Reziliere contract. Decizia nr. 271/2013. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 271/2013 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 11-04-2013 în dosarul nr. 556/257/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 271
Ședința publică de la 11.04.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. L.
Judecător: M. D.
Judecător: C. H.
Grefier: M. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind recursul formulat de recurentul reclamant C. N. în contradictoriu cu intimații pârâți S. I., S. E. C., împotriva sentinței civile nr. 2500 din data de 16.10.2012 pronunțată de Judecătoria Medial, având ca obiect reziliere contract de întreținere .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul reclamant C. N. ,asistat de av. I. M., intimații pârâți S. I. și S. E. ,asistați de av. S. I. C. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care ;
Reprezentantul intimaților, av. S. I. C., depune la dosar factură emisă de E-on Mediaș pentru numitul C. N., factură ce este achitată de S. I., factură fiscală emisă de . prin care se face dovada că factura a fost achitată de către S. I..
Se depune de către apărătorul intimaților, av. C. S., în copie mai multe procese verbale în care se menționează faptul că intimatul s-a deplasat în mai multe rânduri la domiciliul recurentului reclamant, pentru ai preda anumite feluri de mâncare, iar recurentul a refuzat să primească .
Un exemplar din actele depuse la dosar se comunică reprezentantului recurentului reclamant av. I. M., care nu solicită termen pentru studiul acestora.
Reprezentanții părților arată că nu au alte cereri de formulat sau probe de solicitat, instanța găsește cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea respectiv combaterea recursului.
Având cuvântul în susținerea recursului, av. I. M., solicită admiterea recursului, desființarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii acțiunii introductive de instanță.
Consideră că orice contract de întreținere se face între persoane între care există o relație de respect, iar între cei care au încheiat contractul de întreținere, care face obiectul prezentului dosar, consideră că nu există o relație de respect, ci dimpotrivă de dușmănie.
Intre părți s-au făcut plângeri penale, probe preconstituite, toate acestea arătând că între părți există relații nefirești. Consideră că instanța de fond a făcut o greșită apreciere a probelor, din probele administrare la instanța de fond era normal să se concluzioneze că părțile nu pot să conviețuiască împreună. Solicită admiterea recursului, rezilierea contractului de întreținere încheiat între părți, acordarea cheltuielilor de judecată în fond și în recurs, cheltuieli dovedite cu chitanța pe care o depune la dosar.
Reprezentantul intimaților av. S. C., solicită respingerea recursului, menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală, acordarea cheltuielilor de judecată în recurs.
Din întreg probatoriu administrat la judecarea în fond a cauzei, consideră că instanța a pronunțat o hotărâre temeinică și legală . Contractul de întreținere este un contract care se derulează de aproximativ 12 ani, acest contract a fost executat efectiv. Intimații au depus la dosar acte prin care fac dovada că au achitat toate utilitățile recurentului, au suportat cheltuielile de înmormântare ale soției recurentului. Recurentul încearcă să se prevaleze de propria culpă, întrucât el este cel care refuză nejustificativ să mai primească întreținerea din partea intimaților. Invocă faptul că și din actele pe care le-a depus la acest termen, acte care sunt semnate de martori reiese că recurentul refuză să primească mâncarea și alte servicii de la intimați. Consideră că s-a făcut dovada că intimații și-au îndeplinit cu bună credință toate obligațiile asumate prin contractul de întreținere, solicită respingerea recursului, menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală, susținând că nici unul din motivele din recurs nu este întemeiat . Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată dovedite cu chitanța depusă la dosar.
TRIBUNALUL
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Mediaș la data de 16.02.2012 reclamantul C. N. a chemat în judecată pe pârâții S. I. și S. E. C. solicitând:
Să se dispună rezilierea contractului de întreținere autentificat sub nr. 93/26.01.2001, încheiat de BNP D. C.;
Să se dispună restabilirea situației anterioare în CF nr. 1716 Calvaser, nr. top 275, 276/1, ca urmare a rezilierii contractului;
Să fie obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare arată că la data de 26 ianuarie 2001 a încheiat cu pârâții un contract de întreținere prin care aceștia se obligau să-l întrețină și să-l îngrijească cu hrană zilnică, încălțăminte, îmbrăcăminte, asistență medicală și medicamente pentru tot restul vieții, dar de la începutul contractului pârâții nu și-au respectat obligația în mod corespunzător, respectiv nu-i aduceau mâncare și nu-i făceau curățenie. Mai arată că în tot acest timp a fost obligat să-și gătească și să-și spele singur, să-și facă curățenie, să-și cumpere haine, încălțăminte și medicamente și să suporte toate cheltuielile privind întreținerea casei.
În drept invocă dispozițiile art. 2254, 2257 alin. (2), art. 2263 alin. (2), (3) și (4) Cod civil.
Prin întâmpinare, pârâții solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivare arată, în primul rând, că deși se solicită rezilierea întregului contract, ei și-au respectat obligația de întreținere față de soția reclamantului, numita C. E., decedată la 22 aprilie 2004 și și-au îndeplinit toate obligațiile față de aceasta, astfel că o cotă de ½ din imobil a intrat irevocabil în patrimoniul lor.
