Pretenţii. Decizia nr. 88/2013. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 88/2013 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 07-02-2013 în dosarul nr. 9169/306/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 88
Ședința publică de la 07 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. C. D.
Judecător V. A.
Judecător M. D.
Grefier D. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei civile privind pe recurentul V. N., intimat R. M., având ca obiect – pretenții, împotriva sentinței civile nr.4581/2012 pronunțată de Judecătoria Sibiu.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Cauza a fost dezbătută în recurs la data de 31.01.2013 când părțile au pus concluzii consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din această hotărâre.
INSTANȚA,
Prin sentința civilă nr. 1581 din 15.06.2012 a Judecătoriei Sibiu a fost respinsă exceptia lipsei calitătii procesuale pasive a pârâtei și a fost admisă in parte actiunea civila formulata de reclamantul V. N. in contradictoriu cu parata R. M., obligând pârâta la restituirea către reclamant a sumei de 6500 euro prin echivalent in lei la data plătii; au fost compensate cheltuielile de judecată constând in onorarii avocat si a fost obligată pârâta la plata sumei de 1611 lei reprezentând taxă judiciară de timbru către reclamant.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență că între reclamant si parata s-a incheiat un contract de imprumut, beneficiarul sumei de bani fiind mandatarul paratei, dl. M. G., in calitate de concubin al acesteia.
Fiind făcută dovada imprumutului către R. M. cu care s-a incheiat raportul juridic, si văzând si pozitia procesuala a acesteia, instanta a respins exceptia lipsei calitătii procesuale a pârâtei. S-a constatat că actul cu valoare de angajament s-a incheiat cu R. M. intrucât ea era proprietar al unui imobil si reclamantul avea nevoie de o garantie reală imobiliară.
Sumele primite initial, inainte de sarbatorile de Pasti 2008, au constat in 6.000 €, apoi 1.000 €, acordati la cateva zile si dupa o perioada, alta suma de 10.000 €. Aceste imprejurari rezulta din marturisirile reclamantului care se coroboreaza cu depozitiile martorilor Cimpean N. R. si Cimpean N., dar si cu pozitia procesuala a paratei R. M.. Insusi reclamantul invedereaza ca din totalul de 3 vizite facute la domiciliul din P. de Jos, mandatarul M. G. a venit insotit de parata R. M., concubina sa, de doua ori.
In schimb, nu poate fi dovedita acordarea altei sume decat cea de_ euro compusa din 6.000, 1.000 si 10.000 €, pentru ca raspunsurile la interogatoriu ale reclamantului la intrebarile 3 si 4 (f. 37) sunt echivoce si lipsite de credibilitate. Nici martorii nu cunosc nici o circumstanta directă despre acordarea unui alt imprumut in cuantum de 13.000 €, decat din relatarile reclamantului.
Chiar daca martorul Cimpean N. R. a confirmat prezenta sa alaturi de parata, mandatarul M. G. si fiul acestuia, la asumarea unui angajament luat de reclamanta pentru suma de 30.000 €, nu semnifica faptul ca aceasta a fost acordata in totalitate.
In realitate, partile au semnat un inscris ulterior acordarii sumelor, la 15.11.2008, fila 17 dosar, cu valoare recognitiva care cuprindea si alte sume nepredate, in afara celor de 17.000 € imprumutati, ceea ce inseamna ca restul reprezinta dobanda.
Nici un martor si nici un inscris nu probeaza acordarea efectiva a sumei de 13.000 €, diferenta pana la concurenta sumei de 30.000 € pretins imprumutati, ceea ce inseamna ca natura sumei este alta decat cea de imprumut, adică de camătă
Din analizarea probatoriului testimonial se deduce că reclamantul avea obiceiul să împrumute diverse sume de bani, astfel cum a procedat și în prezenta cauză, martorul C. N. fiind intermediarul dintre reclamant si pârâtă insotita de concubinul său, ceea ce inseamnă că nu acorda imprumuturi gratuite, ci cu camătă, această sumă suplimentară de_ euro având natura de despăgubiri compensatorii, dar nu avea natura unei dobânzi legale. Mai rezultă că datorită relațiilor de incredere, nu au fost încheiate înscrisuri cu privire la sumele împrumutate, însă faptul că pârâta a împrumutat suma pretinsă rezultă din intreg materialul probator. În conformitate cu dispozițiile art.1191 al. 1 C.civ., dovada actelor juridice al căror obiect are o valoare ce depășește suma de 250 de lei nu se poate face decât prin înscris autentic sau prin înscris sub semnătură privată.Aceste dispoziții nu sunt imperative, părțile de comun acord putând să se abată de la ele astfel cum se arată în mod expres în al. 3 art. 1191 C.civ.În același sens sunt și prevederile art. 1197 C.civ. care arată că, prin excepție, sunt admisibile și alte probe când există un început de dovadă scrisă, iar pârâta nu s-a opus la 16.03 prima zi de infătisare, la administrarea probei cu martori.
Art. 1198 C.civ. enumeră câteva cazuri în care se consideră că întocmirea unui înscris nu este posibilă, enumerare care însă nu este limitativă, practica judiciară unanim recunoscută arătând un alt caz respectiv imposibilitatea morală de a preconstitui un înscris în cazurile existenței unor raporturi de încredere între părți cum a fost și cazul în speță.
