.312 alin.1 Cod proc.civ., a respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil declarat de recurenta-reclamantă S. M., domiciliată în Terebești, nr.232, județul Satu M., împotriva Sentinței civile nr.2839/26.06.2014 pronunțată de Judecătoria Satu M. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți L. R., L. F., L. V., L. C., L. C., toți cu domiciliul în Terebești, nr.232, județul Satu M., C. M., domiciliat în Terebești, nr.147, județul Satu M., L. A., domiciliat în Culciu M., nr.258, V. A., cu ultimul domiciliu cunoscut în Terebești, județul Satu M., citat prin publicitate, având ca obiect succesiune.
Fără cheltuieli de judecată.
Pronunțată în ședință publică azi: 11.03.2015.
Președinte, Z. K. | Judecător, M. G. R. | Judecător, I. M. C. |
Grefier, M. C. |
Red.I.M.C./02.04.2015
Tehnored_BER /03.04.2015
Ex.2
Jud.fond: M. S.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 106/2015. Tribunalul SATU MARE | Pretenţii. Decizia nr. 137/2015. Tribunalul SATU MARE → |
|---|