În ce-l privește pe reclamant, arată că situația prezentată de acesta nu reflectă cu nimic realitatea, ei îndeplinindu-și obligațiile în mod exemplar timp de 11 ani de zile, dar reclamantul este cel care în prezent refuză, total nejustificat, să mai primească întreținerea, lăsându-se influențat de anumite persoane. Din septembrie 2010 până în octombrie 2011, se arată în continuare, au plătit o femeie care mergea de 3 ori pe zi la reclamant și îi încălzea mâncarea, spăla vasele și mătura odată pe săptămână în bucătărie, curățenia generală fiind făcută de către ei, dar în octombrie 2011 reclamantul a refuzat să o mai primească pe această femeie, precum și întreținerea.
Examinând cauza instanța de fond a reținut:
În fapt, între reclamant și soția sa, pe de o parte, și pârâți, pe de altă parte s-a încheiat contractul de întreținere autentificat de notar public C. D. sub nr. 93/26.01.2001, contract în baza căruia, în schimbul dreptului de nudă proprietate asupra imobilului casă și teren în suprafață de 1933 mp, compus din 3 camere, dependințe și anexe gospodărești, situat în comuna Ș. M., ., înscris în CF 1716 Calvaser, nr. top 275, 276/1, pârâții se angajau să-l întrețină pe reclamant și soția sa pe toată durata vieții. Aceștia s-au obligat să le asigure celor doi hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, iluminat, încălzit, îngrijire cu medic și medicamente, menaj, iar la decesul acestora să-i înmormânteze potrivit obiceiului locului și pe cheltuiala lor. Întreținerea se asigura în imobilul care a făcut obiectul contractului și urma să fie potrivită cu nevoile celor doi întreținuți și posibilitățile materiale ale pârâților. Prin contract s-a mai prevăzut că, în cazul nerespectării de către dobânditorii imobilului a obligațiilor asumate, cei doi întreținuți își rezervau dreptul de a cere rezilierea contractului, fără a fi obligați la restituirea contravalorii prestațiilor efectuate până în acel moment, ci doar a eventualelor îmbunătățiri aduse imobilului.
În anul 2007 s-a mai înregistrat pe rolul Judecătoriei Mediaș un proces având același obiect, aceleași părți și în aceeași calitate, dar, la cererea părților, cauza a fost suspendată, iar ulterior a intervenit perimarea.
Din documentele scrise depuse la dosar și din declarațiile martorilor audiați în cauză la cererea pârâților (filele 291-294 dosar), rezultă că aceștia au acordat întreținere reclamantului, iar în perioada august 2010 – octombrie 2011 au plătit și o femei care să-i asigure menajul. Martorii mai arată că periodic pârâții îi luau reclamantului hainele și i le spălau, îi aduceau de două ori pe săptămână de mâncare, lucrau grădina, l-au dus pe reclamant în stațiune, iar când a fost nevoie la spital și la medic. Martorii susțin că neînțelegerea dintre reclamant și pârâți a fost determinată de intervenția unei femei, care l-a influențat pe reclamant și din acest considerent refuză să mai primească întreținere. Martorii mai arată că în ultimul an reclamantul a refuzat să mai deschidă poarta pârâților și nu-i mai lasă să intre în curte, iar atunci când vin cu mâncare reclamantul îi înjură și îi amenință cu acte de violență.
Martora F. Miluța, audiată la cererea reclamantului (fila 257, 258 dosar), arată și ea că în perioada august 2010 – octombrie 2011 a fost plătită de către pârâți să-i spele vasele și să-i pună mâncare în farfurie, pentru care a fost plătită cu 200 lei pe lună, că pe timpul cât s-a ocupat de reclamant pârâtul venea periodic cu mâncare și că între acesta și reclamant nu prea exista comunicare, reclamantul fiind în general nemulțumit de ceea ce i se aducea de mâncare. La filele 27 – 191, 304 - 307 dosar pârâții au depus documente din care rezultă că și-au îndeplinit obligațiile achitând costurile de întreținere a imobilului, precum și dovada că în foarte multe rânduri, când s-au dus cu mâncare la reclamant, acesta i-a refuzat.
Din întreg ansamblul probator instanța constată că pârâții și-au îndeplinit obligațiile de întreținere atâta timp cât reclamantul a primit-o, iar ulterior, chiar dacă au fost refuzați de mai multe ori, aceștia au insistat să acorde întreținere. Împrejurarea că între pârâți și reclamant nu exista suficientă comunicare, era consecința atitudinii reclamantului, care nu mai dorea să primească întreținere, încercând în acest fel să-i determine pe pârâți să renunțe la contract.
Faptul că pârâții au refuzat să o mai plătească pe martora F. Miluța este și aceasta consecința intervenției acesteia în relațiile dintre reclamant și pârâții, iar împrejurarea că aceasta merge în prezent la reclamant și îi face de mâncare, îl ajută la menaj și la curățenie, este o dovadă în plus că este direct interesată.