Distinct de cele mai înainte menționate urmează a mai reține că pârâta nu s-a opus la admiterea probelor solicitate de către reclamantă, ceea ce constituie o achiesare, care face oricum proba admisibilă.
Contractul, avand ca obiect o suma de bani, este unilateral, iar inscrisul doveditor, pentru a avea forta probanta deplina ca inscris sub semnatura privata, trebuie sa fie scris in intregime de catre imprumutat sau cel putin acesta sa adauge, la finele actului, cuvintele „bun si aprobat” ori o formula similara, aratand in litere suma imprumutata si sa semneze.
In cauza nu au fost respectate aceste dispozitii legale stabilite prin art. 1180 Cod civil, inscrisul depus in cauza fiind nul ca inscris sub semnatura privata, neavand forta probanta a unui astfel de inscris, ci valorand numai ca inceput de dovada scrisa( actul depus la fila 17 semnat in prezenta a trei martori.
Sanctiunea nerespectarii formalitatii cerute de art. 1180 cod civil este aceea ca inscrisul este lipsit de putere probatorie, ceea ce nu afecteaza conventia ca act juridic, ce se poate dovedi prin alte mijloace de proba, chiar prin proba cu martori si prezumtii, pentru ca, desi nul ca inscris, acesta constituie totusi un inceput de dovada scrisa.
În consecinta, inscrisul reprezentand inceput de dovada scrisa se completeaza cu raspunsurile la interogatoriu ale partilor si cu declaratiile martorilor. Instanta apreciaza ca reclamantii au dovedit existenta conventiei de imprumut pe care au incheiat-o
Cata vreme a fost probata existenta conventiei de imprumut si clauzele acesteia, toate elementele invocate de parat in aparare nu au relevanta, singurul aspect important fiind platile efectuate de acesta.
Astfel parata a sustinut si a probat ca a restituit reclamantilor suma de 11.000 euro, imprejurare recunoscuta si de reclamant in răspunsul la intrebarea nr 7 din interogatoriu, fila 38 dosar si confirmata de martorul C. I..
Cum insăsi pârâta a recunoscut că mai are de restituit suma de 6500 euro din totalul sumei imprumutate, in temeiul art. 1576-1584 cod civil, actiunea a fost admisa in parte si s-a obligat pârâta la restituirea către reclamant a sumei de 6500 euro prin echivalent in lei la data plătii.
S-au compensat cheltuielile de judecată constând in onorarii avocat si a fost obligată pârâta la plata sumei de 1611 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru către reclamant.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, care critică soluția pentru greșita admitere în parte a cererii sale, reiterând motivele expuse pe larg la fond, probele nu au fost corect interpretate, martorul a fost influențat, nu s-au calculat corect cheltuielile de judecată, greșit au fost compensate acestea, căci s-a admis acțiunea în parte.
În ședința din 7.02.2013, părțile au depus la dosar tranzacție, de care instanța să ia act.
Ca urmare, în temeiul art. 304 și 312 C.pr.civ., instanța va admite recursul, cu modificarea sentinței atacate conform termenilor înțelegerii părților, față de incidența prevederilor art.1704 și urm. C.civ. raportat la art. 271-273 C.pr.civ..
Nu s-au cerut cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul V. N. împotriva sentinței civile nr.4581/15.06.2012 pronunțată de Judecătoria Sibiu, pe care o modifică în tot, în sensul că admite în parte acțiunea reclamantului V. N. în contradictoriu cu pârâta R. M., ia act de următoarea tranzacție:
„ Subsemnații:
1.-V. N., în calitate de reclamant recurent în dosarul mai sus-amintit, domiciliat în . nr. 458, jud. Sibiu
2.-R. M., reprezentată de dl. M. G., CNP_, în calitate de recurent pârât,ambii domiciliați în municipiul Sibiu, ., jud. Sibiu, formulăm pentru stingerea litigiului dintre noi următoarea:
TRANZACȚIE
prin care învederăm instanței că înțelegem să stingem litigiul existent între noi după cum urmează:
1.Subsemnatul V. N., înțeleg să îmi reduc pretențiile pe care le am față de recurenta pârâtă la suma de 8.000 de euro, sumă care include atât debitul datorat mie de aceasta cât și cheltuielile de judecată. După achitarea acestei sume, subsemnatul reclamant recurent declar că nu mai nici o pretenție de la pârâta R. M..
2.Subsemnata R. M. prin mandatar M. G. recunosc, accept și îmi asum debitul de 8.000 de euro în componența arătată mai sus, angajându-mă să achit această
sumă până la data de 1 august 2013.
Subsemnatele părți, suntem de acord cu prevederile din prezenta tranzacție, prevederi care reprezintă voința noastră comună și pe care rugăm respectuos instanța să le ia în considerare în hotărârea pe care o va pronunța.”
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 7.02.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
V. C. D. V. A. M. D.
Grefier,
D. M.
red.VA/15.2.2013
tehn.red.DM/18.2.2013
ex.2; j. fond M. T.
Jud. Sibiu
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 301/2013. Tribunalul SIBIU | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 173/2013. Tribunalul SIBIU → |
|---|