Refuzul reclamantului de a primi întreținere nu constituie un motiv de reziliere a contractului, în situația în care refuzul este nejustificat și este determinat de alte considerente decât cele strict legate de obligațiile rezultate din contract.
Prin sentința civilă nr.2500/2012 Judecătoria Mediaș a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul C. N. împotriva pârâților S. I. și S. E. având ca obiect rezilierea contractului de întreținere autentificat sub nr. 93/26.01.2001 de BNP D. C., restabilirea situației anterioare de CF și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declara recurs reclamantul C. N. solicitând modificarea în tot și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
În motivarea recursului se arată că pârâții nu și-au îndeplinit obligațiile asumate prin contract, reclamantul primind mâncare doar de două ori pe săptămână și, eventual, ajutor la spălarea hainelor. Recurentul susține că în perioada septembrie 2011 – octombrie 2011 pârâții nu s-au mai ocupat de întreținerea sa, ci au angajat o persoană care să facă acest lucru și care îi aducea mâncare tot de două ori pe săptămână, deși recurentul este în vârstă, bolnav și are nevoie de ajutor permanent. Martorii audiați la cererea pârâților au fost tendențioși, având resentimente față de recurent, iar instanța de fond nu a ținut cont de faptul că între părți există conflicte ce fac imposibilă continuarea unei relații contractuale.
În drept se invocă art.304 ind.2 punctele 7 și 8 și art.274 Cod proc.civ.
Prin întâmpinare, intimații au solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat întrucât recurentul este cel care a refuzat nejustificat primirea întreținerii astfel că nimeni nu se poate prevala de propria culpă.
Intimații susțin că și-au îndeplinit toate obligațiile asumate în măsura în care recurentul le-a permis acest lucru. În plus, se susține că o eventuală rezoluțiune a contractului ar trebui să vizeze doar cota de proprietate a recurentului pentru că pentru cota parte a soției sale, decedate, nu se mai poate cere rezoluțiunea, mai ales că intimații au prestat întreținere timp de 12 ani.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și, din oficiu, sub toate aspectele, tribunalul constată că recursul este neîntemeiat și va fi respins, pentru considerentele pe care le vom arăta în continuare.
Între părți s-a încheiat contractul de întreținere autentificat de notar public C. D. sub nr. 93/26.01.2001, contract în baza căruia, reclamantul recurent împreună cu soția sa, în prezent decedată, au transmis dreptul de nudă proprietate asupra imobilului casă și teren în suprafață de 1933 mp, compus din 3 camere, dependințe și anexe gospodărești, situat în comuna Ș. M., ., înscris în CF 1716 Calvaser, nr. top 275, 276/1, în schimbul întreținerii asigurate de pârâți pe toată durata vieții.
Între părți au existat relații bune cât timp a trăit soția reclamantului, iar pârâții și-au îndeplinit obligațiile timp de peste 10 ani. În anul 2007 s-a mai înregistrat pe rolul Judecătoriei Mediaș un proces având același obiect, aceleași părți și în aceeași calitate, dar, la cererea părților, cauza a fost suspendată, iar ulterior a intervenit perimarea.
Așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, pârâții și-au îndeplinit obligațiile asumate până la momentul la care reclamantul a refuzat să mai primească întreținerea. Martorii audiați au reținut acest aspect care se coroborează și cu celelalte probe administrate (înscrisuri). De asemenea, instanța de fond a procedat corect atunci când a înlăturat de la soluționarea cauzei declarația martorei F. Miluța, audiată la cererea reclamantului considerând-o direct interesată în rezoluțiunea contractului de întreținere încheiat între părți.
Mai mult, intimații au continuat să asigure întreținerea la care s-au obligat, chiar dacă au fost refuzați de mai multe ori, iar faptul că recurentul nu mai dorește continuarea raporturilor contractuale cu pârâții nu este suficient pentru a atrage rezoluțiunea cât timp intimații și-au îndeplinit obligațiile contractuale.
Pentru aceste motive, în baza art.312 C.proc.civ. se va respinge recursul și se va menține sentința atacată, iar în baza art.274 Cod proc.civ. recurentul va fi obligat să plătească intimaților și cheltuieli de judecată de 1000 de lei reprezentând onorariu de avocat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul reclamant C. N. împotriva sentinței civile nr. 2500/2012 a Judecătoriei Mediaș, pe care o menține .
Obligă recurentul la cheltuieli de judecată de 1000 lei către intimații S. I. și S. E. C..
Irevocabilă.
Pronunțată azi 11.04.2013 ,în ședință publică.
Președinte, Judecător, Judecător,
D. L. M. D. C. H.
Grefier,
M. M.
Red. C.H. 10.05.2013
C..M.M. 17.05.2013
2.ex.
J.F.O.H.
Jud. Mediaș
| ← Fond funciar. Decizia nr. 8/2013. Tribunalul SIBIU | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1361/2013.... → |
|---|
